FAMILIA

ENTEROBACTERIACEAE.
MICROBIOLOGIA SI
DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR AL
ESCHERICHIOZELOR I AL
DIZENTERIEI BACTERIENE
 FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE

Peste 50 de genuri cu peste 250 specii

Habitat: intestinul omului, animalelor. Pot
fi intalnite pe sol, plante, in apa, etc
Martori de contaminare fecal a mediului

Majoritatea fac parte din microflora

normal (comensal) intestinal
 CLASIFICAREA
N FUNCIE DE PATOGENITATE:
- Enterobacteriaceae patogene: genurile
Shigella, Salmonella, unele specii ale
genurilor Yersinia i Klebsiella (Yersinia pestis,
Klebsiella pneumoniae), unele variante ale
speciei Escherichia coli;
- Enterobacteriaceae condiionat patogene:
genurile Escherichia, Citrobacter,
Enterobacter, Hafnia, Klebsiella, Morganella,
Proteus, Providencia, Serratia, Edwardsiella,
etc.
TESTE-CHEIE ALE FAMILIEI ENTEROBACTERIACEAE

- Bacterii (bastonae) gramnegative

- Nesporogene
- Mobile-peritriche sau imobile
- Facultativ-anaerobe
- Fermenteaz glucoza pn la acid (A) sau acid
i gaz (AG)
- Catalazo-pozitive
- Oxidazo-negative
- Reduc nitraii n nitrii
Prezint interes diagnostic diferenierea
enterobacteriaceelor n 2 grupe:

Enterobacteriaceae lactozo-pozitive
Escherichia i alte genuri condiionat-
patogene
Enterobacteriaceae lactozo-negative
Salmonella, Shigella, Yersinia (patogene)
TESTE PRIMARE (identificarea genurilor)

Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)

Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD)
Producere de H2S n mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei pn la acizi (testul MR) - metil
rosu
Fermentarea glucozei pn la acetoin (testul VP)
Voges Proskauer
Mobilitatea (n geloz semilichid)
TESTE SECUNDARE
(identificarea speciilor/variantelor)

Teste biochimice (fermentarea glucidelor,

decarboxilarea aminoacizilor (arginin,
ornitin), producerea indolului, etc)
Fagoidentificarea i lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
 CARACTERE MORFOBIOLOGICE
ale bacteriilor din familia
Enterobacteriaceae

Caractere morfologice: bastonae G-,

1 - 6 m x 0,3 - 1 m, mobile peritriche
(Shigella, Klebsiella, Yersinia pestis
imobile), nesporogene, formeaz
microcapsule (Klebsiella capsulat),
posed fimbrii.
 Caractere de cultur:
- Anaerobe facultativ
- Temperatura optim 37 grade C (limite
18 45 grade)
- Nepretenioase nutritiv
- Colonii S, apar dup 18-24 h de incubare,
2 - 3 mm (dup repicri pot apare colonii
R), Klebsiella colonii M (mucoide),
Proteus invadeaz suprafaa mediului
MEDII DE CULTUR

De transport: glicerin 30%, soluie salin 3%,

soluie tampon-fosfat
De mbogire a bacteriilor patogene: Kauffman,
Muller, bulion selenit, etc
Diferenial-diagnostice:
I. De izolare a culturii pure
- ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, MEDIUL SS
Compoziia: baz nutritiv, lactoz, indicator
Coloniile L+ : colorate; Coloniile L- : incolore (frecvent
flora patogen)
- Mediul Wilson-Blair cu sulfit de Bi (Salmonella reduce
sulfitul n sulfur de Bi colonii negre pe mediul
verde)
II. De acumulare i identificare preliminar
(medii multitest)
- Russel, Kligler (glucoz, lactoz, sruri de Fe,
indicator)
- Olkeniki (glucoz, lactoz, zaharoz, uree,
sruri de Fe, indicator)
III. De identificare final (medii cu citrat de Na,
malonat de Na, irul Hiss, medii cu aminoacizi,
gelatina, etc)
 CARACTERE ANTIGENICE
Ag O, de perete, LPZ, termostabil i rezistent la alcool,
sensibil la formol. Stimuleaza producerea Ig M.
Ag H, flagelar, proteic, termolabil i inactivat de alcool,
rezistent la formol. Stimuleaza producerea Ig G.
Ag K, superficial, capsular, termovariabil. Mascheaz Ag
O, inaglutinabilitate cu seruri anti-O. Variante L, A, B la
E.coli, Vi la Salmonella i Citrobacter
Ag F, fimbrial, termolabil, nespecific
ECA (Enterobacterial Common Antigen) - antigen
polizaharidic din peretele celular, comun familiei
Enterobacteriaceae (interes taxonomic) Ag Kunin
Antigenele O, K, H pot manifesta specificitate de gen,
specie, grup, variant/tip
 Genul Escherichia.
Diagnosticul de laborator al escherichiozelor

