Sunteți pe pagina 1din 19

CURSUL

DESCRIEREA MISCARII VIBRATORII

Prof.dr.ing. Cristina Mohora

1
PULSATIA PROPRIE

2
Masinile de asemenea, tind s vibreze cu anumite
pulsatii proprii.

Rata de oscilaie la care o main tinde s vibreze


se numete pulsatie proprie.

Un sistem are mai multe pulsatii proprii, in functie


de numarul gradelor de libertate sau de numarul
subcomponentelor pe care le are sistemul.

3
FENOMENUL DE REZONANTA

Apare atunci cand frecventa proprie se


suprapune peste frecventa excitatoare. De
exemplu, poduri ntregi
s-au prbuit din cauza frecventelor proprii
peste care s-au suprapus frecventa vibratiilor
produse de soldatii marsaluind pe pod, de
frecventa vantului etc.
.

4
MONITORIZAREA
Vibraiile mu care nu sunt detectate destul de
devreme vor determina deteriorarea mainii
necesitand reparaii costisitoare sau chiar
totale .

5
CONSUM MAI MARE

O main care vibreaza consum mai mult


energie. Pe lng puterea necesar pentru ca
maina s ndeplineasc funcia prevzut,
puterea suplimentar este, de asemenea,
necesara pentru a susine vibraiile.

6
7
8
MENTENANTA

Totalitatea operaiilor de ntreinere i reparaie


ale unui sistem tehnic.

9
EFECTE ASUPRA OPERATORILOR

Datorit zgomotului, mainile vibratoare (prese,


concasoare) pot cauza riscuri profesionale i
disconfort uman.

10
CE ESTE FRECVENTA?
CE ESTE FENOMENUL DE REZONANTA?

Frecvena este msura numrului de repetri ale


unui fenomen periodic n unitatea de timp.

11
Rezonanta a fost semnalata
inca din 1602de Galileo
Galilei in timp ce investiga
periodicitatea miscarii la

pendule si la corzile muzicale.


1602.

12
7) CARE ESTE DIFERENTA INTRE MISCAREA
AMORTIZATA SI CEA LIBERA?

13
Daca nu exista o forta exterioara aplicata
sistemului acesta (f(t)=0) vibreaza liber, fara
amortizare. (c=0)

14
IN CE SE MASOARA VIBRATIILE?

-Acceleratia, g [m/s]
-Viteza, [m/s]
-Deplasarea, [m]

15
FRECVENTA

Frecventa: viteza oscilatiei/ lungimea oscilatiei


x(t)=x(t+T)=x(t+2T)=x(t+3T).

16
CARE ESTE DIFERENTA INTRE DOMENIUL
FRECVENTEI SI TIMP?
Analiza timp-frecventa studiaza semnalul atat
in domeniul timp cat si in cel de frecventa.

17
AMELIORAREA COMPORTARII DINAMICE A
MASINILOR UNELTE IN PROCESUL
UTILIZARII LOR
Performantele dinamice ale masinilor-unelte in procesul
de aschiere pot fi imbunatatite prin:
alegerea adecvata a regimurilor de aschiere,
adoptarea unei constructii optime, din punct de vedere
al rezervei de stabilitate, a sculelor aschietoare
aplicarea unor masuri constructive (utilizarea
amortizorilor de vibratii in puncte sensibile ale
sistemului elastic al masinii-unelte, aplicarea unor
rigidizari locale cxare sa conduca la modoficarea
frecventelor proprii ale structurii si la orientrarea
convenabila a directiilor proprii ale modurilor de vibrratii
ale structurii),
CRETEREA REZERVEI DE STABILITATE
DINAMICA A STRUCTURII ELASTICE A
MAINII-UNELTE:
Alegerea regimurilor de achiere de stabilitate maxima
Influenta avansului asupra performantelor de stabilitate dinamica a mainilor-
unelte
Influenta adncimii achiei asupra performantelor de stabilitate dinamica a
mainilor-unelte
Influenta vitezei principale de achiere asupra performantelor de stabilitate
dinamica a mainilor-unelte
Alegerea regimurilor de achiere innd seama de comportarea dinamica a
mainilor-unelte
Adoptarea construciei optime a sculelor achietoare
Utilizarea sistemelor de atenuare a vibraiilor
Principiile amortizorilor si absorbitorilor de vibraii
Amortizor cu frecare uscata
Amortizori cu frecare vscoasa
Folosirea amortizorilor si absorbitorilor de vibraii in sistemul elastic parial al
sculei
Izolarea antivibratorie a mainilor-unelte

S-ar putea să vă placă și