Sunteți pe pagina 1din 13

Echitatie

DRESAJ

Student: Postolache Diana Andreea


Gr.: 101 EFS
Istoricul echitatiei

History was written on the back of the horse - Istoria s-a scris pe spatele cailor, asa
am putea traduce o inscriptie din parcul The Horse Park din Kentucy; orice
persoana care cunoaste impactul cailor asupra dezvoltarii civilizatiei sustine acesta
afirmatie - daca aruncam o privire asupra modului in care s-a dezvoltat civilizatia,
observam cu usurinta o diferenta intre popoarele care cresteau cai si-i foloseau la
munca sau ca mijloc de locomotie si popoarele care au descoperit avantajele
cresterii si folosirii cailor mai tarziu.

Calul, sau Equus ferus caballus, este un animal ce a evoluat in ultimele 50 de


milioane de ani dintr-o specie de marimea unui caine. Acum aproximativ cinci mii
de ani omul a inceput sa domesticeasca aceste animale, care ulterior au purtat o
importanta majora in raspandirea civilizatiei umane. Astazi calul este folosit ca
animal utilitar, fiind folosit de armata, politie sau in agricultura. De asemenea,
exista si concursuri sportive si de frumusete pentru cabaline.

Echitaia este un termen echivalent cu sportul clriei, sau n sens restrns, o


definire a modului cum se clreste corect un cal de clrie.
Scopul dresajului este de a forma, prin metode standardizate progresive, abilitatea
natural atletica a unui cal, astfel maximizndu-i potenialul ca animal de clrie.
Dresajul
Un dresor bun trebuie sa fie in stare sa priveasca un cal, sa vada expresia din ochii lui,
urechile, narile, gatul, coada, picioarele si fiecare particica din corpul lui si sa isi dea
seama exact ceea ce poate suporta si ceea ce nu poate stiind exact locatia acelei linii
fine care separa aceste doua componente. Jen Robertson

Pentru a ajunge la un nivel bun de dresaj trebuie sa intelegi foarte bine psihologia
cailor, ba chiar se si spune: cand intri in pista rotunda trebuie sa te transformi in cal.
Caii sunt animale care invata prin repetitie si imitatie si alte procedee naturale.
Principiile dresajului:

Repetitia, adica efectuarea repetata a aceluiasi exercitiu pana la insusirea


corecta a acestuia. Efectuarea exercitiului trebuie astfel condusa, incat
repetarea sa fie cat mai usoara si mai naturala.
Ritmicitatea, care presupune repetarea exercitiului la intervale egale de
timp, cu aceeasi durata si ordine de efectuare.
Continuitatea subintelege efectuarea repetata a sedintelor de exercitiu, cu
regularitate si fara intrerupere, pana la insusirea corecta a acestuia,
nedandu-se calului posibilitatea de a uita ceea ce a invatat, scurtandu-se
astfel perioada de dresaj.
Progresivitatea presupune insusirea gradata a exercitiului de la simplu la
complex, dresura incepand intotdeauna cu exercitiile cele mai simple.
Obisnuit, durata dresajului este de 90 zile, dupa care urmeaza
antrenamentul propriu-zis. La Pur Sange Englez si la Trapas dresura
incepe la 18 luni. La Semigreu si Arab dresura incepe la 2,5 ani.
Dresajul clasic
S-a dezvoltat din dresajul la care erau
supusi caii cavaleriei antrenati pentru
cmpul de lupt. Acest dresaj dura
multi ani pn cnd se ajungea la un
animal de clrie ideal. Caii erau
antrenati pentru mai multe miscri
diferite de tipul "deasupra solului"
care le permiteau clretilor s scape
dac erau nconjurati, sau pentru a
putea lupta mai usor.

