PLASMA SANGUINA

compozitie, proprietati
PLASMA
Sangele este alcatuit in
proportie de 55% din plasma
si 45% din elemente figurate
(hematii, leucocite si
trombocite)
Plasma este un lichid galbui,
transparent, o solutie
complexa formata din apa in
proportie de 91,5%,
aproximativ 7% proteine si
1,5% alte substante dizolvate
sau suspendate.
 COMPOZITIA PLASMEI

APA 91.5%

Proteine Total 6.5-8.5 g/100 ml

Albumine 60%
Globuline 36%
Fibrinogen 4%
Enzime cu valoare diagnostica valori foarte mici
Glucoza (dextrose) 65-110 mg/100 ml
Aminoacizi 33-51 mg/100 ml
Acid lactic 6-16 mg/100 ml
 PLASMA - COMPOZITIE
Proteine (6.5-8.5 g %)
Albumine 50-60% ( 4.5g%)
Cele mai raspandite proteine in plasma.
Sintetizate la nivelul hepatocitelor
Joaca un rol cheie in reglarea volemiei prin mentinerea presiunii oncotice in
compartimentul intravascular.
Greutate moleculara, 68000 Da
Joaca rol de transportori pentru- billirubina
- acizi grasi liberi,
- hormoni
- calciu , medicamente etc.
Scaderea concentratiei albuminelor se produce in afectare hepatica, renala,
arsuri, malnutritie, boli genetice, etc.
Cresterea concentratiei albuminelor se produce de cele mai multe ori prin
deshidratare .
 PLASMA - compozitie
Globuline 38%
Concentratie plasmatica 2.7g%)
Proteine cu greutate moleculara mai mare decat albuminele si solubilitate
mai mica in apa.
Includ:
Alpha globulinele ( 2-5%, 5-10%)
-control eaza si inhiba activitatea unor enzime din sange.
-Malignitatea si inflamatia acuta se insotesc de cresteri ale concentratiei
lor plasmatice
-Un nivel plasmatic redus indica afectare hepatica.
Beta globulinele ( 10-15%) includ printre altele:
Plasminogenul care activat la plasmina este implicat in liza
cheagurilor de fibrina.
Angiostatina cu rol in inhibarea formarii noilor vase de sange
(implicata in terapia antitumorala)
Sex hormone binding globulin cu rol in transportul sanguin al
hormonilor sexuali.
Gamma globulinele (12-20%)
-functioneaza ca anticorpi cu rol major in procesele imune.
 PLASMA - COMPOZITIE
Fibrinogen

- Concentratie plasmatica = 200-400 mg/dl

- poate fi convertit in fibrina sub actiunea trombinei fiind
implicat in coagularea sangelui.
- Nivele cronic scazute ale concentratiei sale sunt determinate
de scaderea productiei la nivel hepatic fie de cauza genetica
fie dobandita (ultimele stadii ale afectarii hepatice).

Alte proteine: proteina C reactiva este un marker al

inflamatiei acute si un predictor precoce al bolilor de inima.
 PROTEINE PLASMATICE - FUNCTII
- Asigura parte a presiunii osmotice determinand presiunea
oncotica
- participa la echilibrul hidroelectrolitic.
- Contribuie la vascozitatea plasmei.
-Transporta substante: fier (transferina), Ca ,Cu
(ceruloplasmina) lipide and vitamine liposolubile
(lipoproteine), billirubina indirecta, hormoni (tiroxina,
triiodotironina, cortisol)
- Formeaza o rezerva proteica pentru organism.
- intervin in coagulare si fibrinoliza
- Participa in raspunsul inflamator
- Participa in protectia contra infectiilor.
- Alcatuiesc sisteme tampon participand la echilibrul
acidobazic.
- Reduc activitatea proteolitica in sange (alfa1 antitripsina).
 PLASMA - COMPOZITIE

Lipide totale 450-850 mg/100 ml

Colesterol 120-220 mg/100 ml
Acizi grasi 190-420 mg/100 ml
High-density lipoprotein (HDL) 30-80 mg/100 ml
Low-density lipoprotein (LDL) 62-185 mg/100 ml
Trigliceride 40-150 mg/100 ml
Fospholipide 6-12 mg/100 ml
PLASMA - COMPOZITIE
 PLASMA - COMPOZITIE
Substante neproteice dizolvate in plasma:

Substante nutritive: glucosa (65-110 mg/dl), lipide (700 mg/dl),

polipeptide, aminoacizi
Vitamine.
Produsi de catabolism
Amoniac 0.02-0.09 mg/100 ml
Uree 8-25 mg/100 ml
Creatina 0.2-0.8 mg/100 ml
Creatinina 0.6-1.5 mg/100 ml
Acid uric 1.5-8.0 mg/100 ml
Bilirubina 0-1.0 mg/100 ml

Gaze respiratorii (O2, CO2, and N2)

 PLASMA - COMPOZITIE

Electroliti:
Concentratie plasmatica: = 310 mEq/l

Sodiu 135-145 mEq/L

Potasiu 3.5-5.0 mEq/L
Magnesiu 1.3-2.1 mEq/L
Calciu 9.2-10.4 mEq/L
Chlor 90-106 mEq/L
Bicarbonati 23.1-26.7 mEq/L
Fosfati 1.4-2.7 mEq/L
Sulfati 0.6-1.2 mEq/L
plasma serum

clotting proteins
(fibrin)
Elemente figurate sanguine

Eritrocitele
 HEMATOPOIEZA

= procesul de formare al elementelor figurate ale

sngelui:
Implica:
- proliferarea
- diferenierea
- trecerea n circulaie a elementelor figurate.

cuprinde:
- eritropoieza = formarea eritrocitelor
- leucopoieza = formarea leucocitelor
- trombocitopoieza = formarea trombocitelor
 HEMATOPOIEZA
Sediu
Mduva roie hematogen
- celule stem hematopoietice (30-70%):
- strom reticulo-vascular (celule stromale,
- esut adipos, fibrocite, esut conjunctiv
extracelular, sinusoide vasculare).

