Motorul Otto

Motorul Diesel
 Motoarele termice sunt dispozitive care transforma caldura
primita in lucru mecanic (motoare termice) ,fie lucrul mecanic in
caldura (masini frigorifice).
Un motor termic lucreaz pe baza unui ciclu termodinamic
realizat cu ajutorul unui fluid.
ntruct, conform principiul al doilea al termodinamici, entropia
unui sistem nu poate dect s creasc, doar o parte a cldurii
preluate de la sursa de cldur (numit i sursa cald) este
transformat n lucru mecanic. Restul de cldur este transferat
unui sistem cu temperatura mai mic, numit surs rece.
 Tipuri de motoare termice

-Motor cu ardere externa , la care sursa de cldur este

extern fluidului ce sufer ciclul termodinamic:
motorul cu aburi(un motor termic cu ardere extern,
care transform energia termica aburului n lucru
mecanic)
turbina cu abur(main termic rotativ motoare, care
transform entalpia aburului n energie
mecanic disponibil la cupla turbinei)
motor Stirling(main termic cu aer cald cu ciclu
nchis regenerativ)
Motor cu ardere interna ,proces de combustie suferit chiar de fluidul supus ciclului
termodinamic:
motorul Otto(primul motor cu combustie intern care arde n mod eficient
combustibil direct ntr-un piston de camer, motor cu aprindere prin scnteie )
motorul Diesel(motor cu ardere intern n care combustibilul se aprinde datorit
temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii)
motorul Carnot(este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la
dou surse de cldur de temperaturi diferite sursa cald i sursa rece)
motor racheta
statoreactor
pulsoreactor
 Nikolaus August Otto s-a nscut n anul 1832 n localitatea
Holzhasen din Germania.
A absolvit cursurile politehnice, obinnd diploma de inginer.
n 1867, mpreun cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a
construit un motor termic cu ardere intern, cu piston n patru
timpi, care folosea combustibil gazos.
n anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor n 4 timpi
alimentat cu combustibil lichid (benzin) cu un randament de
22%. O contribuie nsemnat la perfecionarea motorului cu
ardere intern, cu aprindere prin scnteie electric, au adus-o
inventatorii germani Karl Benz i Gottlieb Daimler, care au realizat
primele automobile acionate cu astfel de motoare.
Nikolaus August Otto a murit n anul 1891, la Koln.
 Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor pentru o bacanie din
Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apareau in epoca
respectiva - mai exact gazele si aburul. Cea mai mare noutate a vremii a fost inventia
lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost
atasat unei carute si, desi vehiculul se putea misca astfel "pe cont propriu", motorul
era extrem de zgomotos si ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea imbunatati situatia
folosind un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente in acest sens. El a
construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un parteneriat cu industriasul
german Eugen Langen. Cunoscuta initial sub numele de N.A. Otto & Cie, compania
respectiva functioneaza si in prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui accident
fericit, Otto a ajuns sa recunoasca valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer
inainte de arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului in patru
timpi - numit si astazi "Ciclul Otto". Otto si-a petrecut urmatorii cinci ani punand la
punct acest proiect, care i-a adus in final medalia de aur pentru 'motorul cu gaz
atmosferic' la Expozitia de la Paris, din anul 1867.
 Motorul este dispozitivul ce
transforma combustibil(prin
ardere,cedand caldura)in lucru
mecanic.
Componentele unui motor cu
ardere intern cu ciclu n patru
timpi:(E) Cam de acionare a
supapei de evacuare, (I) Cam de
acionare a supapei de admisie,
(S) Bujie, (V) Supape, (P) Piston,
(R) Biel, (C) Arbore cotit, (W)
Cma de ap pentru rcire.