Aceste miscri includ:


Levad
Pesad
Piaf
Pasaj
Capriol
Curbet
Balotad
Dresaj spaniol
Doma Clasica
Doma Vaquera
Levada este un exerciiu din dresajul clasic la care calul se ridic pe picioarele posterioare,
cele anterioare apropiindu-le de de corp. Unghiul dintre extremitatea calului si sol nu
depseste 45 - spre deosebire de Pesad.
Pesada este un exerciiu din dresajul clasic la care calul se ridic pe picioarele posterioare,
cele anterioare apropiindu-le de de corp. Unghiul dintre extremitatea calului si sol depete
45 - spre deosebire de levad.
Piaful este un exerciiu unde calul se mic n trap concentrat si cadentat, stnd pe loc sau
aproape pe loc. Centrul gravitaional al animalului se afl n partea posterioar, picioarele
posterioare flexndu-se puternic. Extremitatea segmentului anterior al corpului este foarte
mobil, picioarele manifestnd flexiune de amploare i aici. Ritmul rmne acelai i apare un
moment de suspensie ntre pasi.
Piaful a fost iniial folosit n btlie pentru a mentine calul concentrat, nclzit i mobil. Astzi
este lecie din coala nalt de clrie i Marele premiu de dresaj
Pasajul este o micare din coala nalt de clrie. Const efectuarea trapului cu pasi
ntrziai si faz prelungit de plutire. Membrele inferioare sunt ridicate pn n poziie
vertical iar piciorul posterior se apropie sub corp. Calul se deplaseaz puin nainte. Pasajul
se dezvolt din piaf .
La Capriola ce inseamna si saritura caprei calul sare dintr-o pozitie cu partea superioara
ridicata, impinge cu putere cu membrele in spate si aterizeaza mai mult sau mai putin cu toate
picioarele in acelasi timp. Pentru o demonstratie corecta este necesar un cal foarte
puternic.Este considerat cel mai dificil exercitiu de deasupra solului.
La Curbeta calul isi ridica partea superioara de la sol, isi strange membrele din fata iar pe
cele posterioare realizeaza o serie de hopuri. Cei mai puternici si talentati cai pot realizain jur
de cinci sarituri pana sa atinga solul cu menbrele din fata.
Balotada este o micare de dresaj nalt n care calul execut cu toate picioarele deodat o
sritur n sus i napoi.
Doma Clasica este un exerciiu de dresaj spaniol care este treapta imediat nainte de Alta
Escuela. Const ntre altele din piaf, pasaj, pas spaniol si trap spaniol.
Doma Vaquera este un exerciiu de clrie tradiional din Spania. A aprut cu secole n urm
la fermierii spanioli care au trebuit s-i dreseze caii pentru a putea controla turmele de vite.
Actualmente exist mai multe scoli de dresaj clasic:
coala spaniol de clrie de la Viena
Cadre Noir la Saumur, Frana
coala regal andaluz de clrie la Jerez de la Frontera, Spania (specializat n
dresaj spaniol)
coala portughez de dresaj ecvestru la Queluz, Portugalia

Arena
Sunt doua tipuri: mica si standard, fiecare prezentand litere atribuite unor portiuni ale
arenei pentru testele de dresaj pentru a putea specifica unde vor fi demonstrate
miscarile. Arena mica are de la 20m pana la 40m si este folosite la primele nivele.
Literele incep de la punctul de intrare in arena si continua A-K-E-H-C-M-B-F in
sensul acelor de ceasornic. Pentru memorarea acestor secvente se folosesc fraze ca:
All King Edwards Horses Can Make Big Fences.
Arena standard are de la 20m-60m si este folosita atat in dresaj cat si pentru alte
evenimente ecvestre iar literele sunt:A-K-V-E-S-H-C-M-R-B-P-F.
Testele:
Testele de dresaj sunt formate din secvente de miscari folosite in competitii.Combinatiile de
miscari ale cailor si calaretilor sunt notate dupa un standard comun si mai putin in functie de
prestatia celorlalti competitori. La nivelele inalte testele pentru competitiile internationale,
incluzand si cele olimpice sunt emise sub auspiciile Federatiei Internationale Ecvestre. La
primele nivele ca si pentru antrenament sunt emise la nivelul fiecarei tari un set de teste.
Fiecare testare este segmentata intr-un numar de blocuri secventiale care pot
contine una sau mai multe miscari. Fiecare bloc in parte este notat in general pe o
scala de la 1la 10 dupa cum urmeaza:
10 Excellent
9 Very good
8 Good
7 Fairly good (destul de bun)
6 Satisfactory
5 Sufficient
4 Insufficient
3 Fairly Bad (destul de rau)
2 Bad
1 Very bad
0 Not performed (nu s-a efectuat)
Notele miscarilor de dresura sunt oferite
pentru atribute generale cum ar fi curajul,
dedicarea ,supunerea, impulsul calului si
performanta calaretului. Unele segmente
au o importanta marita prin folosirea unui
multiplu sau coeficient. Coeficientul de
obicei dubleaza nota data pe segmentul
respectiv. Miscarile carora in general li se
atribuie coeficient sunt considerate mai
importante in progresia calului in Collection (Versammlung)
antrenament si care trebuiesc competent
efectuate prior in trecerea la urmatoarele Straightness (Geraderichtung)
nivele ale competitiei.
Impulsion (Schwung)
Scala de antrenament pentru dresaj este
aranjata sub forma unei piramide cu Ritm
si regularitate aflate la baza ei si Contact (Anlehnung)
Colectare in varf. Scara de antrenament
este folosita ca un ghid in dresajul cailor.
In ciuda aparentelor scara nu are o forma Relaxation (Losgelassenheit)
rigida ci fiecare nivel este construit in
functie de progresul calului in Rhythm and Regularity (Takt)
antrenament: asa ca la Grand Prix nivele
de baza ale piramidei sunt cele care
conteaza in mod deosebit si nu cel mai
inalt nivel Collection.
Dresajul in Romania

