Sunteți pe pagina 1din 42

It is a lot more important to be a

little overweight and physically fit


than to be lean and lazy.
ESENTA SDM METABOLIC

CIRCUMFERINTA TALIEI MARE=OBEZITATE ABDOMINALA


GRASIME VISCERALA=RISC PREDIABET
SDM METABOLIC =INFLAMATIE +REZISTENTA LA
INSULINA
CRITERII
TRATAMENT
ESENTA DISLIPIDEMIE
HDL-C MIC CU TG MARI=LDL mici si dense, risc
mare de ateroscleroza
Prima tinta terapeutica:LDL-C (lower the best)
A doua tinta terapeutica:non HDL-C (este LDL-C
+30 mg/dl)
Calitatea si cantitatea HDL este importanta
Statinele scad Colesterolul, fibratii scad TG
FACTORII DE RISC
CARDIOVASCULAR
SHCADF (factori majori)
ALTGORITMI: Framingham, Score- valoare
buna , dar limitata
Alti factori de risc cardiovasculari
MARKERI BIOLOGICI IN SDM
CORONARIAN ACUT
Mb-val negative exclud IMA, de incredere
in primele 6 ore
CK-MB, marker cardiac de prima linie, nu
detecteaza leziunile minore cardiace,
detecteaza reinfarctizarea
Troponine, cu cea mai buna SB si SP si se
determina la >6h de la debutul smpt.
ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

De recunoscut acidozele (metab/resp) si


alcalozele (metab/resp)
De recunoscut dezechilibrele acido-bazice
simple sau mixte
ETILISMUL CRONIC

Macrocitoza MCV >100%


Hiperuricemie
GGT crescuta
hiperTG-mie
Izoforme ale transferinei
NAFLD

NAFL(depozit TG, in ficat)


NASH (inflamatie, necroza, apotoza in
hepatocite; AG crescuti in ficat det stres
oxidativ si inflamatie)
ciroza
ENZIMOLOGIE CLINIC
-partea a-1-a
Factori care afecteaz activitatea enzimatic
seric
Leziuni tisulare Viteza sintezei Masa esutului
producator al
enzimei

Viteza intrrii n sange

Inhibitie Activitatea enzimatic seric Inductie

Viteza ndeprtrii

Inactivare
Clearance
Amilaza
pancreasul -izoenzima P (40%)

-alte surse (glanda salivar, viscere abdominale,


tumori osoase, pulmonare, esofag) - izoenzima
S (60%)

T1/2=48 ore

Clearance renal
Hiperamilazemie
valori >3xN: pancreatita acut

valori <3xN
-boli ac. abd.: ulcer perforat, ocluzie intestin, infarct
mezenteric, sarcin ectopic rupt, colecistit acut etc;
-boli ale glandelor salivare
-spasm sfincter Oddi, post-morfin
-disfuncia glomerular
-cetoacidoza diabetic (reacie fals pozitiv)
-macroamilazemia (amilaza seric formeaz complexe cu Ig i
nu mai poate filtra renal).
LIPAZA
Localizare
-preponderent n pancreas;
-redus n mucoasa gastrointestinal, leucocite, adipocite;

T1/2 =14 zile

Clearance-urinar

Semnificaie clinic
Lipaza seric se determin cnd exist suspiciunea de pancreatita
acut.

o valoare crescut amplific semnificaia diagnostic i specificitatea


hiperamilazemiei

raportul lipaza/amilaza seric -mult crescut n pancreatita alcoolic


dg retrospectiv al pancreatitei acute (T1/2 >> T1/2 amilaza serica)
Caz clinic 1
O femeie, 70 ani, vine la medic pentru icter, durere n etajul
abdominal superior, vrsturi, grea. Durerile s-au instalat n urm
cu citeva zile. A luat acetaminofen pentru osteoartrit, eritromicin
pentru o infecie de tract respirator.