8
 n termodinamic, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus n 1820 de inginerul francez
Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparrii randamentului termic al mainilor
termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou surse de
cldur de temperaturi diferite (sursa cald i sursa rece). Folosete ca agent de lucru
un gaz perfect prin transformrile cruia se obine lucrul mecanic.
Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest caz
un ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu generator. n
cele ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.
Este un ciclu n patru transformri:
Destindere izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei calde, T . n aceast
transformare destinderea gazului este determinat de absorbia de cldur la temperatur
constant de la sursa cald, iar gazul efectueaz lucru mecanic asupra mediului. Cantitatea
de cldur absorbit de la sursa cald este notat n lucrrile n limba romn cu Q.
Destindere adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (B-C n
diagrama T-s) gazul continu s se destind efectund lucru mecanic asupra mediului.
Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin destindere gazul se
rcete pn la temperatura sursei reci.
Comprimare izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei reci, T0. n aceast
transformare (C-D n diagrama T-s) mediul efectueaz lucru mecanic asupra gazului,
determinnd evacuarea cldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea de cldur
evacuat la sursa rece este notat n lucrrile n limba romn cu Q0.
Comprimare adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (D-A
n diagrama T-s) mediul continu s efectueze lucru mecanic asupra gazului. Deoarece
transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin comprimare gazul se nclzete
pn la temperatura sursei calde.
9
Graficul alturat, prezint schema de funcionare a
motorului Otto, n coordonatele presiune (P) i volum
(V).
Timpul 1- Aspiraia
A1 aspiraie izobar (P1=constant= presiunea
atmosferic)
Timpul 2- Compresia
12 compresie adiabatic a amestecului
Timpul 3- Aprinderea
23 aprindere izocor (V2=constant)
34 detent adiabatic
41 destinderea izocor (se destinde gazul prin
deschiderea supapei de evacuare, pistonul fiind la
punctul mort inferior, V1=constant)
Timpul 4- Evacuarea
1A evacuare izobar (gazul este eliminat prin supapa
de evacuare cu ajutorul pistonului la P1=constant=
presiunea atmosferic)
 Timpul de functionare reprezinta perioada
corespunzatoare deplasarii pistonului de la
punct mort superior la punctul mort inferior sau
invers.
Motorul Otto functioneaza in 4 timpi:
n timpul 1 se deschide supapa de
admisie, iar n timp ce pistonul se
deplaseaz nspre punctul mort
inferior, n cilindru este absorbit
amestecul de vapori de benzin i aer
(realizat n carburator) datorit
depresiunii formate.
n timpul 1, admisia, volumul gazului din
cilindru crete practic la presiune i
temperatur constant. Reprezentarea
01 a fost fcut punctat, deoarece n
tot timpul acestui proces, numrul de
moli de gaz din cilindru este variabil
transformarea nu este nici izobar, nici
izoterm!
 Timpul 2- Compresia

Dup ce pistonul a ajuns n punctul mort inferior, supapa de

admisie se nchide. Supapa de evacuare este i ea nchis. n
deplasarea pistonului nspre punctul mort superior, acesta
comprim amestecul din cilindru pn la o rat de 9:1.Din cauza
vitezei mari cu care se face comprimarea,procesul are
loc,practic,fara schimb de caldura cu exteriorul,fiind o
comprimare adiabatica.
Ambele supape sunt inchise.Pistonul se afla
in PMS si amestecul carburant este
puternic comprimat.Bujia produce o
scanteie electrica,care are loc,practic,la
volum constant.Apoi amestecul arde
progresiv,in toata masa lui,degajandu-se
caldura,caldura primita de
motor.Gazele,rezultate din ardere,se
destind adiabatic si se imping pistonul in
PMI efectuand lucru mecanic.Acesta aste
singurul timp motor al ciclului
Timpul 3, arderea, corespunde succesiunii
de transformri 234. n starea 2 este
declanat scnteia, amestecul se aprinde i
arde. Presiunea i temperatura cresc att de
repede nct pistonul practic nu se
deplaseaz procesul 23 este aproape
izocor.
Gazul nu efectueaz lucru mecanic i
primete cantitatea de cldur.Imediat dup
aceasta, gazul se destinde suficient de rapid
pentru a considera procesul ca fiind
Supapa de evacuare se deschide si presiunea
scade brusc pana la valoarea presiunii
atmosferice,intr-un
proces,practic,izocor.In acest
proces,substanta de lucru,cedeaza in
exterior caldura.
Supapa de evacuare ramane deschisa si cea
de admisie inchisa.Pistonul se deplaseaza
de la PMI la PMS si impinge afara gazele
arse si destinse la presiune
constanta.Pistonul revine la pozitia initiala
si ciclul se reia
 n 1897, germanul Rudolf Diesel a realizat un motor mai
eficient dect cel al lui Otto, comprimnd doar aer
(neamestecat cu combustibil). Este evitat astfel
autoaprinderea combustibilului, iar raportul de
compresie poate fi mrit foarte mult.
Combustibilul este introdus n cilindrul motorului doar la
sfritul compresiei, aprinznduse n contact cu aerul
suficient de fierbinte.
Motoarele Diesel funcioneaz cu randament mai mare
dect cele Otto i pot utiliza combustibili mai ieftini
(cum este motorina), neexistnd pericolul autoaprinderii
n timpul compresiei.
 Motorul Diesel se mai intalneste:

-la vapoare
-la mii de autovehicule
-la tractoare
-la locomotive
-la combine
Arderea combustibilului este mai lent, fcndu- se pe msur ce acesta
ptrunde n cilindru. Transformarea este aproape o izobar (figura 2- 1).

Figura 2-1. Ciclul termodinamic al motorului Diesel.

