Postura si locomotia

ADL
Testele globale (clinice) ale functiei aparatului neuromusculoartrokinetic
sunt aprecieri sintetice (gestuale) ale starii aparatului NMAK.

Testele articulare si musculare sunt analitice, exprimand cuantificat diferite

aspecte ale deficitului motor, fara sa dea imaginea rasunetului acestui
deficit asupra activitatii individului.

Metoda moderna de evaluare globala este evaluarea ADL (activities of

daily living). Ea a intrat in uzul tuturor centrelor de recuperare si
completeaza fisa de bilant functional al oricarui pacient cu incapacitate
functionala.

Au fost create evaluari ADL pentru cele mai importante grupe de boli
generatoare de incapacitate sau chiar direct pe tipuri de incapacitate.

In forma completa evaluarea ADL are liste detaliate si pe baza

raspunsurilor date la fiecare pozitie se pot calcula coficientii generali de
activitate sau pe tipuri de activitati.
Evaluarea alinierii si posturii corecte a
corpului
Exista o relatie reciproca intre alinierea segmentelor corpului, a
corpului ca intreg, si eficienta functiei locomotorii. O alcatuire fizica
defectuoasa a corpului este si disfunctionala pentru una sau alta
dintre functiile de baza ale organismului. Aceasta trebuie evaluata
ca dimensiune si importanta si corectata.

Postura organismului este influentata de 3 factori:

Ereditatea
Starile patologice
Obisnuinta

Acesti 3 factori vor fi analizati, pentru ca posibilitatile influentarii lor

sunt diferite.
Aspectul general al corpului sau
configuratia fizica a lui este rezultanta a 3
elemente:
Atitudinea corpului determinata de
raporturile partilor componente ale aparatului
locomotor este obiectivul principal al evaluarii

Cresterea corpului reprezentand acumularile

cantitative in inaltime, marime si greutate, in
raport cu varsta si sexul

Dezvoltarea globala in raport cu varsta

Evaluarea aliniamentului pozitiei
ortostatice
A. Linia gravitatiei intregului corp se apreciaza prin
utilizarea firului cu plumb

1. Pentru inclinari laterale: protuberanta occipitala

apofiza spinoasa a vertebrei C7 pliul interfesier
spatiul dintre condilii interni ai genunchilor spatiul
dintre calcaie
2. Pentru inclinari antero-posterioare: lobul urechii
mijlocul umarului marele trohanter posterior de
patela lateral de maleola tibiala
3. Pentru devierile intregului corp de la aceste linii
trebuie sa ne asiguram ca nu este vorba de pozitii de
balans al corpului in ortostatism.
B. Evaluarea alinierii
segmentelor corpului

din fata

din lateral

din posterior
 1. Din fata
a. Umerii:
- se observa alinierea claviculelor; denivelarea lor este o dovada de asimetrie
scapulara (se coroboreaza cu evaluarea din spate).
b. Torace:
- se observa malformatiile (in carena, in palnie, in butoi, infundibuliform, cu sant
Harrison, evazat la baza, etc).
c. Pelvis:
- se apreciaza cu rigla nivelul spinelor antero-superioare pe aceeasi linie sau prin
fixarea cu policele testatorului a celor doua puncte, urmata de observarea nivelului
celor doua police.
d. Membrele inferioare:
- se noteaza prezenta unui genu valgum, dimensiunea lui (distanta intermaleolara in
centimetri), simetria deviatiei; prezenta unui genu varum, dimensiunea lui in
centimetri (masurata intre marginile mediale ale genunchilor, maleolele interne
atingandu-se)