Genul Escherichia
Spp.: E.coli, E.blattae, E.fergusonii, E.vulneris,
E.hermanii
E.coli descoperita in 1885 de Teodor Escherich,
pediatru si bacteriolog
Habitat: intestinul gros al omului i animalelor (80% din
flora aerob intestinal), 107-109 bacterii/gram
fecale.
Contamineaz solul i apele de suprafa. Prezena
E.coli - indicator de contaminare fecal
 Rolul E.coli n fiziologia uman
1. Manifest activitate antagonist fa de alte
bacterii, inclusiv cele patogene (probiotice
tulpinile Nissle 1917 (Mutaflor) si Colinfant)
2. Stimuleaz dezvoltarea esutului limfoid prin
intermediul Ag sale
3. Particip la procesele de digestie, inclusiv n
metabolismul colesterolului i acizilor biliari
4. Asigur organismul cu vitamine, sintetiznd
vitamine B, K, acid nicotinic, acid folic, etc.
E.coli este utilizat n biotehnologie, microbiologia
industriala, ca model n studii microbiologice
 CARACTERE MORFOBIOLOGICE
E.coli enterobacteriaceae tipic, mobil,
lactoza+ (colonii colorate pe medii DD de
izolare), fermenteaz glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+,
celelalte teste sunt negative
Structura antigenic

- Ag O 181 tipuri (O1, O2, O3,......O181)

- Ag H 60 tipuri (H1, H2, etc)

- Ag K 100 tipuri

Din combinaii rezult serovariante:

ex.: E. coli O55:H2:K1
 FACTORI DE PATOGENITATE
- Capsula (antifagocitar, Ag K1 camuflaj imunologic
datorit epitopilor comuni cu polisialozil-glicopeptide
cerebrale la nou-nscui)
- Proteine din ME i LPZ (anti-complement, protecie de
factorii bactericizi ai sngelui, adeziune, invazie)
- Adezine: pili tipul I, se leaga de manoza de pe suprafata
celulelor epiteliale, pili CFA, pili P (adeziune la
uroepiteliu si hematii)
- Sisteme de secretie (tipul III i IV)
- Toxine: endotoxina, enterotoxine termostabile - ST i
termolabile LT (codificate plasmidic), citotoxine
Shiga-like toxine (SLT-1, SLT-2), codificate de
bacteriofagi, CNF (cytotoxic necrotizing factor)
determin apoptoza celulelor
- -hemolizina (citolizina care formeaza pori in
membrana diferitor celule)
- Siderofori (sisteme de captare a Fe)
 ROLUL E. COLI N PATOLOGIA UMAN
FENOTIPURI DIAREIGENE
Tulpini enteropatogene: EPEC (O26, O55, O111, O125,
O142, etc). Responsabile de gastro-enterite infantile
(infecii salmoneliforme).
- Aderarea EPEC la mucoasa intestinului subire prin
intermediul pililor Bfp (bundle forming pili), formarea
unor microcolonii localizate si distrugerea
microvilozitatilor (leziunea atasare si stergere)
- Insertia sistemului de secretie tipul III seringa in
membrana enterocitului si injectarea unor proteine
(Esps - E.coli secretion protein) in citoplasma celulei,
inclusiv a receptorilor pentru intimin, care migreaz la
suprafaa celulei.
- Ataarea strnsa a EPEC printr-o protein din
membrana extern (intimina)
- Alte proteine secretate determina rearanjarea
actinei in celule, cu formarea unui piedestal
pentru bacterie, distrugerea mitocondriilor si
apoptoza enterocitelor.
Rezulta perturbarea proceselor de secretie si
absorbtie intestinala (diaree).
Unele tulpini de EPEC produc SLT si sunt moderat
invazive.
 Tulpini enteroinvazive: EIEC (O28, O124, O143, etc).
Responsabile de sindrom dizenteric (infectie
dizenteriforma) cu invazia mucoasei colonului, penetrare
intracelular, ulceraii. Factori de patogenitate: adezine,
invazine, SLT.
 Tulpini enterotoxigene: ETEC (O6, O8, O20, O25,
O115, etc). Infecteaza doar oamenii. Responsabile
de diareea cltorului, sindrom holeriform.
Adeziunea la enterocitele intestinului subire este
asigurat de pili (CFA colonization factor antigen
sau CSF coli surface factors).
Elaboreaz toxine enterotoxine LT i/sau ST
(codificate plasmidic).
Mecanismul: activeaz adenilat- respectiv guanilat-
ciclaza enterocitelor cu acumulare de cAMP sau
cGMP intracelular, provocnd o secreie sporit a
ionilor de Cl- i inhibiia absorbiei ionilor de Na+,
antrennd astfel o pierdere hidric important.
 Tulpini enterohemoragice: EHEC (O157:H7; O26, O111,
O145). Responsabile de colite hemoragice cu sindrom
uremic-hemolitic (anemie hemolitic + trombocitopenie
+ insuficien renal)
- Sursa - animale colonizate cu tulpini EHEC.
- Doza infectanta - <100 bacterii
- Ader prin intermediul unor pili Lpf (long polar fimbriae)
i a proteinei din ME intimina, determinnd colonizarea
i procesul adeziune si stergere diaree
- Prin sisteme de secreie injecteaz intracelular multiple
proteine, inclusiv citotoxine care altereaz citoscheletul
i sunt capabile de difuzie n organism (Shiga-like
toxine SLT 1 i SLT 2). Receptori specifici sunt pe
enterocite, celule endoteliale si celulele epiteliului renal
(inflamatie, distrofie, hemoragii).
- Produc frecvent hemolizin (codificata plasmidic).
 Tulpini enteroagregative: EAggEC (O104:H4, O111:H12).
- Cu ajutorul unor adezine AAF (aggregative adherence
fimbriae) adera la suprafata intestinului subtire. Urmeaza
stimularea secretiei mucusului, cu formarea unui biofilm,
ce protejeaza bacteriile de antibiotice si fagocitoza.
- EAggEC produc 2 toxine toxina enteroagregativa
termostabila (induce secretia lichidelor), unele tulpini
produc si SLT.
- Provoac diaree persistent (peste 14 zile) la copii si
adulti cu imunosupresie (HIV/SIDA). Ader agregativ la
suprafaa culturilor de celule.