 Motorul diesel este un motor cu ardere
intern n care combustibilul se aprinde
datorit temperaturii ridicate create de
comprimarea aerului necesar arderii, i nu prin
utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi
bujia n cazul motorului cu aprindere prin
scnteie.
Comprimarea unui gaz conduce la creterea
temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin
care se aprinde combustibilul n motoarele
diesel. Aerul este aspirat n cilindri i este
comprimat de ctre piston pn la un raport
de 25:1, mai ridicat dect cel al motoarelor cu
aprindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de
comprimare motorina (combustibilul) este
 Motorina se aprinde la contactul cu aerul
deja nclzit prin comprimare pn la o
temperatura de circa 700-900 C.
Arderea combustibilului duce la creterea
temperaturii i presiunii, care acioneaz
pistonul. n continuare, ca la motoarele
obinuite, biela transmite fora pistonului
ctre arborele cotit, transformnd micarea
liniar n micare de rotaie. Aspirarea
aerului n cilindri se face prin intermediul
supapelor, dispuse la capul cilindrilor.
Pentru mrirea puterii, majoritatea
motoarelor diesel moderne sunt
supraalimentate cu scopul de a mri
Motorul Diesel este un motor cu ardere interna,in 4
timpi cu aprindere prin injectie.
Locul bujiei este luat de o pompa de injectie care
pulverizeaza in cilindrul motorului combustibilul la
presiune ridicata.Foloseste drept combustibil
motorina.Cei 4 timpi de functionare sunt:
-Timpul 1 Admisia
-Timpul 2 Compresia
-Timpul 3 Arderea si detenta
-Timpul 4 Evacuarea
T1.Admisia.
Supapa de admisie este
deschisa,pistonul se
deplaseaza din PMS si PMI
si in cilindru se aspira aer la
presiunea
atmosferica.Supapa de
evacuare este
inchisa.Procesul are loc la
presiune constanta deci
este izobar(portiunea A-1)
T2.Compresia.
Ambele supape sunt
inchise.Pistonul se
deplaseaza din PMI in PMS
si aerul este puternic
comprimat(aprox. 35-50
atm.),iar temperatura
ajunge la 700-
800/900 C.Procesul se
desfasoara foarte rapid,fara
schimb de caldura,deci este
adiabatic(portiunea 1-2)
T3.Arderea si detenta.
Supapele sunt inchise.Pistonul se
afla la PMS.Pompa de injectie
pulverizeaza picaturi foarte fine de
motorina in cilindru.Deoarece
temperatura in cilindru este mai
mare decat temperatura de
aprindere a combustibilului,acesta se
aprinde si arde la o presiune
constanta,deci izobar (portiunea 2-
3).Prin arderea acestuia de produce
cantitatea de caldura Q1.
Gazele rezultate din ardere se dilata
adiabatic(portiunea 3-4).Pistonul se
deplaseaza in PMI efecuandu-se
lucru mecanic.Timpul 3 este singurul
timp motor
T4.Evacuarea
Supapa de adimisie este inchisa,iar cea de
evacuare este deschisa.Presiunea
scade brusc in cilindru pana la valoarea
presiunii atmosferice,procesul avand
loc la volum constant,deci
izocor(portiunea 4-1)si sistemul
cedeaza caldura Q2 in exterior.
Pistonul se misca din PMI in PMS si
evacueaza gazele de ardere (portiunea
1-A).Cand pistonul a a ajuns la capatul
cursei se inchide supapa de evacuare si
se deschide supapa de admisie.Ciclul
se repeta
 -costul este mai redus si mai
acceptabil
-intretinerea este mai usoara
-motorul Otto este mai putin zgomotos
-randamentul poate fi de pn la 25%,
dar depinde i de combustibil
 Motorul Otto in zilele noastre
Primul motor Otto
 Diferenele dintre motoarele Diesel i Otto
Motorul Otto aspir un amestec de benzin i
aer, l comprim i l aprinde cu o scnteie
electric.
Motorul Diesel aspir aer, l comprim i apoi
este injectat motorina care se aprinde.
Motorul Otto folosete o rat de compresie
ce variaz ntre 8:1 i 12:1.
Motorul Diesel folosete o rat de compresie
mult mai mare i anume 14:1 pn la 25:1.
Motorul Otto folosete un carburator unde
este amestecat benzina cu aerul, sau o
pomp de injecie (carburantul nu este
injectat direct n cilindru).
Motorul Diesel folosete injecie direct, n
care combustibilul este injectat direct n
 Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II ale termodinamicii.
Intr-un sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le contine ramane
constanta.
Din caldura Q data corpului o parte se va transforma in L care se manifesta ca
lucru mecanic exterior, o parte U se absoarbe si produce o variatie a energiei interne.
Expunerea matematica este urmatoarea: Q = U + L
Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se poate
obtine dintr-o cantitate de caldura.
Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de calitatea
energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic
util si arata ca aceasta transformare nu este integral posibila pentru
caldura.
Acest principiu se enunta astfel: Daca doua S.T. aflate in stare de echilibru
(incalzire) diferite, sunt puse in contact termic dupa un timp in care fiecare dintre ele isi
modifica starea de echilibru initala (unul se incalzeste, celalalt se raceste) vor ajunge la
o stare comuna de echilibru, diferita de cele doua stari initiale.
Deci, toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi limite de temperatura
au acelasi randament maxim, adica acelasi coeficient economic ideal.
Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o masina termica sa poata
functiona este absolut nevoie de doua surse de caldura(una calda si alta rece).