! Hiperextensia genunchiului asociata cu rotatia femurului poate crea un fals genu

varum.
Prezenta torsiunii tibiale se apreciaza dupa pozitia rotulei cand picioarele stau
paralele si usor indepartate: daca rotulele privesc medial, tibia este rotata extern fata
de femur; daca pozitionam rotulele sa priveasca drept inainte, atunci picioarele nu vor
mai fi paralele, ci varfurile vor devia spre exterior.
e. Degetele picioarelor:
- se pot observa un halux valgus sau/si degetele in ciocan
2. Din lateral
a. Capul:
- devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei marcata de firul cu
plumb atentie, deorece mijlocul varfului umarului poate fi el insusi deviat si sa nu
mai fie pe aceeasi linie cu lobul urechii!
b. Scapula:
- se poate observa proeminarea posterioara a unghiului scapulei si a marginei ei
vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte a acesteia
c. Coloana:
- se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a cifolordozei
d. Bazinul:
- se observa capul femural ascensionat sau coborat in cotil
e. Membrele inferioare:
- se observa genu recurvatum
f. Piciorul:
- privit dinspre fata interna se apreciaza bolta anteroposterioara; se noteaza maleola
interna, tuberculul osului navicular si locul unde articulatia metatarso-falangiana a
halucelui atinge podeaua toate aceste puncte trebuie sa fie pe o linie (linia
Feiss); daca tuberculul navicularului este sub linie la 2/3 de podea pe
perpendiculara liniei Feiss podea, prabusirea boltii este de grd I (usoara); daca
este la 1/3 de podea este de grd II (medie); daca este chiar pe podea este severa
grd III.
3. Din posterior
Deplasarea intregului corp de la firul cu plumb care cade intre calcaie,
reperele superioare fiind insa lateralizate, semnifica membre
inferioare inegale (daca si cele 2 spine postero-superioare nu sunt pe
aceeasi linie orizontala) sau un simplu balans.

a. Capul:
- aprecierea pozitiei drepte in cazul in care linia bilobulara (intre lobii urechilor) este
perpendiculara pe firul cu plumb
b. Scapula:
- se apreciaza linia spinelor si a unghurilor scapulare care trebuie sa fie pe
orizontala; se apreciaza de asemenea gradul de abductie a scapulelor prin distanta
dintre marginea vertebrala a scapulei si coloana (abductia este usoara la 5 cm,
moderata la 7,5-8 si extrema la 10cm).
c. Talia:
- se apreciaza unghiul lateral al taliei care poate fi asimetric prin scoliozarea coloanei
d. Coloana:
- se noteaza deviatiile laterale ale coloanei, functionale sau structurale; se apreciaza
spatele plat
e. Picioarele:
- linia tendoanelor ahiliene fuge in afara in cazul picioarelor plate in eversia
calcaneelor
Evaluarea mersului
Mersul ca mecanism motor = obiectiv de analiza foarte
important pentru:
diagnostic
inregistrarea deficitelor functionale articulare, musculare sau de
coordonare ale jumatatii inferioare a corpului si nu numai
incercarea de normalizare a deficitelor motorii
utilizarea lui ca metoda kinetologica

Mersul este format dintr-o alternanta de miscari si pozitii

de sprijin ale cate unui membru pelvian pe care le
repeta identic celalalt membru.
Pasul
Pasul dublu corespunde seriei de miscari care se succed
intre cele doua pozitii identice ale unui singur picior. Pasul
se desfasoara in 4 timpi:
1. Sprijinului dublu (pe ambele picioare)
2. Sprijinul dublu
3. Sprijinul unilateral cu:
a. semipasul posterior
b. momentul verticalei
c. semipasul anterior
4. Inceputul dublului sprijin ulterior

Ciclul complet al unui pas este format din 2 faze

fundamentale:
I. sprijinul
II. balansul
Fazele mersului

Se analizeaza 4 secvente ale unui pas:

A. atacul cu talonul
B. pozitia medie
C. desprinderea
D. balansarea
I. Atacul cu talonul:
capul si trunchiul verticale; bratul opus este
proiectat inainte;

bazinul face o usoara rotatie anterioara;

genunchiul membrului de atac este extins;

piciorul respectiv este in unghi drept cu

gamba.
Perturbari ale fazei I:
o capul si trunchiul se apleaca inainte se controleaza
extensorii genunuchiului

o trunchiul aluneca spre dreapta si soldul se roteaza extern,

pasul se scurteaza se controleaza rotatorii interni ai
soldului, extensorii genunchiului si eversorii piciorului

o bazinul se roteste posterior se controleaza extensorii

soldului si flexorii coapsei (evaluarea amplorii mersului)