Analize:
ALAT 105 u/L (N=5-35)
ASAT 65 u/L (N=5-40)
lipaza 105 u/L (N <110 u/L)
Bili total 20 mg/dL (N < 1.2 mg/dL)
GGT = 150 u/L (0-30 u/L)
ALP = 360 u/L (N < 120 u/L)
eozinofile 10% (0-4%)
FOSFATAZA ALCALIN

50-70%: izoenzima osoas (n osteoblaste


i nu n osteoclaste);
30-50%: izoenzima hepatic (mb
hepatocit, la polul biliar, iar srurile biliare
au efect inductor enzimatic)
0-20% : izoenzima intestinal
izoenzima placentar
izoenzima atipic Reagan (cancer)
CRETERI FIZIOLOGICE

nou nscuii prematuri -5 xLSN adult;


copilrie - 2,5x LSN adult;
n sarcin, n trimestrul III >2xN - se
menin crescute timp de 3 sptmni
postpartum;
dup 60 ani (b. Paget subclinic).
Creteri patologice FA
Afeciuni hepatobiliare:
-valori >3xN: colestaza prin obstrucie biliar (calculul de coledoc
i cancerul de cap de pancreas)
-valori < 3xN: afeciuni biliare acute, abcese, tumori primare i
secundare hepatice, hepatopatii cronice (ciroz).

Boli osoase (reflect activitatea osteoblastelor)


- valori >3xN: boala Paget osoas, osteomalacie, rahitism;
DE CE CRESTE IN B. PAGET?
-valori <3xN: regenerare osoas dup fracturi, tumori osoase
primare i secundare, osteomielit, carcinom metastatic.

VALORI NORMALE: osteoporoz, mielom multiplu, tumori osoase


localizate strict pe osteoclaste
Caz clinic 2

Baiat de 16 ani cu epilepsie care a inceput sa nu mai fie


controlata bine cu tratamentul obisnuit
Parintii il suspecteaza ca ar consuma alcool.
Cum ar putea fi confirmat sau exclus consumul de
alcool?
Caz clinic 2
GGT 82 u/L (N 6-37u/L)
Sustine aceasta analiza consumul de alcool sau nu? Ce analiz ai mai cere?

FA 520 u/L (N <110 u/L)

Si GGT si FA sunt crescute de ctre anticonvulsivante (mec diferite).


n timp ce GGT este indusa de alcool, FA nu este indusa de alcool. n cazul prezent,
fiind ambele crescute probabil nu e din cauza alcoolului.

FA poate fi crescut la un copil n cretere pina la 3xN. n cazul prezent e >3xN

Tratamentele prelungite cu antiepileptice (fenitoina, fenobarbital, etc) pot determina


osteomalacie si creterea fosfataza alcalina de origine osoasa!!! (chiar daca
uneori nivelul total de FA este normal). Anticonvulsivantele inhiba secretia de
calcitonina, ceea ce duce la o crestere a resorbtiei osoase si modificari ale
nivelului de FA.
Caz clinic 3
Copil cu echimoze multiple este consultat pt
infectie respiratorie.
Analize
FA 1150 U/l (N 115-340 la copii)
fosfati N

GGT 30 u/L (N 6-37)

Ser hemolizat

CARE ESTE CAUZA CRESTREII FA?


POATE FI HEMOLIZA SERULUI?
FOSFATAZA ACID

Localizare: - prostat (secretat n ductul prostatic i ulterior


ajunge n uretr);
-altele: eritrocit, trombocite, os, ficat, splin

NU se utilizeaz pentru screeningul cancerului de prostat

VALORI CRESCUTE
hipertrofia benign de prostat;

prostatit, dup cateterism pentru investigaii urologice;

cancerul de prostat (dg tardiv!)

Altele: boala Paget, lipidoze, trombocitemie

VALORI NORMALE: carcinomul prostatic cu celule nedifereniate


Antigenul specific prostatic (PSA)

N < 4ng/mL
Triada diagnostica pt cancer (PSA + biopsie + ecografie endorectala)
BUN sau NU PT SCREENING CANCER PROSTATIC?

Se repet la 5 ani pt virste 45-50 ani (mai des pt > 50 ani)

Cancerul prostatic are evolutie lent.


locul II- ca incidenta
locul VI- ca mortalitate
Patternuri PSA si utilitatea
interventiei agresive/biopsiei
1) 80 ani cu PSA 20 ng/ml, cu probleme cardiace

2) 50 ani cu PSA 20 ng/dl

3) 65 ani cu PSA 100 ng/dl, ficat metastatic

4) 50 ani PSA 8 ng/dl


DIETA

Prescrierea unei diete normocalorice,


hipocalorice
Prescrierea unei diete la un diabetic
Prescrierea dietei parenterale
DIETA
Carbohydrate 55%, lipids 30%, proteins 15%
Saturated fatty acids less than 10% , a ratio for
fatty acids -6/-3<5/1, cholesterol<300
mg/day
At least five servings of vegetable
and fruits
<5 g salt/day
25-30 g fibers/day
Dieta pt diabetul zaharat

