SIGILAREA FISURILOR

SI FOSETELOR
 SIGLAREA
= MATERIAL CE SE APLICA LA NIVELUL
SANTURILOR SI FISURILOR
PENTRU A ATENUA RELIEFUL
ACCIDENTAT AL FETELOR OCLUZALE
A IMPIEDICA ADERAREA
BACTERIANA

MATERIALUL ADERA PRIN ADEZIUNE DE

SUPRAFATA OCLUZALA

STUDII : INDICA O SCADERE CU 50% A

CARIEI DENTARE LA DINTII SIGILATI,
FATA DE CEI fara SIGILARE
 Factori care intiaza
caria dentara
2 factori sunt considerati importanti
pentru acumularea de placa si
initierea cariei dentare la nivel
ocluzal:
1 - stadiul eruptiei/status functional
2 - morfologia dentara specifica
 Factori declansatori ai
cariei dentare
Studii: imaturitate chimica a smaltului dintilor
recent erupti
aproape toate cariile ocluzale ale molarilor sunt
initiate in lunga perioada de eruptie (12-18 luni)
premolarii dimpotriva, avind o perioada de
eruptie mai scurata, prezinta o incidenta mai
scazuta a cariilor ocluzale
Per Axelsson DDS PhD. Diagnosis and Risk Prediction of Dental Caries, Vol 2;
Ch 5: Development and diagnosis of carious lesions: p182. Quint Pub, 2000.
 Factori declansatori ai cariei
dentare

susceptibilitatea la carii este corelata cu virsta

posteruptiva a smaltului
smaltul este foarte susceptibil la caria dentara in
timpul si imediat dupa eruptie, pana la
completarea maturizarii secundare, dupa cativa
ani de expunere la mediul oral

Kotsanis N, Darling A. Influence of post-eruptive age of enamel on it's

susceptibility to artificial caries.Caries Res. 25:241-250 1991.
Eruptie indelungata
Majoritatea
cariilor
fisurale se
formeaza
Eruptie indelungata
In asociere cu
anumite
defecte
morfologice
de dezvoltare
a fisurilor

Carii
 Factori declansatori ai cariei dentare
Morfologie si eruptie indelungata
DIAGNOdent

48 36

Defecte de smalt
Daca aceste defecte sunt in
profunzimea fisurilor Fisuri adinci retentioneaza placa si
alimente
 Sigilarea : previne aparitia
cariei fisurale
Localizare cariei fisurale:

fisuri de pe fetele ocluzale

fisurile de pe fetele vestibulare
fosete
foramen caecum la frontali
 Ce este materialul de sigilare
= material dentar cu rolul de a oblitera santurile si fosetele,
prevenind retentionarea de placa bateriana si facilitind
autocuratirea si igiena orala
poate fi:
rasina compozita fara umplutura sau cu un procent redus
ionomer de sticla

Inainte Dupa sigilare

 Sigilarea fisurilor si fosetelor

Aspecte ce trebuie luate in considerare:

instructiunile producatorului

( depozitare si tehnica de aplicare)

Succesul clinic al sigilarii este determinat de o
aplicare corecta si retentionare
Cauzele frecvente ale esecului sigilarii

- izolare defectuoasa si
- contaminare consecutiva
 Indicatiile pentru sigilare
Indicatiile sigilarii santurilor si fosetelor sunt n functie de:

vrsta pacientului
statusul odontal
morfologia suprafetelor ocluzale
obiceiurile alimentare
fluoroprofilaxia n antecedente sau n prezent
capacitatea pacientului de a coopera cu medicul
stomatolog.
 Indicatiile pentru sigilare
n santurile si fosetele adnci n forma literelor U, I, Y
amfora, picatura
santurile si fosetele molarilor primi permanenti, recent
erupti, molarii doi si premolarii permanenti
santurile palatinale ale molarilor maxilari si cele vestibulare
ale molarilor mandibulari
fosetele cingulare ale incisivilor maxilari (n special incisivii
laterali)
existenta santurilor si fosetelor adnci
suprafetele ocluzale ale molarilor temporari
pacienti carioactivi, cu nivel crescut de Streptococ mutans
pacienti ce consuma zilnic cantitati mari de dulciuri
pacienti handicapati fizic si psihic
pacienti cu xerostomie
 Indicatiile pentru sigilare