Toate competitiile cu caracter


oficial din Romania sunt tutelate
de FER ; ele se pot desfasura in
coorganizare sau prin delegarea de
organizare pe baza de contract.
Federatia Ecvestra Romana (FER)
a fost infiintata in 12 decembrie
1930. In acelasi an a aderat la
Federatia Ecvestra Internationala
(FEI) devenind al 21-lea membru.
Actuala structura este
continuatoarea de drept, fiind
singura pe ramura de sport
constituita in conditiile legii. La 20
noiembrie 2001, FER s-a
reorganizat din unitate sportiva
subordonata Ministerului
Tineretului si Sportului in persoana
juridica de drept privat, de utilitate
publica, autonoma,
neguvernamentala, apolitica si fara
scop lucrativ.
Palmares:
Medalie de argint JO Berlin 1936 Henri Rang cu Delfis

Locul VI JO Roma 1960 Echipa de obstacole V.


Barbuceanu cu Robot Ghe.
Langa cu Rubin Vasile Pinciu

Medalie de bronz JO Moscova 1980 Echipa de dresaj


Anghel Donescu cu Dor
Petre Rosca cu Derbist
Dumitru Velicu cu Decebal

Locul VI JO Moscova 1980 Anghel Donescu cu Dor

Locul V JO Moscova 1980 Echipa de obstacole


Dania Popescu cu Sonor
Alexandru Bozan cu Prejmer
Ion Popa cu Licurici
Dumitru Velea cu Fudul

Calificare JO Barcelona 1992 Echipa de obstacole

Locul 24 Finala Cupa Volvo 1993 Caludiu Gheorghe cu


Sarlatan
Locul 24 Cupa Nationilor 1994 Echipa de obstacole
mondial

Locul 40 Concurs Complet 2002 V. Bubau cu Carnaval


mondial

Locul I FEI World Challenge 2002 Echipa de obstacole


nivel A
Hutul
Este o rasa autohtona, veche, formata in
nordul Romaniei, in Muntii Carpati. In
lucrarea Hippica din 1606 a fost mentionat
pentru prima data.
Numele de hutul provine de la populatia
hutula de origune ucraineana.
Scrierea in limba romana este hutul, dar in
zonele occidentale este adesea intalnit si
sub numele de hucul.
Parerile privind originea acestei rase sunt
impartite: romana, maghiara, ucraineana.
La herghelia Lucina, infiintata in 1877 se
creste in prezent aceasta rasa.
Este una dintre cele patru rase pure
crescute in hergheliile de stat din
Romania.. "Hutanii", asa cum sunt numiti
de catre locuitorii din zonele de munte ale
Moldovei, sunt de foarte mare ajutor in
gospodariile taranilor din Carpatii
Orientali. Hutulul este adaptat perfect
pentru toate activitatile zilnice, de la
calarie la tractiune.