Celulele hematopoietice - 3 mari grupe:

1. Celule stem pluripotente
2. Celule progenitoare hematopoietice
3. Celule ale liniilor sanguine
 HEMATOPOIEZA
Celule hematopoietice
1. Celule stem pluripotente (CSP)
= celule de origine ale tuturor liniilor sanguine
- au capacitate de autoregenerare i difereniere
2. Celule progenitoare hematopoietice
- iau natere din CSP
- au capacitate - limitat de autogenerare
- mai restns de difereniere
- celule progenitoare mieloide: Eritrocite
Leucocite (N, Eo, B, Mo)
Trombocite
- celule progenitoare limfoide: Limfocite B i T
3. Celule ale seriilor sanguine
- n diverse stadii de maturaie
FIZIOLOGIA SERIEI
ERITROCITARE
 ERITRON
= totalitatea elementelor masei eritrocitare (CSP eritrocit
mbtrnit, care este eliminat din circulaie).
= 99% din masa elementelor figurate (1% = L, T).
constituit din 3 mari compartimente:
1. Compartimentul de generare
= elementele imature de la nivelul maduvei osoase
hematogene
(CSP, proeritroblati, eritroblati, reticulocite)
5 7 zile
2. Compartimentul circulant
= elementele din torentul sanguin: E mature i un nr. de
reticulocite (5-15)
100-120 zile
3. Compartimentul de distrugere
= eritrocitele mbtrnite i modificate morfofuncional
- n splin, n ficat i maduva hematogena.
 ERITROPOIEZA

= procesul de formare al eritrocitelor

care implica urmatoarele etape:
1. multiplicare i maturarea precursorilor
eritrocitari
(BFU-E, CFU-E, proeritroblast,
eritroblati)

2. expulzia nucleului
(eritroblast oxifil reticulocit)

3. eritrodiabaza
(trecerea din mduv n circulaie).
 ERITROPOIEZA
Etape

Tipuri celulare de Caracteristici Aspecte

evoluie generale morfo-
funcionale

1. CSP - au receptori pt. celule nucleate

(celula stem eritropoietin
pluripotent) - au capacitate de
proliferare i
2. BFU-E difereniere
(Burst Forming
Unit-E; celule formatoare
de colonii eritroide "de
tip exploziv")

3. CFU-E
(Colony Forming Unit-E;
celula formatoare de
 ERITROPOIEZA
Etape
Tipuri celulare de Caracteristici Aspecte morfo-
evoluie generale funcionale

4. Proeritroblast - au receptori pentru celul nucleat

= celula cap de serie eritropoietin
a seriei roii - au capacitate de
5. Eritroblast proliferare i
bazofil difereniere
6. Eritroblast -sintetizeaz Hb i
policromatofil enzime

7. Eritroblast - capacitate de celul cu nucleu mic

oxifil (normoblast) proliferare
- sintez de Hb i
enzime
- evolueaz spre
reticulocit
 ERITROPOIEZA
Etape
Tipuri celulare Caracteristici generale Aspecte
de evoluie morfo-
funcional
e
8. Reticulocit - nu are capacitate de proliferare celul
- trece n snge = eritrodiabaz dup 1-2 anucleat
zile cu resturi de
- n snge (5-15) se matureaz n ribozomi i
splin, unde pierde resturile de
mitocondrii i ribozomi mitocondrii
- sintetizeaz Hb i enzime pn la
pierderea ribozomilor i mitocondriilor
9. Eritrocit - nu are capacitate de proliferare celul
matur - nu sintetizeaz Hb, enzime anucleat,
- durat de via = 100-120 zile fr
ribozomi,
fr
mitocondrii
 ERITROPOIEZA
Maturarea eritrocitelor - caracteristici
reducerea dimensiunii
creterea volumului citoplasmatic + reducerea
bazofiliei citoplasmei,
reducerea dimensiunii nucleului expulzia lui.
Durata de evoluie CSP - reticulocit = 5 - 7 zile.
Producia eritrocite/zi = Distrugere eritrocite/zi
 ERITROPOIEZA
1. nainte de natere

LOCALIZARE Eritrocite, Hb

embrion de cteva sptmni: n celulele E primitive

sacului vitelin
E nucleate,
nlunile II-III de via fetal: difereniere n Hb embrionar
cordoanele Wolf i Pander primele insule de
esut sanguin

nlunile III-VI de via fetal: ficatul i splina E nucleate,

devin organe hematopoietice Hb fetal

nlunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase,

prezent n toate oasele (n luna IX dispare E anucleate
hematopoieza hepato-splenic). Hb fetal
 ERITROPOIEZA
2. dup natere

imediat postnatal: mduva hematogen n toate

oasele
treptat, mduva hematogen se restrnge:
- pn la 18 ani: n epifizele proximale humerus,
femur i tibie, oase scurte i plate.
la adult: n oasele scurte i plate (coxale, stern,
corpurile vertebrelor, oasele late ale craniului). n
celelalte oase: mduv galben nehematogen .
 ERITROPOIEZA
Substane necesare eritropoiezei