Sigilarea santurilor si gropitelor ocluzale este important

sa se realizeze la copiii cu vrste cuprinse ntre 6 9 ani si
11 -14 ani, perioada n care erup molarii de 6 ani,
premolarii si molarii de 12 ani, avnd n vedere ca
receptivitatea la carie a dintilor permanenti este maxima n
primele 24 luni de la eruptie

SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru

sigilare vrsta de:
3 4 ani pentru molarii temporari
6 7 ani pentru primii molari permanenti
11 -13 ani pentru molarii doi permanenti si premolari
Contraindicatiile sigilarii

La nivelul fetelor ocluzale cu procese

carioase manifeste (clare)
La nivelul fetelor ocluzale cu un relief
ocluzal sters
Igiena orala nesatisfacatore
Pacient necooperant
Pacient cu carii active multiple
 Clasificarea materialelor
de sigilare

Din punct de vedere al:

o Polimerizarii
o Al Continutului in fluor
o Cromatic
o Al radioopacitatii/radiotransparentei
Al coeficientului de contractie

Compozitiei materialelor de siglare

 Clasificarea materialelor de sigilare
Din punct de vedere al POLIMERIZARII:
o chimica (autopolimerizabil) - glassionomerii
o la lumina vizibila (fotopolimerizabil) - glassionomerii
cu polimerizare duala si rasinile diacrilice compozite
 Clasificarea materialelor de sigilare
Din punct de vedere al compozitiei materialelor:
o compozite (cu sau fara umpluturi)

o materiale glasionomer de sticla

GC Americas Fuji TRIAGE glass ionomer sealant

SDIs Conseal f is a light-cured and surface protectant. No isolation or bonding
fluoride-releasing pit and fissure agent is required with this sealant, and it works in
sealant a moist field.
 Clasificarea materialelor de sigilare

Folosirea cimenturilor ionomere de sticla prezinta

urmatoarele avantaje:

adeziune la smalt fara o pregatire prealabila

(exclude gravarea acida a smaltului)
eliberare de ioni de fluor
culoare acceptabila
timp de priza convenabil.
 Clasificarea materialelor de sigilare

Materiale de sigilare
o cu eliberare de fluor
o fara eliberare de fluor
 Clasificarea materialelor de sigilare
Pot fi
o transparente,
o opace
o colorate
Radiopacitate sau radiotransparente
Contractie redusa la polimerizare

color-change technology
 Clasificarea materialelor de sigilare
o Polimerizare
o chimica (autopolimerizare) sau
o la lumina vizibila (fotopolimerizabil)
o Materiale de sigilare
o cu eliberare de fluor
o fara eliberare de fluor
o Pot fi
o transparente,
o opace
o colorate
Contractie redusa la polimerizare
o Materiale
o compozite (cu sau fara umpluturi)
o glasionomer de sticla
 Sigilarea cu materiale compozite
Timpii de aplicare
A. Prepararea suprafetei
B. Izolare
C. Uscati dintele sau dintii foarte bine
D. Aplicarea gelului demineralizant
E. Irigatie abundenta
F. Evaluarea suprafetei gravate
G. Se usuca dintele sau dintii din nou
H. Aplicarea primer-ului dintr-un sistem de adezivi dentinare (optional)
I. Aplicarea adezivului la suprafata dintelui si materialul de sigilare (optional)
J. Polimerizarea materialului de sigilare (foto sau chimic sau dual)
K. Evaluarea sigilantului
L. Ajustarea ocluzala
M. Evaluarea prin dispensarizare
It is NOT a traffic light for when to
treat a tooth!
 Tehnica de aplicare a sigilantului
A. Preparea suprafetei
Clinicianul poate sa aleaga una dintre urmatoarele variante
pentru pregatirea smaltului in vederea aplicarii sigilantului:
Periuta sau o cupa de cauciuc la o piesa de mina cu reductor
de viteza cu substanta abraziva, apoi se spala pentru 10
secunde
Periaj cu pasta de dinti fara fluor sau cu alta substanta
abraziva fara fluor
Doar acidul pentru pregatirea suprafetei
Dispozitiv de aer si abrazivi pentru lustruire (prophy-jet/ air-
flow, particule de bicarbonat de sodiu propulsate de aer
comprimat intr-un jet de apa)
. Enameloplastia
PROPHYflex (KaVo), Air-flow S1, S2, handy2+
(EMS etc)
Profi-jet/air-flow cu bicarbonat de sodiu pentru
curatirea fisurilor ocuzale
PROPHYflex (KaVo)
Bicarbonat de sodiu pentru curatirea
fisurilor
NU folositi air-abrasion
(RondOflex air abrasion)
pentru a curati fisurile inainte
de a folosi DIAGNOdent
Air abrasion cu oxid de
aluminiu va indeparta din
structura dentara
Indepartarea inutila smaltului
integru nu este indicata pentru
scopuri diagnostice
 PRINCIPIUL METODEI