Permise:carne,peste, branzeturi, grasimi,


oua, precum si legume
Permise , dar obligatoriu cantarite:paine
(50%HC), cartofi, paste fainoase, mazare,
fasole boabe, gris(20%HC), lapte (4%HC),
pepene verde, grepfruits (5%HC), banane,
struguri, pere, arahide(20%HC), fructe
proaspete (10%HC )
Indice glicemic
Alimente cu indice glicemic foarte mare, peste
100:cornuri, glucoza, maltoza, orez, prajituri cu orez,
paine alba

Alimente cu indice glicemic mare, 80-100:Banane, orez


brun, morcovi, porumb, mango, musli, cartofi, struguri,
paine integrala
Indicele glicemic
Alimente cu indice glicemic moderat (50-80):
fasole boabe, portocale, mazare, cartofi crocanti,
paine neagra de secara, paste fainoase
Alimente cu indice glicemic mic (30-50):mere,
pere, iaurt, lapte, piersici
Alimente cu indice glicemic foarte mic (sub 30)
Unt, branza, oua, peste, fructoza, grepfrut,
carne, legume verzi, alune, prune, soia
Complicatiile vasculare din diabetul
zaharat
Complicatii microvasculare
Retinopatie
Neuropatie

Nefropatie

Complicatii macrovasculare
IMA
AVC

Arteriopatie obstructiva cronica


CELE 4 CAI PRIN CARE HIPERGLICEMIA
INDUCE LEZIUNI CELULARE
HIPERGLICEMIA CRESTE SINTEZA DE
ANION SUPEROXID IN MITOCONDRIE
LEZIUNILE DETERMINATE DE
HIPERGLICEMIE VIA PKC
HIPERGLICEMIA SI INACTIVAREA
ENZIMEI GLICOLITICE
HIPERGLICEMIA SI LEZIUNILE
CELULARE
Modificari in celulele endoteliale macrovasculare
NUTRITIA ENTERALA
NUTRIIA ENTERAL
-se face prin: tub nasogastric, tub nasoduodenal sau
gastrostom
-se aplic n: anorexie, traumatism cranian, accidente
vasculare cerebrale
-are drept complicaii: blocajul tubului, eroziunile
esofagiene, vrsturile i diareea
-are urmtoarele complicaii: retenie gastric, diaree
netratabil, ocluzie intestinal, mucoasa intestinal
afectat, oc circulator
-asigur necesarul caloric zilnic de 1700-2500kcal
EFECTE EXCES CALORIC IN
NUTRITIA ENTERALA
-excesul de hidrai de carbon i de lipide poate
determina depunerea lipidelor la nivel pulmonar
-excesul de hidrai de carbon i de lipide poate
determina steatoza hepatic
-excesul de hidrai de carbon determin o
producere crescut a dioxidului de carbon
(CO2agraveaz insuficiena respiratorie)
-excesul de hidrai de carbon determin
hiperglicemie
AVANTAJE NUTRIIE
ENTERAL FA DE CEA
PARENTERAL

Cost de 2-3 ori mai mic


Frecvena pneumoniilor este sczut
Se menine sistemul imun la nivelul
mucoasei intestinale
Balanta N la pacientul din ATI
2L urina in 24 ore, cu conc de 150mmol/L uree
300 mmol uree=600mmol azot
0,6 moli azot =8,4 g azot
Ureea reprezinta 80% din N urinar: 10,5 g total
N urinar
2g de azot se elimina prin transpiratie si scaun-
12,5 g se pierd
1g N este echivalent cu 6.25 g proteine, deci
12,5 g azot=78g proteine
Necesarul de G/L/P in alimentatia
parenterala
15g azot/zi=94g proteine
Se amesteca sol. 10%aa cu 20% glucoza ,
fiecare avand 500 ml.
20% lipovenos
MECANISMUL POTENIAL CARCINOGEN
AL CONSUMULUI CRESCUT DE CARNE I
GRSIMI
MECANISMUL POTENIAL
ANTICARCINOGEN AL FIBRELOR
ALIMENTARE
ANTIOXIDANIAFECIUNEbeta-carotenCancer
pulmonar
Vitamina CCancer de stomac
Acid folicCancer de colon
Vitamina C,E i carotenCataracta
Broccoli (sulforafan)Cancer de esofag, cancer de sn
Varza (izotiocianai)Cancer pulmonar
Roii (licopena)Cancer de prostat
Usturoi (quercetin)Cataracta, cancer de colon,
osteoporoza
Lactobacillus acidofilusCancer de colon
FibreCancer de colon, diverticuli
Untura de peteCancer de sn, pancreas, prostat