Proteine
Minerale: fier, cupru, cobalt, zinc
Vitamine: B12, acid folic, B6, C
 Substane necesare eritropoiezei
MINERALE- Fierul
Fierul din organism = 4 g 3 compartimente:
1. Compartimentul sanguin (65%):
- n eritrocite, sub form de Hb
- n plasm (legat de transferin; = 60-150 microg/dl)
2. Compartiment de depozit (30%)
- n splin, ficat, mduv hematogen - 2 forme:
- feritina, compus hidrosolubil, elibereaz uor Fe 3+;
- hemosiderina = feritin parial degradat; conine fier
greu mobilizabil.
3. Compartimentul tisular (5%)
- n muchi, sub form de mioglobin (4%)
- n structura unor enzime (citocromi, peroxidaze
etc.)(1%)
 Substane necesare eritropoiezei
MINERALE- Fierul

Necesarul de fier
= 1 mg/zi, asigurat de aportul alimetar uzual;
- necesar n stri fiziologice (sarcin, cicluri
menstruale )
Aportul de fier
- diet normal = 10 mg/zi (se abs. 5 - 10%)
- fierul rezultat din hemoliza normal.
Pierderile de fier
(prin pr, piele, urin, scaun) = 1 mg/zi
Metabolismul, transportul si
depozitarea fierului
Metabolismul i transportul fierului n plasm

Fe3+ fixat de transferin

(GP cu origine hepatic)
transportat la nivelul MH
depozitat
Metabolismul, transportul si
depozitarea fierului
Reglarea aportului de fier
 Substane necesare eritropoiezei -
Fierul
Utilizare
Majoritatea celulelor, inclusiv precursorii
eritrocitari din MH au receptori pentru
transferin.
Depozite de fier din organism = ficat, splin i
MH (cel. SRE)

Carena de fier
anemie feripriv microcitar hipocrom
(E, Ht, Hb, DEM, VEM, IC )
Substane necesare eritropoiezei- alte
minerale
Minerale Roluri

Cupru - intr n structura sistemelor enzimatice care

asigur fixarea fierului n hemoglobin rol n
sinteza Hb.
- carena de cupru anemie hipocrom.

Cobalt intr n structura vitaminei B12, care este absolut

necesar eritropoiezei

Zinc intr n compoziie sistemelor enzimatice

necesare eritropoiezei
 Substane necesare eritropoiezei
Vitamina B12
= vitamin hidrosolubil sintetizat exclusiv de
microorganisme
- Principala surs: alimentele de origine animal.

Necesar = 2-5 g/zi

Aport exclusiv alimentar
(diet normal=5-30 g/zi - se abs. 1-5 g/zi).

Absorbia
- condiionat de prezena factorului intrinsec al lui
Castle (FI) = glicoprotein sintetizat de celulele
parietale gastrice
Substane necesare eritropoiezei
Vitamina B12
 Substane necesare eritropoiezei
Vitamina B12
Roluri n reglarea eritropoiezei:
particip la transformarea acidului folic n acid
tetrahidrofolic = forma activ a acidului folic.
induce sinteza de ARN i ADN
activeaz formarea, creterea i maturarea E

Deficitul de vitamina B12 n:

- gastrite atrofice, rezecie gastric (prin deficit de FI)
- afeciuni ale ileonului terminal (cu reducerea absorbiei)
- parazitoze (captare B12 de ctre parazit).
anemie macrocitar hipercrom (pernicioas sau Biermer)
(E, Ht, Hb , DEM, VEM i IC).
Eritrocite normale

Macrocitoz
Hipercromie Microcitoz
Hipocromie
Anemie
pernicioas Anemie
(prin deficit de feripriv
vit. B12) (deficit de Fe)
 Substane necesare eritropoiezei
ACID FOLIC (necesar 100 microg/zi)
Forma activ: acid tetrahidrofolic (FH4)
Roluri n:
- sinteza purinelor i pirimidinelor necesare
formrii ADN, ARN
- stimularea proliferrii, diferenierii i maturrii E.

VITAMINA B6 (necesar 3-5 mg/zi)

Roluri: - indispensabil pentru sinteza Hb
- favorizeaz absorbia intestinal a
vitaminei B12.
 Substane necesare eritropoiezei
Vitamina E (tocoferol)(20 mg/zi)
Roluri:
- factor antioxidant (ex. previne oxidarea vitaminei C)
- menine fierul n forma Fe2+ favorizeaz abs.
intestinal.
Vitamina C (acidul ascorbic)(50-75 mg/zi)
Roluri:
- reduce Fe3+ n Fe2 favorizeaz abs. intestinal
- transformarea acidului folic n acid tetrahidrofolic (FH4)
- agent reductor al methemoglobinei
 VITAMINE I MINERALE
NECESARE ERITROPOIEZEI
Vitamina Rol Consecinele carenei

Vitamina B12 Sintez ADN Anemie macrocitar

Acid folic Sintez ADN i ARN Anemie macrocitar

Vitamina C Metabolism Fe Anemie

(acid ascorbic)

Vitamina E Aciune antioxidant Fragilitate membranar

(tocoferol)

Fier Sinteza Hb Anemie microcitar

 Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina
1. Eritropoietina:
= GP sintetizat de rinichi (90%)
- producia depinde de concentraia tisular a O2:
hipoxia - ef. stimulator
hiperoxia ef. inhibitor

Efecte: crete masa eritrocitelor circulante prin:

- stimularea proliferrii CFUE
- stimularea diferenierii precursorilor eritrocitari i
scurtarea timpului de maturare
- favorizarea ncrcrii cu Hb reticulocitelor E
mature
- activarea eritrodiabazei
 Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina
Mecanism: legare de receptor membranar de tip
tirozinkinazic localizat pe membrana precursorilor
eritrocitari.