APA

Pudra
+ aer
compri
mat
 TRATAMENT

> Curatirea santurilor si fosetelor

AIR-FLOW METODA AIR-FLOW

Traditionala
indeparteaza
eficient detritusurile
organice

X 200 X 200
SEM SEM
Hiroshi Iwasaki, Prof Hiroo Miyazawa, Akira Nakayama, 2001
Volet S, Sixou JL, Univ. Rennes
Brocklehurst PR, Joshi RI, Northeast SE, 1992
Scott L, Brockmann S, Houston G, Tira D 1988
 Tehnica de aplicare
B. Izolare in doua moduri
Diga:
Aceasta metoda se
recomanda cind trebuie
sigilat mai mult de un dinte
intr-o hemiarcada
Rulouri de vata:
Se recomanda si
mentinatorul de rulouri
Garmer pentru arcada
mandibulara

Se pot utiliza si absorbanti

triunghiulari in asociere cu
una dintre metode
Diga- istoric
(dupa A.
Castelluci si E.
Andreu)
Set instrumente
minim necesare
pt aplicarea digii
clasice
Diga usor de aplicat, nu
necesita clame si cleste
aplicator decat pt molarii 2 si 3.
Are un design 3-D si este
anatoforma, conferind confort
pacientului si crescand spatiul
de lucru.
Intro Kit OptiDam Posterior: 10
digi post, 1 rama anatoforma;
Intro Kit OptiDam Anterior: 10
digi post, 1 rama anatoforma
1. designul 3-D, anatoform,
confera confort pacientului
(limba se poate misca liber)
2. creste spatiul de lucru.
3. creste rapiditatea efectuarii
tratamentului
4. evita orice posibila
contaminare cu saliva, inclusiv
cu vaporii din aerul expirat
5. protejarea partilor moi, fara a
necesita ajutorul asistentei pt
zona distala
 Tehnica de aplicare
C. Uscarea dintelui
Se usuca dintele sau dintii foarte bine:
Verificati daca spray-ul de aer apa nu imprastie si
particule de ulei sau apa, care vor interfera cu
formarea microretentivitatilor in in smalt. Acestea sunt
microretentivitati microscopice
Se usuca cu aer cel putin 10 secunde
Materiale necesare sigilarii
UltraSeal XT plus
60 % rasina cu
umplutura
Eliberare de fluor
Radiopacitate
Contractie redusa la
polimerizare
FISSURIT F

Rasina cu umpluturi
peste 50%
PrimaDry
Agent de uscare si
primer in acelasi timp
In mini brush tip de
culoare alba
 Tehnica de aplicare
D. Gravajul acid(demineralizarea)
Agentul de demineralizare a
smaltului :
gel sau solutie
este alcatuit din acid fosforic 30
- 37%
Timpul de aplicare: 15-30
secunde
Ultra-Etch 35%
Se foloseste virful
albastru
A. acidul sub forma de gel: 30 sec
B. acidul sub forma de solutie:
irigare de 10-15 secunde
se recomanda folosirea aspiratorului
chirurgical pentru evacuarea in timpul
irigatiei
Irigare abundenta cu apa (20-40 sec)
 Diametrul fisurii ocluzale comparativ cu cel al
uni fir de periuta dentara
Rasina fluida care a penetrat
microretentivitatile create prin gravajul acid
 Conditionarea smaltului
(gravajul acid)