Tulpini enteroadezive: EAEC. Ader difuz la celulele

intestinale i culturile de celule. Provoac sindroame
diareice.
 FENOTIPURI UROPATOGENE (O1, O2, O4, O6) UPEC
Posed afinitate pentru mucoasa uro-genital (fimbrii tipul
1 sau P (pyelonephritis-associated pili), Ag O i K
specifice, hemolizine, etc ).
Responsabile pentru apr. 90% din ITU (infecia tractului
urinar)
FENOTIPURI BACTERIEMICE, CE CAUZEAZA MENINGITE
NEONATALE (tulpini de E.coli K1). Diminuarea progresiv a
glicopeptidelor cerebrale asemntoare cu antigenul K1
duce la inducerea unui rspuns imun contra K1.

Alte forme clinice provocate de E.coli:

- Sepsis, oc endotoxinic
- Infecii ale plgilor (frecvent de origine nosocomial)
- Pneumonie, colecistit, peritonit, apendicit, salpingit,
etc.
- Toxiinfecii alimentare
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Prelevate n funcie de forma clinic: materii
fecale, urin, snge, LCR, puroi, etc

Metode de diagnostic
1. Examenul microscopic de orientare (frotiu
Gram n infecii extra-intestinale, RIF)
2. Examenul bacteriologic (de baz, cantitativ)
detalii in Ghid !!!!!
3. Examenul serologic (retrospectiv, de
confirmare)
- RA cu autotulpini (titru diagnostic 1:200)
 Tratamentul escherichiozelor

-Antibiotice peniciline semisintetice, cefalosporine,

aminoglicozide, carbepeneme, ciprofloxacina,
trimetoprim, nitrofurane, aztreonam.
N.B.! Antibiograma obligatorie, rezistenta multipla!
Tulpinile care produc betalactamaza cu spectru extins
(ESBL) manifest rezisten la peniciline si
cefalosporine, tulpina NDM-1 rezistenta si la
carbapeneme i/v
-Eubiotice
-Bacteriofagi

Profilaxia escherichiozelor - nespecific

GENUL SHIGELLA. DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR AL DIZENTERIEI
Shigelele strict umane. Cauzeaz infecii
intestinale - igeloze, cea mai grav form
dizenteria bacterian.
80-165 mln cazuri anual, 75 -600 mii de decese

Clasificarea genului Shigella (biochimic i antigenic):

A Shigella dysenteriae (15 s/v, 12 b/v) Manitol -
B Shigella flexneri (6 s/v, 14 ss/v, 23 b/v)
C Shigella boydii (23 s/v)
D Shigella sonnei (1 s/v, 7 b/v)
Serogrupele B, C, D manitol +
Descoperite in 1898 de Kiyoshi Shiga
 CARACTERE MORFOBIOLOGICE
Enterobacteriaceea tipice, imobile, lactozo-negative (colonii
incolore pe medii DD)
Teste primare - scindeaz glucoza pana la acizi (testul MR+),
celelalte teste primare sunt negative.