Factori care influeneaz sinteza de eritropoietin:

capacitatea de transport a O2 la esuturi:
Ex. transport oxigen (ex. anemie, irigaiei tisulare,
volumului sanguin) eritropoieza prin mecanism de
feedback
hormoni:
cu efect inhibitor: estrogenii
cu efect stimulator: androgenii,
catecolaminele,
glucocorticoizii,
hormonul de cretere (STH),
hormonii tiroidieni
 Reglarea eritropoiezei
Ali factori

Factorul celulei stem (SCF)

= citokin care stimuleaz CSP i induce diferenierea,
proliferarea i maturarea precursorilor eritrocitari.
Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite i
macrofage (GM-CSF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce diferenierea,
proliferarea i maturarea de granulocite i macrofage,
dar i a precursorilor eritrocitari.
Interleukina-3 (IL-3)
- stimuleaz CSP, inducnd diferenierea, proliferarea i
maturarea precursorilor eritrocitari.
 CINETICA
ERITROCITELOR
1. Formarea eritrocitelor (eritropoieza)

2. Perioada de eritrocit circulant funcional

= 100-120 zile, perioad n care sunt i realizeaz funciile i
sunt supuse la numeroase solicitri funcionale:
strbat zilnic 1-1,5 km
i modific forma la trecerea prin capilare (fusiforme) i se
deplaseaz n fiicuri
stagneaz n vasele sanguine sinuoase (ex. circ. splenic)
transport gazele respiratorii O2 i CO2
particip la meninerea constant a pH-ului sanguin (prin
sistemul tampon al hemoglobinailor)
sunt influenate de factori extraeritrocitari (pH, substane
toxice), care le pot modifica morfo-funcional (ex.
acidoza/alcaloza determin / volumului eritrocitar).
 CINETICA
ERITROCITELOR
3. Distrugerea eritrocitelor (hemoliza fiziologic)
Solicitrile mecanice i chimice
epuizare energetic i enzimatic a E
E senescent, rigid, lipsit de plasticitate
E este ndeprtat din circulaie, prin
eritrofagocitoz.
Normal, sediile principale ale hemolizei sunt:
Splina - cu caracteristici funcionale care
accentueaz sechestrarea eritrocitelor (sinusoide
mai nguste dect n alte zone).
Ficatul (debitul sanguin - de 6 ori mai dect la
nivelul splinei).
 Imbatranirea eritrocitelor

Eritrocitele imbatranite prezinta:

1. Alterarea compozitieie si permeabilitatii membranare
(HO,K,Ca, esteri fosforici , grupari sulfhidril, Na,
vascozitaii citoplasmatice)
2. Metabolism celular alterat
(glicoliszei ATP, 2,3 DPG, lipide, acizi grasi liberi,
activitatii enzimatice hexokinaza, aldolaza, piruvatkinaza
G-6-Pdehidrogenase, methHbreductase)
3. [ methHb ]
 Hemoliza

Hemoliza = ruperea eritrocitelor cu eliberarea

hemoglobinei in lichidul inconjurator (plasma, in
vivo).
- Extravasculara (90%) cand hematiile sunt
fagocitate de macrofages in splina, ficat si maduva
osoasa
-Intravasculara (10%) rezulta cand ruperea
hematiilor se produce in circulatie.
-
 Hemoliza extravasculara
In interiorul macrofagelor, hemoglobina este desfacuta in
globina. Lanturile de globina sunt desfacute pana la AA
constituenti ce vor fi folositi la noi sinteze proteice
Inelul porfirinic al hemului este oxidat sub actiunea
hemoxigenazei micr4ozomale rezultand biliverdina si
eliberarea (Fe3+).
Fierul poate fi transportat in plasma prin canale ionice. In
plasma se leaga de apotransferina formand transferina sau
poate fi depozitat in celule sub forma de feritina (leget de
apoferitina)
Biliverdina este redusa sub actiunea biliverdin reductaszei la
bilirubina neconjugata, insolubila in apa care trece in plasma
unde prin legarea de albumine devine solubila si este
trnsportata astfel la hepatocite.
Hemoliza extravasculara
 Hemoliza intravasculara

Ruperea membranei eritrocitare in interiorul vaselor de sange

determina eliberarea hemoglobinei in plasma.
hemoglobina (un tetramer) se desface in dimeri de
hemoglobina in plasma.
Dimeriii liberi de hemoglobina se leaga de haptoglobina (o -
2 globulina produsa In ficat).
Haptoglobina se satureaza imediat la o concentratie de
hemoglobina de 150 mg/dL)
Dimeri de hemoglobina aflati in exces in plasma sunt filtrati la
nivelul glomerulului renal producand hemoglobinuria
 Hemoliza Intravasculara

Dimerii de hemoglobina ramasi in circulatie sunt oxidati la

methemoglobina care disociaza in hem liber si lanturi de
globina .
free hem- ul oxidat (met-heme) se leaga de hemopexina ( o
-globulin, Hpx)
Complexele de met-heme si hemopexina (met-heme/Hpx)
sunt preluat e pe un receptor de pe membrana hepatocitelor
si a macrofagelor din splina, ficat si maduva hematogena.
Complexele hemoglobin/haptoglobina sunt preluate de
hepatocite si macrofage intr-o masura mai mica .
 Hemoliza intravasculara