SEM gravaj acid

Aplicarea compozitului fluid - microretentivitati
 Evaluarea suprafetei gravate
A. Evaluarea suprafetei gravate:
O suprafata gravata optim trebuie
sa aiba un aspect cretos alb, sau
opac
Daca acest aspect nu este evident
se mai reconditioneaza (graveaza
cu acid ortofosforic) folosind
aceeasi tehnica
 Rasini de sigilare
care elibereaza fluor
1. Sunt produse care elibereaza fluor pentru cresterea protectiei
anticarioase
2. Incorporarea prin doua metode
a) Prin scimb anionic
b) Aditie de sare fluorata la rasina nepolimerizata
3. Eliberarea de fluor prin difuziune/substituire - ionul de fluor
difuzeaza spre suprafata si este incorporat in smalt
1. Astfel fluorul eliberat remineralizeaza smaltul demineralizat
2. Modalitatea cea mai buna de preventie a cariei dentare
in timp cu conditia unei izolari sigure
 Cimenturile glass ionomer
1. Nu sunt materiale de electie
2. In anumite situatii clinice constituie o alternativa in sigilare
3. Au doua calitati majore pentru stomatologia preventiva
1. Adeziune chimica la structurile dure dentare

2. Eliberare continua de ioni de fluor

4. Tehnica de lucru nu necesita gravarea smaltului

5. Dezavantaje
a. Aplicare greoaie

b. Timp de priza lung

c. Sensibilitate in mediu umed

d. Deshidratare in timpul prizei initiale

e. Rezistenta scazuta la forte masticatorii

 Cimenturile glass ionomer
modificate cu rasina
(fotopolimerizabili)

1. Caracteristici
a. Manevrare mai usoara

b. Timp de priza mai redus

c. Sensibilitate mai redusa in mediu umed

d. Adaptare marginala mai buna

e. Adeziune mai buna

f. Rezistenta mai mare la forte masticatorii

 Sigilarea cu materiale
ciment ionomer de sticla .
Timpii de aplicare
1. Curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional
2. Spalarea cu jet apa
3. Izolare dintelui
4. Pregatirea materialului ionomer de sticla
5. Aplicarea materialului ionomer de sticla
6. Aplicarea unui lac protector cind cementul isi pierde luciul
si uscarea cu aer
7. Controlul in relatie ocluzala
 Sigilare cu un material
GIZ tip II.1 (ciment de
restaurare estetica), care
a fost imediat acoperit cu
lac sigilant de suprafata
(ex: OptiGuard Kerr etc)
Dupa 8 ani
TEHNICA DE SIGILARE
Sigilare

Aplicarea
sigilantului in
profunzimea
fisurilor
fotopolimerizarea
30 sec.
 CRITERII DE EVALUARE

Cantitate optima de sigilant

Sigilantul sa nu contina goluri, sa nu fie
retentiv
Sa fie retentionat
 Eficienta siglarii
Reduce riscul la carie
80% dintre dintii sigilati prezinta material de
sigilare si dupa 5 ani
 Enameloplastia si sigilarea extinsa
1. In anumite situatii clinice sigilarea se executa printr-o tehnica
minim invaziva
2. Indepartare minima de tesut dur dentar
3. Prelucrare mecanica a santului intercuspidian prin largirea acestuia
4. Se face cu freze minim imvazive, cilindroconice sau sferice
 Enameloplastia (sigilare extinsa)
Indicatii
Suprafete ocluzale cu santuri adinci
Santuri adinci si inguste cu modificari de culoare sau se
suspecteaza ca ar fi cariate
Enameloplastia (sigilare extinsa)
Indicatii
Sigilarea extinsa
a primului molar
 Sigilare la pacientii adulti
Indicatii
In situatiile in care nu s-a efectuat sigilarea in primii 2-3 ani de
la eruptie,
Fisurile suprafetei ocluzale se obtureaza in mod natural cu
detritusuri si pelicula, impiedicind acumularea de placa
bacteriana
Cind pacientul trece printr- etapa de susceptibilitate crescuta la
carie, aceste segmente izolate pot sa se demineralizeze si se
transforma in carii minime ocluzale de smalt sau de dentina
Astfel cind dentina este implicata, sigilarea profilactica nu mai
este suficienta. Se recomanda o obturatie preventiva, cu
indepartarea procesului carios din segmentul de fisura afectat,
si sigilarea conventioanala a segmentului de fisuri neatactate
carios.
 Obturatia preventiva

In functie de extinderea si profunzimea procesului carios depistat

se deosebesc trei tipuri de restaurari preventive (Hicks 1984)