FACTORI DE PATOGENITATE:
- Factori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, LPZ)
- Sistem de secretie tipul III (seringa)
- Microcapsula (antifagocitar)
- Factori de penetrare i multiplicare intracelular
- Toxine:
1. Toxina Shiga, de origine cromosomal, elaborat de S.dysenteriae
1. Inhiba sinteza proteinelor in celula gazda. Manifesta activitate
neurotoxic, enterotoxic, citotoxic .
2. Citotoxine (Shiga-like toxine (SLT), verotoxine), codificate de
bacteriofagi. Efect similar cu cel al toxinei Shiga.
3. Endotoxina
Structura antigenic: Ag O i K cu
specificitate de gen, specie, subspecie,
variant

Rezistena n mediul extern:

S.dysenteriae - foarte sensibil (1-2 ore)
S.flexneri persist 1-3 sptmni n ap, 2
luni n lactate
S.sonnei persist i se multiplic n lactate
PATOGENEZA DIZENTERIEI BACTERIENE

Sursa de infecie: bolnav, reconvalescent,

purttor
Transmiterea fecal-oral:
- Alimentar (alimente, ap)
- Contact direct (mini murdare)

Doza infectant: 10-102 bacterii

Bacteriile afecteaza intestinul gros. Celulele

epiteliale normale sunt rezistente la infectia
cu Shigella spp.
 In faza initiala Shigella este captata de celulele M
din placile Peyer. Dupa transcitoza epiteliului
intestinal bacteria este eliberata intr-o vacuola
care ulterior este captata de macrofage. Shigella
evita distrugerea prin initierea rapida a apoptozei
macrofagelor, determinand eliminarea citokinelor
proinflamatoare (IL1, IL18).
Shigella eliberata din macrofage invadeaza
celulele epiteliale prin membrana bazo-laterala
(macropinocitoz dirijat, asigurat de un grup de
proteine Ipa (invadind plasmid antigens),
injectate prin sistemul de secretie III), ulterior
produce liza membranei vacuolei si se multiplica in
citoplasma.
Bacteriile se multiplic i se propag intra- i
intercelular graie polimerizrii actinei la un pol
al celulei (caracter determinat plasmidic)
cauznd distrugerea enterocitelor, ulceraii.
Citokinele eliberate de macrofage si celulele
epiteliale determina o recrutare masiva a PMN
un locul infectiei, ceea ce duce distrugerea
integritatii epiteliului si facilita invazia directa a
submucoasei, evitand celulele M. Astfel,
moartea macrofagelor, distrugerea stratului
epitelial, influxul masiv al PMN determina
inflamaia fibrinoas intens a colonului,
micro-abcese i ulceraii, cu apariia
mucusului, puroiului i sngelui n materiile
fecale.
Perioada de incubaie 2 - 4 zile

Semne clinice febr, dureri abdominale,

tenesme (spasme rectale), scaune
lichide mucopurulente-sanguinolente
frecvente.
Vindecarea n 2-5 zile (clinic, apoi
microbiologic).
Forme cronice sau portaj sunt posibile.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL DIZENTERIEI

Prelevate: probe de scaun (elementele

muco-sangvinolente, purulente), apa,
alimente, lavaje de pe suprafee
Metode de diagnostic
1. Examenul microscopic RIF
2. Examenul bacteriologic
I. Izolarea culturii pure pe medii DD (Endo,
Levin, Ploskirev) sau mbogirea
shigelelor n bulion selenit
II. Coloniile lactozo-negative sunt repicate pe
mediile Olkeniki, Kligler pentru acumularea
culturii pure i identificare preliminar
(lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -)
III. Identificarea definitiv a culturii pure
- Caractere morfotinctoriale
- Caractere de cultur
- Caractere biochimice (teste primare, secundare)
- Caractere antigenice (seroidentificarea prin RA
pe lam cu seruri imune anti-Shigella poli- i
monovalente)
- Fagoidentificarea
- Antibiograma
IV. Analiza rezultatelor i formularea rspunsului
3. Diagnosticul serologic (din a 5-7 zi de boal)
- RA, RHAI (aduli 1:400 (S.flexneri), 1:200 (S.sonnei)
copii 1:100
coproanticorpi (sIg A 1:80)
- ELISA
- RIFI
Imunitate: specific de tip, 1-2 ani, umoral (IgA)
Profilaxie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate
(imunitate de scurt durat)
Tratament: antibiotice (tetraciclin, ampicilina, etc),
trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi, vaccin
inactivat (dizenteria cronic)