In macrofage:
Hemoglobina disociaza in hem si globina .
globinele sunt desfacute in AA, reutilizabili pentru noi sinteze
proteice .
hemul este oxidat de hemoxigenaza si formeaza biliverdina si
fier .
Fierul e transferat pe apoferitina din plasma sau depozitat in
celule ca feritina .
biliverdina e degradata la bilirubina neconjugata sub actiunea
biliverdin reductazei.
 Hemoliza intravasculara

Bilirubina neconjugata este eliberata in plasma unde se leaga

de albumine devenind sulubila in apa de unde va fi preluata
de hepatocite prin intermediul unui receptor de haptoglobina
.
In cazul hemolizei intravasculare cresterea conncentratiei
bilirubinei se face pe seama bilirubinei neconjugate, indirecte.
Este neobisnuit ca hemoliza intravasculara sa se produca
singura de obicei fiind acompaniata de cea extravasculara
Consumul de haptoglobina in timpul hemolizei intravasculaare
determina scaderea concentratiei serice a acestei proteine
fiind marker al anemiei hemolitice prin hemoliza
intravasculara.
Catabolismul hemoglobinei
La adult: degradare Hb = 6-7 g/zi
Globina - reutilizat ca surs de AA n proc. Metabolice
Hemul - degradat Fe + biliverdina

1. Reducerea biliverdinei B indirect/neconjugat (BI) -

transportat n snge legat de albumine
2. BI este conjugat la nivel HEPATIC cu acid glicuronic
B direct/conjugat (BD)
3. BD este eliminat prin bil n cile biliare
4. INTESTIN GROS: sub ac. enzimelor reductoare
ale florei microbiene: BD urobilinogen(Ubg)
5. Majoritatea Ubg este oxidat stercobilinogen i stercobilin
se elimin prin materiile fecale.
6. O fraciune din Ubg se abs.la nivel intestinal v. port -
ficat reexcretat n bil (ciclul entero-hepatic).
7. O cant. de Ubg din snge este excretat de rinichi ca
urobilin (1%).
Normal: Bilirubina (direct i indirect) = 0,4 -1mg%.
Patologic: hiperbilirubinemie colorare n galben tegumente i mucoase; n:
hemoliz excesiv (icter hemolitic)
obstacol n calea scurgerii bilei n intestin (de obicei calculi n cile biliare)(icter mecanic)
hepatocitoliz (icter hepatic).
Hemoliza intravasculara
 Eritrocite-caracteristici morfo-
funcionale
1. Numrul de eritrocite
= 45,5 mil/mm3
- brbai = 4,9 0,7 mil/mm3;
- femei = 4,3 0,6 mil/mm3.
2. Forma eritrocitului
- disc biconcav, cu marginile rotunjite
- asigur suprafaa mare la volum
3. Dimensiunile eritrocitelor
- DEM = 6,8 7,7m;
- GEM = 1,7 2,5 (2) m;
(n centru - cu 1 m < dect periferic)
4. Culoarea eritrocitelor
- dat de Hb eritrocitar
- eritrocitul normal colorat = normocrom.
VARIAII

De numr numrului de eritrocite = anemie

numrului de eritrocite = poliglobulie

De form ovale = ovalocite

cu forme negeometrice, bizare = poikilocite
eritrocite sferice = sferocite
n secer = drepanocite
cu excrescene = acantocite

De dimensiuni = microcite
9m (10-12) = macrocite (megalocite)
i grosime = platicite

De culoare palide, slab colorate = hipocrome

intens colorate = hipercrome
Sferocitoza ereditara
 3. Proprietatile eritrocitelor

1. Plasticitate = proprietatea E mature de a -i modifica forma

la trecerea prin capilare cu diametru < diametrul
eritrocitar.
2. Plachetarea = prop. E de a se deplasa n fiicuri la nivelul
capilarelor.
3. Rezistena globular = rezistena E la solicitri mecanice,
chimice, biol.
- Uzual: RG n soluii cu hipotonicitate progresiv crescnd.
- Normal:
RG min. (hemoliz incipient) = 0,40-0,44 g% NaCl,
RG max. (hemoliz total) = 0,32- 0,28 g% NaCl.
Plasticitatea E

DHAG e-
m#328
Plachetarea E
Rezistenta globulara
Rezistenta globulara

http://hsc.virginia.edu/medicin
Normale

Fragile
 3. Proprietatile eritrocitelor
4. Sedimentarea = proprietatea E lsate n repaus
de a sedimenta n virtutea gravitaiei (recoltare
pe anticoagulant)
- Normal:
VSH = 1-10 mm/h la femei;
2-13 mm/h la brbai
0,5 - 1 mm/h la nou-nscut.

