Sunteți pe pagina 1din 22

MECANICA (CINEMATICA,

DINAMICA, STATICA)
Chimie, Chimie ingineri
Bibliografie

1. A. Hristev, Mecanica si acustica, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1982


2. t. Vdeanu, Mecanica si rezistenta materialelor, curs litografiat, Univ. Babe-
Bolyai Cluj, 1990.
3. F.W. Sears, M.W.Zemansky, H.D.Young, Fizica, Ed. Did. i Ped., Bucureti, 1983.
4. A. V. Pop, Metode fundamentale aplicate la rezolvarea problemelor de
mecanica, Univ. Babes-Bolyai Cluj, 2000
5. C. Plavitiu, A. Hristev, L. Georgescu, D. Borsan, V. Dima, C. Stanescu, V. Lupas,
L. Ionescu, Probleme de mecanica fizica si acustica, Ed. Did. i Ped., Bucureti,
1984
6. t. Vdeanu, F. Bota, V.Crian, E.Galiger, Lucrari de laborator de mecanica,
manual litografgiat, Univ. Babe-Bolyai Cluj, 1985.
Mecanica studiaz micarea corpurilor (solide, lichide, gazoase) i cauzele care
produc micarea.
De obicei mprim studiul mecanicii n trei pri:

Cinematica este o parte a mecanicii care studiaz micarea n spaiu i timp


fcnd abstracie de cauzele micrii (traiectorie, vitez, acceleraie, ecuaie de
micare)

Dinamica ia n considerare forele care acioneaz asupra corpurilor i studiaz


efectul forelor asupra micrii corpurilor (for, moment, energie, impuls, legi
de conservare)

Statica studiaz echilibrul corpurilor sub aciunea diferitelor tipuri de fore


Concepte de baza

Fenomen fizic succesiune de modificari ale unui corp sau sistem de corpuri, ce
evolueaza in timp dupa o lege fizica

Marime fizica defineste proprietatile corpurilor sau fenomenelor fizice


Scalara: caracterizata prin marime exprimata in unitate de
masura (masa, densitate, lungime, energie)
Vectoriala: 4 elemente marime, directie, sens, punct de
aplicatie (viteza, acceleratia, intensitatea camp. electric, forta,
impulsul)
Masurare compararea marimii fizice cu o marime bine definita, aleasa
drept etalon, instrument de masura

Lege fizica lege generala ce descrie un fenomen fizic


Sistemul international de unitati de masura (SI)
Multipli si submultipli

Multipli Submultipli
Deca x10 Deci x10-1
Hecto x100 Centi x10-2
Kilo x1000 Mili x10-3
Mega x106 Micro x10-6
Giga x109 Nano x10-9
Tera x1012 Pico x10-12
Marimi fizice derivate
Nr. Nume Simbol Marime fizica Unitate
1 Hertz Hz Frecventa s-1

2 Newton N Forta Kgms-2

3 Joule J Energie, caldura Nm

4 Pascal Pa Presiune Nm-2

5 Watt W Putere J/s

6 Ohm Rezistenta electr. V/A

7 Farad F Capacit. electr. C/V

8 Coulomb C Sarcina electrica As

9 Henry H Inductanta VsA-1

10 Tesla T Densit. flux Vsm-2


magnetic
11 Weber Wb Flux magentic Vs

12 Lux Lx Iluminare Cdsrm-2


Vectori. Operatii cu vectori

Din punct de vedere geometric un vector este un segment de dreapt orientat,


iar n reprezentare grafic este o sgeat
Pentru descrierea unui vector avem nevoie de MRIME, DIRECIE i SENS.
MRIMEA vectorului este lungimea segmentului de dreapt.
DIRECIA este dat de dreapta suport a vectorului. Pe o direcie putem avea dou
sensuri sensul trebuie specificat. Fiecare vector indic o direcie i un sens pe
acea direcie.
SENSUL (pe direcia respectiv) este indicat de vrful sgeii.
Adunarea sau compunerea vectorilor (suma)

- dupa regula paralelogramului


= + - suma a doi vectori este un vector
care are directia data de diagonala
2 = 2 + 2 + 2 construita pe cei doi vectori

Regula triunghiului pentru adunarea a doi vectori: Vectorul sum este obinut
unind originea primului vector cu vrful ultimului vector.
Scaderea a doi vectori (diferenta)

- diferenta a doi vectori se obtine adunand la primul vector al doilea vector luat cu
semn opus

2 = 2 + 2 2
nmulirea unui vector cu un scalar (numr) b.
Rezultatul este un vector iar sensul depinde
de semnul lui b

=
=
Ex: impulsul = v

Produsul scalar a doi vectori


- marime scalara a carei valoare este data de relatia:

=abcos
Ex: lucrul mecanic W= =
Produsul vectorial a doi vectori

- produsul vectorial (notaie ) a doi vectori si care fac ntre ei unghiul este un
vector =
Mrime: c = absin, egal cu aria
paralelogramului format din cei doi
vectori

Direcie: perpendicular pe cei doi


vectori
Sens: dat de regula minii drepte:
Ex: momentul fortei

=
Obs: Este esentiala ordinea
de scriere, deoarece se
determina sensul
Proiecia unui vector pe o ax

