Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONDUCERE
BLOCURILE
ATRIOVENTRICULARE
Structurile cardiace de conducere a impulsului electric:
- Intervalele R-R sunt mari, dar mai mici dect dublul intervalului R-
R de baz
BLOC A-V GRAD II
(TIP MOBITZ I)
- variabilitatea intervalului P-R (clasic, alungirea lui)
naintea undei P blocate
- ! Se urmresc trasee lungi
- relaia de proporionalitate invers ntre intervalul RP
i PR (cu ct intervalul RP este mai scurt, cu att
intervalul PR este mai lung)
- intervalul PR constant
- Ischemie, IMA
BLOC A-V GRAD II
(TIP MOBITZ II)
BLOC A-V GRAD II
(TIP MOBITZ II)
BAVgr II tip II 2/1 +BRD
BAV de grad inalt sau avansat
-blocarea a dou sau mai multor impulsuri atriale
consecutive.
-undele P blocate sunt mai numeroase dect cele
conduse.
-btaia condus la ventricul -captur ventricular.
- PQ este constant la fiecare captura ventriculara
-raport mare al blocrii conducerii AV (3/1; 4/1; 5/1;
6/1).
- Pot aparea ritmuri jonctionale de inlocuire in scopul
prevenirii sincopelor Adams Stokes
BAV II 2:1
Din 2 activri atriale doar una este transmis
ventriculului iar cealalt este blocat
Dg diferenial:
- Bradicardia sinusal
- ESA bigeminate
- BAV III
BLOC A-V GRAD III
DISOCIATIA ATRIO-VENTRICULARA-
-imposibilitatea transmiterii impulsurilor sinoatriale la
miocardul ventricular
BRS BRD
activarea indirecta face ca ventriculul stang sa acivarea indirecta face ca ventriculul drept
se depolarizeze mai tarziu decat cel drept. sa se depolarizeze mai tarziu decat cel
stang
Complexe QS sau qrS in V1 - in forma de Complexe rSR in V1 in forma de M
W Complexe qRS in V6 - in forma de W
Complex RsR' in V6- in forma de M
Se anastomozeaz subendocardic
HEMIBLOCURILE
ncetinirea/blocajul undei de activare ntr-unul
din fasciculele stngi
Se produce o ntrziere de 0,02 sec a activrii
la nivelul reelei Purkinje astfel ca durata QRS
poate fi normal sau uor crescut fr a depi
0,13-0,14 sec
Forma QRS normal.
ST- T de aspect normal
Apar modificri de ax (Criteriul cel mai
important)
HBAS
Relativ frecvent
Activarea VS: faa stng sept, perete postero-inf i apoi cel
antero-sup
Repolarizare normal
Ax QRS: -30 i -90
Durata QRS normal
Fr modificri de faz terminal
Pentru susinerea dg trebuie excluse alte cauze de deviere
stng: IM postero-inf sau cauze hemodinamice ( valvulopatie,
boala cardiaca congenitala, HTA)
HBSA