5. Scintilaia = proprietatea E de a reflecta

razele de lumin
 4. Structura eritrocitelor

Membrana eritrocitar - particulariti:

- cu Ag de suprafa i receptori membranari
- strat mijlociu lipidic foarte mobil asigur plasticitatea
- strat intern - asigur rezistena, forma E

Compoziie:
60% ap
33-35% Hb
5-7% alte substane:
2% enzime (cu rol n ciclul glicolitic, untul
pentozo-fosfailor, enzime de aprare mpotriva aciunilor oxidative)
pompe ionice (pompa Na+-K+, pompa de Ca+)
schimbtor Cl-/HCO3-
 Fiziologia hemoglobinei

Hemoglobina = element esenial pentru realizarea funciei

respiratorii a E
= 95% din proteinele solubile ale eritrocitului
- Sintez: n cel. tinere nucleate ale seriei roii din MRH: eritroblast
bazofil, policromatofil i oxifil - n reticulocit.
A. Structura Hb
= cromoprotein porfirinic care conine fier din:
4 molecule de hem (cu 1 atom de Fe2+ - leag O2, CO2)
4 catene polipeptidice (globine).
Hemul = partea fiziologic activ neaparat alaturi de globina
= fero-protoporfirin IX: atomul de Fe n centrul inelului
Porfirinic; - fierul heminic = Fe 2+
Globina
= tetramer din 4 lanuri pp., dou cte dou identice.
- fiecare lan pp are ataat o grupare hem la ext. moleculei
Fiziologia hemoglobinei
 Hemoglobinele fiziologice

Hb embrionare
- sintetizate din sptmna a 3-a de via embrionar
- exist 3 Hb embrionare (Hb Gower 1, 2 i Hb Portland)
Hb fetal (HbF)
- nlocuiete Hb embrionare din luna a 3-a de gestaie
= principala Hb din cursul dezvoltrii fetale (22)
- la natere = 70-80% din totalul Hb, apoi sinteza rapid
Hb de tip adult
- sinteza ncepe din perioada fetal, dup natere
nlocuiesc rapid HbF
- la adultul normal exist: 97-98% HbA1 (22)
2-3% HbA2 (22)
sub 1% HbF (22)
 SUBUNITATILE STRUCTURALE ALE
HEMOGLOBINELOR PRENATALE SI POSTNATALE
HEMOGLOBIN -LIKE -LIKE TIME OF
SUBUNIT SUBUNIT EXPRESSION

Gower 1 Embryonic

Gower 2 Embryonic

Portland Embryonic

HbF (fetal) Fetal

Hb A Postnatal

Hb A (adult) Postnatal
 HEMOGLOBIN ELE ADULTULUI

HEMOGLOBIN FRACTION OF TOTAL

TYPE HEMOGLOBIN

HbA 92%
HbA1a 0.75%
HbA1b 1.5%
HbA1c 3-6%
HbA2 2.5%
Total 100%
 Hemoglobine patologice
- peste 150 variante de Hb patologice, rezultate
prin:
substituirea unuia/mai multor AA din lanurile
globinice
lipsa unuia sau mai multor AA.

Anomaliile structurale ale moleculei de Hb

modificarea proprietilor fizico-chimice i
funcionale ale Hb.
Ex. nlocuirea restului glutamil cu un rest vanil n
poziia 6 a lanului din molecula de HbA1
hemoglobina S. Clinic: eritrocite n form de
secer i predispoziie la hemoliz (anemie
falciform sau drepanocitoz).
Drepanocitoz
 METABOLISMUL ERITROCITAR
Cantitatea de energie necesar E = foarte redus i rezult din
metabolizarea glucozei
- glucoza = principalul substrat metabolic.
- nu are rezerve de glicogen depinde de glucoza din mediul ambiant.

n eritrocit, degradarea glucozei se realizeaz:

90-95% prin glicoliza anaeroba (Embden-Mayerhof)
5-10% prin untul pentozelor.
Calea Embden-Mayerhof (glicoliza
anerob)
1. fosforilarea glucozei
glucozo-6 fosfat (G-6 P)
2. transformarea G-6 P
fructozo-6 P
fructozo-1,6 diP
3. fructozo-1,6 difosfat
este clivat G-3 P +
DHAP
4. G-3 P este transformat
n 1,3-DPG piruvat
lactat
difuzeaz n afara E i
sunt metabolizate n
esuturi.
 Ciclul Rappaport-Luebering (sau ciclul
2,3-DPG).

- sub aciunea 1,3-DPG-

mutazei: 1,3-DPG 2,3-
DPG (ireversibil)
- 2,3-DPG este hidrolizat de
2,3-DPG-fosfataza: 3-PG
piruvat
lactat
Rol: 2,3-DPG afinitatea Hb
pentru O2 elib. a O2 la
esuturi
 untul pentozelor - etape

1. conversia glucozei-6
fosfat n ribuloz-5
fosfat (cu formarea a 2
molecule de NADPH2)
2. clivarea ribulozei-5
fosfat n 3 foiceraldehid
i fructoz-6 fosfatsfogl
Importana untului
pentozelor
1. formarea NADPH (2
NADPH/pentru 1 mol
glucoz) utilizat de
sistemul methemoglobin-
reductazic
2. formare de pentozofosfat
care este antrenat n calea
glicolizei anaerobe,
contribuind la generarea
de ATP
 Calea Embden-Mayerhof (glicoliza
anerob)
Importana cii glicolitice
1. formare 2 molecule de
ATP/1 mol de glucoz,
n dou trepte:
(1) 1,3-DPG 3-PG;
(2) acid fosfoenol-
piruvic acid piruvic
2. formarea de NADH
(folosit de sist.
methemoglobin
reductazic)
3. formarea 2,3-DPG (care
favorizeaz cedarea O2
la esuturi).
 Fiziologia 2,3 DPG
- se formeaz din metab. G - ciclul Rappaport-
Luebering
Rolul 2,3-DPG
- scade afinitatea pentru O2 a Hb cedarea O2 la
esuturi.
- mecanism: se fixeaza echimolecular pe lanurile b
ale HbA (22) modificri conformaionale cu
eliberarea O2 de pe HbO2.
- deplaseaz curba de disociere a HbO2 la dreapta,
mrind eliberarea O2 la nivel tisular.
Obs: La ft - E conin Hb fetal (HbF, 22) 2,3-DPG
nu influeneaz eliberarea O2 la esuturi
Variaii ale produciei intraeritrocitare de 2,3-DPG
 Fiziologia 2,3 DPG
FaFactori stimulatori Factori inhibitori
ctori stimulatori

