Goticul Moldav

Arhitectura n Moldova s-a dezvoltat ntre

secolele XIV-XIX .
Introducere
Stilul moldovenesc este o descoperire relativ tarzie a istoriei
arhitecturii europene.
Dintre constructiile militare si civile create in acest stil ne-au ramas
foarte putine monumente in raport cu cele religioase. In timp ce
bisericile erau menajate de veneratia colectiva, ca si de mentinerea
institutiei ecleziastice insasi intr-o pozitie predominanta pana in
epoca moderna, constructiile militare au fost supuse vicisitudinilor
politice, iar constructiile civile vicisitudinilor de ordin social.
Karl Romstorfer 1854-1917
El urmeaza un parcurs pentru a defini stilul moldovenesc, studiaza
dezvoltarea artei bizantine, casa taraneasca din Bucovina, pentru a
ajunge la forma de baza a bisericii bizantine tarzii in tarile de la
Dunarea de jos, si influentele straine. El distinge in acest stil locul
planului si boltirii bizantine cerute de cult, dar si influente
bizantino-arabe, armene si mai ales gotice. Cele gotice se
evidentiaza prin cotraforturi si in ancadramentele de piatra ale
ferestrelor si usilor.
Originile arhitecturii moldovenesti de piatra isi au originea in
vechea arhitectura de lemn. Aceasta, atat pentru formele de plan
cat si pentru sistemul de boltire, care deriva din arhitectura de
lemn locala, structura invelisurilor interioare piramidale din lemn a
fost transpusa in piatra numai in Moldova, arcul a preluat functia
grinzii.
Gheorghe Bal 1868-1934

Gheorghe Bal a fost un inginer i istoric de art romn, membru titular

al Academiei Romne. A lucrat, printre altele, la construcia podului de
la Cernavod i a portului Constana. A publicat studii valoroase de
sintez asupra arhitecturii bizantine, precum i asupra bisericilor i
mnstirilor moldoveneti.
Vorbeste despre intalnirea pe teritoriul Moldovei a doua stiluri de
arhitectura reprezentative pentru toata Europa Medievala: cel bizantin si
cel gotic.
Ca particularitati ale stilului gotic remarca arcele frante din detaliile de
ornamentatie si boltile pe nervuri, cele din urma fiind intalnite mai rar.
Bals se opreste la influienta gotica, punand-o pe baza relatiilor cu
Polonia si Transilvania.
Aceste influiente atribuie predominanta verticala a contructiilor,
contraforturile exterioare si tratarea elementelor de piatra fatuita.
Bals caracterizeaza biserica Moldoveneasca ca fiind : "un plan bizantin
executat de maini gotice si dupa principii in parte gotice".
Structura
In sistemul de boltire specific
stilului moldovenesc intalnim tendinta
(gotica) de usurare a maselor ca si
verticalitatea si elansare volumelor
realizare insa printr-o utilizare noua a
unor elemente constructive bizantine.
Arcele piezise ne sugereaza, prin modul
lor de asezare ogivele gotice. O solutie
constructiva originala este si aceea a
transmiterii eforturilor boltii prin
dublourile etajate.
Odata adoptate de stilul
moldovenesc, elementele gotice nu au
mai fost, considerate drept modele
straine ci drept parti constituitive ale unui
stil propriu si folosite ca atare.
 O boltire tipic gotica nu intalnim in arhitectura
moldoveneasca decat la privodul bisericii de la Balinesti.
In pronausul bisericii din Harlau cupola sugereaza o bolta
gotica pe nervuri. Influente gotice are si acoperisul fragmentat al
bisericilor moldovenesti.

Biserica de la Balinesti Biserica din Harlau

Influiente in decoratiuni
Creatorii monumentelor din Moldova au rezistat multor imitatii, au
ramas credinciosi unui spirit de constructie local, au respectat
exigentele dictate de spiritualitatea ortodoxa, de conditiile naturale
si climatice, de traditia tot locala a proportiilor. Asa se explcia de ce,
in ultima instanta, efectul decorativ al constructiilor din moldova
este in mod preponderent tributar elementelor gotice; de ce
impresia covarsitoare ne este lasata de o decoratie specific
moldoveneasca.

Biserica Sf. Ion, Piatra Neamt

 Prezenta elementelor gotice apare pronuntata in anumite
parti ale decoratiei monumentelor religioase, fiecare ancadrament se
situeaza intr-un tip functional precis: portaluri principale de pronaus,
portaluri de exonartex, portaluri interioare, fereste mici de naos si
altar si fereste mari de pronaus sau exonartex.
Profilatura ancadramentelor portalurilor sau ferestrelor este
realizata prin intercalarea mulurilor in forma de tor sau para cu cavete.
Intre cavete si toruri, intervin, in unele cazuri listele separatoare.

Biserica Sf.Gheorghe Bis.Sf.Gheorghe Manastirea Arbore

 Mulurile sunt dispuse in retageri succesive care descriu in plan o
palnie, detaliu caracteristic pentru ancadramentele in arhitectura
gotica.
Element caracteristic a ancadramentelor dreptunghiulare este
incrucisarea baghetelor la colturile superioare, specifica goticului
tarziu.
Portalurile exterioare de intrare in biserica au in toate cazurile
chenarul in arc frant incadrat uneori si de o rama dreptunghiulara.
Biserica Sf. Ioan Botezatorul, Piatra-Neamt
 Un element caracteristic pentru ancadramentele de factura
gotica din arhitectura Moldovei sunt bazelel inalte si decorate ale
baghetelor, intalnite in majoritatea portalurilor principale. Portalurile
exterioare ale bisericii vremii lui Stefan cel Mare, cu decoratia lor
sobra si eleganta, desi prin elementele de stil si incadreaza in
arhitectura goticului tarziu din Europa Centrala, sunt totusi specifice
stilului Moldovenesc in arhitectura.

Borzesti, Biserica Adormirii Moldovita, Biserica Manastirii

Maicii Domnului Detaliu fereastra
 In ce priveste locul elementelor gotice in stilul moldovenesc
trebuie aratat ca in constructiile moldovenesti, fie laice, fie
religioase, nu intalnim decat elemente care permit asocierea lor
intr-o sinteza moldoveneasca, dar nicaieri un edificiu executat
integral potrivit principiilor stilului gotic. In ce primeste forma de
plan, influenta gotica este minima.
Frasinoi Bogdan
Tudose Claudiu

An III
Sem. B