1. Tipul A cind leziunea in sant si foseta este minima cantonata

numai in smalt
2. Tipul B mai mult din jumatatea grosimii smaltului este afectat
3. Tipul C leziunea carioasa se extinde in dentina se obtureaza cu
compozit dupa ce s-a aplicat baza de hidroxid de calciu, peste
care s-a pus un strat de agent de legatura
 Obturatia preventiva
succesiunea fazelor clinice

1. Indepartarea tesuturilor cariate

2. Izolarea dintelui
3. Aplicarea obturatiei de baza cind caria a ajuns in dentina
4. Gravarea acida
5. Aplicarea agentului adeziv dentinar
6. Aplicarea tipului de restaurare A, B sau C
7. Evaluarea ocluziei si reechilibrarea ei
 Obturatia preventiva
Indicatii
1. Leziune carioasa ascunsa in santuri si fosete
2. Opacifiere in jurul santurilor si fosetelor ceea ce indica proces
carios incipient
3. Absenta cariei proximale (Pinkham si colab)

Contraindicatii
1. Cariile interproximale
2. Cariile extinse (Hicks 1984)
Contraindicatiile obturatiei
preventive
 Cerintele obturatiei preventive

1. Indicatie corecta in conditiile unui diagnostic corect aplicat

2. Experienta clinica pentru aprecierea corecta a situatiei clinice
3. Respectarea detaliilor de tehnica
4. Controale periodice
5. Igiena orala foarte buna
6. Evaluare a potentialului cariogen al dintelui respectiv
 Adezivi generatia IV
Tehnica de aplicare
1. Izolare preparatie si uscare
2. Demineralizare 15 sec smalt si dentina cu Kerr Gel Etchant
37,5% acid fosforic
Spalare abundenta 15 sec
Uscare usoara cateva secunde

3. Aplicare prin miscari de periaj OptiBond FL Prime 15 sec pe

smalt si dentina
Uscare lejera 5 sec
4. Aplicare OptiBond FL Adhesive in strat subtire
Uscare usoara
Fotopolimerizare -Demetron LC- 20 sec
 Adezivi generatia V .
Tehnica de aplicare
1. Izolare preparatie si uscare
2. Demineralizare 15 sec smalt si dentina cu
Kerr Gel Etchant 37,5% acid fosforic
Spalare abundenta 15 sec
Uscare usoara cateva secunde
3. Aplicare prin miscari de periaj OptiBond Solo Plus 15 sec
pe smalt si dentina
Uscare lejera 3 sec
4. Fotopolimerizare
Demetron LC- 20 sec
Optilux 501
Regular Mode- 20 sec
Ramp Mode- 20 sec
Boost Mode- 10 sec
Demi LED- 5 sec
LED Demetron I- 10 sec
LED Demetron II- 5 sec
 Adezivi generatia VI.
Tehnica de aplicare
1. Izolare preparatie si uscare usoara, fara desicare
2. Aplicare prin miscari de periaj OptiBond Solo Plus Self-Etch
Primer
15 sec pe smalt si dentina - Uscare lejera 3 sec
3. Aplicare prin miscari usoare de periaj OptiBond Solo Plus 15 sec
pe smalt si dentina- Uscare lejera 3 sec
4. Aplicare prin miscari usoare de periaj OptiBond Solo Plus 15 sec
pe smalt si dentina - Uscare lejera 3 sec
5. Fotopolimerizare
Demetron LC- 20 sec
Optilux 501 X2
Regular Mode- 20 sec
Ramp Mode- 20 sec
Boost Mode- 10 sec
Demi LED- 5 sec
LED Demetron I- 10 sec
LED Demetron II- 5 sec
 Adezivi generatia VII.
Tehnica de aplicare

1. Izolare si uscare preparatie

sau X 2
2. Aplicare prin miscari de periaj OptiBond All-In-One
20 sec pe smalt si dentina
1. Reaplicare prin miscari de periaj OptiBond All-In-One
20 sec pe smalt si dentina
Uscare lejera urmata de 5 sec uscare mai intensa
4. Fotopolimerizare
Demetron LC- 20 sec
Optilux 501
Regular Mode- 20 sec
Ramp Mode- 20 sec
Boost Mode- 10 sec
Demi LED- 5 sec
LED Demetron I- 10 sec
LED Demetron II- 5 sec