Intensificarea glicolizei: Reducerea glicolizei

(alcaloz E, efort fizic, (acidoz E)
hipoxie cr., Perturbarea c.Rapaport
hipertiroidism) Conservarea sg
 Fiziologia sistemelor reductoare
eritrocitare
- Oxidarea Hb trecerea Fe2+ n Fe3+ formare MetHb
Normal: sub 2% MetHb
(deoarece este redus pe cale enz.+ neenz.)
Patologic:
- MetHb culoare brun a sngelui
- MetHb > 15%: cianoza (cul. albastr tegumente)
- n: intoxicaia cu nitrii, nitrai,
adm. medicam. oxidante (nitroglicerin)

Sistemele reductoare eritrocitare sunt:

1. Sistemul methemoglobin reductazic
2. Glutationul redus
3. Albastrul de metilen
4. Vitamina C
 Fiziologia sistemelor reductoare
eritrocitare
1. Sistemul methemoglobin reductazic
a. Methemoglobin reductaza-NAD dependent sau
diaforaza 1 rol major
- folosete NADH din glicoliza anaerob pentru
reducerea Fe3+ la Fe2+
b. Methemoglobin reductaza-NADP dependent sau
diaforaza 2 - rol sec.
- utilizeaz NADPH rezultat din untul pentozelor pentru
reducerea Fe3+ la Fe2+

MetHb (Fe3+) Hb (Fe2+) MetHb (Fe3+) Hb (Fe2+)

NADH2 NAD NADPH2 NADP
 Fiziologia sistemelor reductoare
eritrocitare
2. Glutationul redus
- se produce n E din glutamat+glicin+cistein (cu
consum ATP)
- este regenerat de ctre glutation reductaza NADPH-dep.
- Formele oxidat (G-SS-G)/redus (GSH) = sistem redox
(75%/ 25%)
Rol: protejeaz de oxigen SH-enzimele, membrana
eritrocitar, Hb (care conine 6 grupri SH).
3. Ali ageni reductori ai MetHb:
- Albastrul de metilen
= agent reductor al MetHb (administrat iv)
- acioneaz enzimatic prin activarea MetHb-reductazei
NADPH-dep.
- Vitamina C
= agent reductor al MetHb (administrat iv. sau oral)
- reduce MetHb pe cale neenzimatic
 Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

La nivelul plmnilor La nivelul esuturilor

au loc au loc:

- fixareaO2 pe hemoglobin - eliberarea O2 de pe HbO2

- eliberarea CO2 din HbCO2 - captarea de ctre Hb a
- fixarea H+ protonilor
- eliberarea 2,3-DPG. - fixarea CO2 carbamai
- fixarea 2,3-DPG.
 Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

Transportul O2
- dizolvat fizic n plasm (1%); proporional cu PO2 .
- combinat cu hemoglobina (99%).
- Reacia Hb cu O2 : rapid, fiecare atom de Fe2+ al
gruprilor hem
-Hb poate fixa o molecul de O2, fr modificarea
valenei Fe2+ = oxigenare
- Fixarea i eliberarea O2 de pe molecula de Hb
are loc succesiv, cu vitez progresiv
crescnd
 Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
 Factorii care influeneaz afinitatea Hb
pentru O2
Factori care cresc Factori care diminu
afinitatea pentru O2 afinitatea pentru O2

determina intensificarea fixrii favorizeaz eliberarea oxigenului

O2 la nivelul esuturilor
deplasarea spre stnga a curbei deplasarea spre dreapta a curbei
de disociere a oxihemoglobinei. de disociere a oxihemoglobinei.

[H+](pH), [H+] ( pH),

[CO2], [CO2],
[2,3 DPG], [2,3 DPG],
temperaturii, temperaturii,
HbF HbA
 Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
 FIZIOLOGIA INTERACTIEI O2-HEM
Hemoglobina poate lega O2 numai cand ionul de fier se afla in starea de
Fe2+ .
Aceasta interactie trebuie sa fie pe deplin reversibila permitand in mod
repetitiv legarea si eliberarea O2
Pentru acest deziderat mediul asigurat prin prezenta globinei este esential
Doar cand hemul este parte a Hb, interactia cu cei aprox. 20 AA face O2
sa lege lax si reversibil Fe2+.
- histidina joaca un rol esential pt. ca:
-se leaga de Fe2+
- doneaza sarcinile negative care stabilizeaza complexul Fe2+-
O2 .
- transmite, restului de tetramer Hb informatia ca o
molecula de O2 s-a legat de Fe2+.
 FIZIOLOGIA INTERACTIEI O2-HEM
Afinitatea pentru O a Hb depinde de starea sa tensionata (T)
sau relaxata (R) influentata de pO:
- cand pO este mare, toate moleculele de Hb sunt in stare
relaxata R avand o mare afinitate pentru O
- cand pO este zero toate moleculele de Hb sunt in stare T
avand afinitate joasa pentru O
- la valori intermediare ale pO exista un echilibru intre
moleculele de Hb in stare T si R .
MODIFICAREA CONFORMATIONALA A
HEMOGLOBINEI IN URMA LEGARII O
Cand cele patru grupari hem sunt
lipsite de O:
- fiecare Fe 0.06 nm deasupra
planului inelului sau porfirinic.
- Inelul porfirinic este el insusi
distorsionat .
legatura Fe- histidine este sub
tensiune in deoxyHb, toate
componentele tetramerului fiind
strans interconectate (starea T )
Cand un O se leaga de un Fe :
- Fe tinde sa se deplaseze in jos in
planul inelului porfiirinic .
- Hb trece brusc in starea R si
afinitatea sa pentru O este de
150 de ori mai mare decat in
starea T .
HEMOGLOBINA
Oxihemoglobina
-legata de oxigen
- rosie