Proiecia unui vector pe o ax este un


SCALAR, care se obine ducnd
perpendiculare din originea i vrful
vectorului pe acea ax (proiecia
ortogonal). Dac notm cu unghiul
dintre vector i axa respectiv, atunci
mrimea proieciei este bcos

Descompunerea unui vector dupa doua sau trei directii date


- in reprezentare carteziana:

i j 1

i , j versorii axelor de coordonate
= ( , )= +
- in spatiu (rectangular)


i j k 1
i2 j2 k 2 1

R Rx i Ry j Rz k

Punct material Un corp fizic cu dimensiuni neglijabile si avand masa concentrata


intr-un punct, numit centru de masa, se numeste punct material. Aproximatia de
punct material constituie cel mai simplu model fizic. Pe durata deplasarii sale,
punctul material se numeste mobil.

Cinematica punctului material


Traiectoria: locul geometric al punctelor prin care trece mobilul n micarea sa
(curba descrisa de mobil in timpul miscarii sale).
Traiectoria poate s fie rectilinie sau curbilinie (caz particular: circular).
Viteza
Viteza medie pe o poriune din traiectorie
(scalar), se definete ca i raportul dintre
distana strbtut de mobil pe traiectorie i
intervalul de timp n care a fost strbtut
aceast distan

v= v SI
m
s

t - intervalul de timp
s- spatiul parcurs pe traiectorie

Viteza instantanee, se definete ca:


v = lim = =
0
altfel spus, viteza instantanee este echivalentul unei viteze medii dar calculate pe
un interval de timp infinit mic. n acest caz, cnd t 0 , punctul B se confund cu
punctul A astfel incat calculm viteza ntr-un punct pe traiectorie.
VECTORUL vitez medie, , se definete ca
raportul dintre variaia vectorului de poziie
i intervalul de timp n care are loc aceast
variaie

r - vector de pozitie
- vector de deplasare

VECTORUL vitez instantanee : este derivata de ordinul nti a vectorului de


poziie n raport cu timpul (se mai noteaz ) i reprezint viteza de variaie a
vectorului de poziie.

r dr
v lim
t 0 t dt

Vectorul vitez instantanee este ntotdeauna


tangent la traiectorie.
Acceleraia
n general, ntr-o micare curbilinie oarecare, viteza corpului variaz att ca modul
ct i ca direcie.
Vectorul acceleratie medie: raportul dintre variaia vectorului vitez i intervalul
de timp n care are loc aceast variaie. Se observ c vectorul acceleraie medie
este orientat spre interiorul traiectoriei.

v
=


[] =
2


Vectorul acceleratie instantanee: este v dv
derivata de ordinul nti a vectorului vitez
a lim
t 0 t dt
n raport cu timpul = (sau derivata de 2
ordinul doi a vectorului de poziie n raport dv d dr d r
a 2
cu timpul) dt dt dt dt
Miscarea rectilinie si uniforma
Cand traiectoria este o linie dreapta, miscarea mobilului este rectilinie.
In miscarea uniforma viteza este constanta si acceleratia este nula (derivata unei
constante este zero)
=0 + v( 0 )
In intervale de timp egale mobilul parcurge ditante egale.

Miscarea rectilinie uniform variata

Daca vectorul acceleratie este constant in timp, miscarea se numeste uniform


variata. Cand traiectoria este rectilinie, luam axa OX de-a lungul traiectoriei.

v = v0 + ( 0 )
Viteza variaza liniar cu timpul. Daca v creste, miscarea este accelerata. Daca v si a
au sensuri opuse, miscarea este incetinita.

(0 )2
=0 + v0 0 +
2
La 0 = 0, ecuatiile devin:

v = v0 +
2
=0 + v0 +
2

v v0
=

(vv0 ) (vv0 )2
=0 + v0 +
22

Dupa simplificare si aducerea la acelasi numitor obtinem ecuatia lui Galilei:

v 2 = v02 + 2a( 0 )
Micarea circulara uniforma (cu viteza constanta)
Mobilul se misca in planul xy dupa ecuatia:
= (t, sint)
r si constante
- viteza unghiulara a mobilului (daca
este constant, unghiul la centru, ,
poate fi scris = t)

Ecuatia traiectoriei:
x = r cost
y = r sint
2 + 2 = 2 2 t + 2 2 t= 2

2 + 2 = 2 - traiectoria este un cerc


Vectorul vitez

v = =r(-sint, cost)
v = r - marimea vitezei

Mrimea vitezei este constant (dac viteza unghiular este constant, viteza pe
traiectorie va fi i ea constant pentru c v = r ).

Timpul n care mobilul parcurge un cerc se numete perioada micrii (T).

T Si 1s
ntr-o perioad, mobilul a parcurs circumferina cercului 2r , cu viteza constant
v.
2 2
T= =
v
Frecvena de rotaie: numrul de rotaii efectuate n unitatea de timp
1
=

SI 1Hz
Vectorul acceleraie:

= v = -2 r(cost, sint) = -2
Marimea acceleratiei:
v2
= 2 r =

v
=

at = 0 deoarece viteza pe traiectorie este constant.
v2
= v = 2 r =

Acceleraia mobilului n micarea circular uniform are doar o component,


normala la traiectorie.

S-ar putea să vă placă și