o soldul in abductie se controleaza adductorii

o genunchiul in extensie blocata sau in hiperextesie se

controleaza extensorii de flexorii genunchiului

o piciorul este plat pe sol (caderea antepiciorului) se

controleaza flexorii dorsali ai piciorului
II. Pozitia medie:
capul si trunchiul verticale

bratele apropiate de axa corpului

bazinul foarte usor rotat anterior si usor

inclinat spre stanga

coapsa dreapta moderat rotata extern

genunchiul drept extins, iar cel stang usor

flectat
Perturbari ale fazei a II-a:
o capul si trunchiul se apleaca inainte cu o rotatie anterioara crescuta a bazinului se
controleaza extensorii genunchiului

o capul si trunchiul se apleaca inapoi cu o rotatie posterioara a bazinului se controleaza

extensorii soldului

o capul si trunchiul se apleaca spre dreapta, bazinul se ridica pe partea stanga, in timp ce
bratul drept se indeparteaza de corp (mersul fesierului mijlociu) se controleaza
abductorii coapsei drepte

o bazinul este in rotatie anterioara exagerata se controleaza abdominalii si extensorii

coapsei; atentie la amplitudinea extensiei coapsei

o bazinul este inclinat spre partea stanga (mersul tip Trendelenburg) se controleaza
abductorii coapsei drepte

o soldul in rotatie externa exagerata se controleaza adductorii si rotatorii interni ai

coapsei, extensorii genunchiului si eversorii gleznei

o genunchiul in extensie sau in hiperextensie se controleaza: flexorii si extensorii

genunchiului, flexorii dorsali ai gleznei (evaluarea amplitudinii flexiei dorsale a gleznei)

o genunchiul are o flexie exagerata se controleaza: flexorii plantari al gleznei

III. Desprinderea de sol a piciorului
capul si trunchiul, verticale

bratul drept inaintea axului corpului, cu cotul usor flectat,

bratul stang usor in spatele axului corpului, cu cotul
extins

bazinul in rotatie anterioara

coapsa dreapta in usoara rotatie externa

genunchiul drept usor flectat

glezna dreapta in flexie plantara

piciorul se sprijina pe partea anterioara

degetele in extensie din MTF

Perturbari ale fazei a III-a:
o bratele sunt la distante diferite de axa corpului;
coatele sunt flectate se controleaza: flexorii
plantari si extensorii coapsei si genunchiului
o bazinul cu rotatie anterioara exagerata se
controleaza: abdominalii si extensorii coapsei;
de verificat amplitudinea extensiei coapsei
o soldul in rotatie externa exagerata se
controleaza: flexorii plantari si extensorii
coapsei si genunchiului
o genunchiul este partial flectat si/sau flexia
plantara este limitata, glezna putand fi in
dorsiflexie se controleaza: flexorii plantari
IV. Balansarea
capul si trunchiul verticale
bazinul cu foarte usoara rotatie anterioara
soldul in usoara rotatie interna
coapsa si genunchiul drept flectate
membrul de sprijin este aliniat vertical la
bazin
piciorul in unghi drept pe gamba si usor
eversat
Perturbari ale fazei a IV-a:
o trunchiul aluneca spre stanga, in timp ce bazinul se ridica
pe dreapta se controleaza: flexorii coapsei si
genunchiului, flexorii dorsali ai gleznei
o bazinul rotat posterior se controleaza: extensorii si
flexorii coapsei; de verificat amplitudinea flexiei
o coapsa in abductie se controleaza: flexorii coapsei si
genunchiului, ca si flexorii dorsali ai piciorului; de verificat
amplitudinea abductiei si flexiei coapsei, ca si flexia
genunchiului
o soldul in rotatie externa se controleaza: rotatorii interni ai
coapsei si eversorii piciorului
o flexia coapsei si gambei este exagerata, iar antepiciorul
cade (stepaj) se controleaza: flexorii dorsali ai piciorului
o degetele se tarasc pe sol se controleaza: flexorii
coapsei, gambei si cei dorsali ai piciorului
Va multumesc!