Deoxihemoglobina
- fara oxigen
- rosu inchis.

Carbaminohemoglobina

20% din dioxidul de carbon din

sange se leaga de globina parte
a hemoglobinei, formand
carbamino-hemoglobina.
Monoxidul de carbon se afla in competitie cu
oxigenul si are o afinitate ridicata pentru hem
impiedicand legarea oxigenului sau a dioxidului de
carbon.
 Methemoglobina (metHb)
Oxidarea fierului din molecula de hemoglobina cu
transformarea sa in Fe 3+ se poate produce spontan sau sub
influenta unor compusi cum sunt nitritii sau sulfon amidele,
Consecinta acestei oxidari este transformarea hemoglobinei in
methemoglobina incapabila de a lega labil oxigenul
In interiorul hematiilor methemoglobinreductaza utilizand
forma redusa a nicotinamide-adenine dinucleotid
phosphatului (NADPH) reduce methemoglobina inapoi la
hemoglobina astfel ca in conditii normale doar 1.5% din
totalul hemoglobinelor din sange exista in starea de
methemoglobina .
In cazuri rare de deficit genetic al productiei acestei enzime
apare o crestere a procentului de methemoglobina pana la
25% sau mai mult din totalul hemoglobinelor. In aceasta
deficienta rezulta o scadere a capacitatii de transport al
oxigenului determinand hipoxie tisulara .
 Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

Transportul CO2
1. Forma dizolvat fizic a CO2 (5%)
= partea difuzibil - determin sensul i mrimea difuziunii,
fixarea sub form de carbamat/bicarbonat

2. Forma combinat cu proteinele plasmatice i hemoglobina

(4,5%).
CO2 fixat de gruprile aminice ale:
- proteinelor plasmatice carbamai
- Hb carbHb
3. CO2 transportat sub form de bicarbonat (90%)
- KHCO3 intraeritrocitar si NaHCO3 n plasm.
n plasm:- o cantitate
+
CO2 se hidrateaz spontanH2CO3
HCO3 + H
 Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Controlul formrii i eliberrii CO2 de pe Hb
gradul de oxigenare al Hb (efect Haldane): O2 tinde
s elibereze CO2.
- la esuturi: elib. O2 de pe Hb favorizeaz fixarea CO2
- la plmni: O2 determin eliberarea CO2 din HbCO2
Curba de disociere-fixare a CO2
- este influenat de PCO2 i de saturaia n O2 a Hb.
- nu atinge platou; creterea progresiv a PCO2 cantitatea de
CO2 dizolvat n plasm nu exist pct. de saturaie
- sngele arterial - curb de fixare-disociere a CO2 mai
deprimat fa de cea a sngelui venos (explicaie: eritrocitele
cu oxiHb pot fixa mai putin CO2 ).
- La esuturi: fixarea CO2 se face uor datorit PO2 i a pH-ului
mai acid.
- La plmni cedarea CO2 este determinat de PO2 i pH ceva
mai alcalin.
 Funciile eritrocitelor
2. Rolul eritrocitelor n meninerea EAB

Prin:
- sistemele tampon eritrocitare: HbK/HbH,
HbO2K/HbO2H, care asigur din capacitatea
tampon a sngelui
- fixarea CO2 sub form de HbCO2
- creterea capacitii tampon a plasmei
(NaHCO3), ca urmare a fenomenului
Hamburger
 ERiTROCiTE- alte functii
Contribuie la realizarea tonusului vascular:
eliberand ATP determina relaxarea si dilatarea peretilor vasculari
promovand un flux sanguin normal (in urma stresului de frecare indus ca
urmare a vasoconstrictiei) .
- Eliberand S-nitrosothioli care au actiune vasodilatatoare trimitand mai mult
sange ariilor tisulare lipsite de oxigen (cand moleculele lor de hemoglobina
sunt deoxigenate
- Sintetizand oxid nitric pe cale enzimatica folosind ca substrat L-arginina, la
fel ca celulele endoteliale (cand sunt expuse unor nivele fiziologice ale
stresului de frecare.
Producind hidrogen sulfurat cu rol de semnalizator ce actioneaza in vederea
relaxarii peretilor vasculari.
Joaca rol in aparare :
Cand hematiile sunt lizate de agenti patogeni ca bacteriile, elibereaza radicali
liberi care actioneaza asupra peretilor membranari, omorand bacteriile
 ERiTROCiTE- alte functii

Joaca rol in aparare :

Cand hematiile sunt lizate de agenti patogeni ca bacteriile,

elibereaza radicali liberi care actioneaza asupra peretilor
membranari, omorand bacteriile