Sunteți pe pagina 1din 31

Sigilarea santurilor si

fosetelor

Fusea Radu
Zdrenghea Angelo
Datorita particularitatilor
de structura ale smaltului de la
nivelul santurilor si fosetelor SIGILAREA reprezinta o
ocluzale dar si din fosetele de tehnica de izolare a acestor
pe alte suprafete vestibulare suprafete fata de mediul
sau orale ale molarilor, orale inconjurator, contribuind la
ale incisivilor superiori fac ca cresterea rezistentei
aceste zone sa prezinte o structurilor dure dentare la
vulnerabilitate deosebita la atacul cariogen,fiind cea mai
carie, de 8 ori mai mare eficienta metoda profilactica
comparativ cu aparitia cariei la impotriva cariilor ocluzale.
nivelul suprafetelor dentare
netede.
Sigilarea este inclusa de OMS intre cele 4 metode de prevenire a
cariei dentare alaturi de:
-fluorizare generala si locala
-igiena alimentatiei
-igiena buco-dentara

Aceasta metoda preventiva a fost sugerata de WILLSON in 1895


dar s-a impus in practica stomatologica dupa 1967 cand Cueto si
Buonocuore au prezentat rezultatele aplicarii cianoacrilatului
peste suprafata ocluzala gravata.
INDICATIILE SIGILARI
Indicatia majora a sigilarii o constituie santurile si fosetele molarilor(ocluzale,
vestibulare,orale), ale premolarilor si ale incisivilor permanenti, aplicata cat mai
precoce dupa eruptia acestor dinti, cand aceste formatiuni sunt retentive.

1.Dupa retentivitatea santurilor si fosetelor sigilare se indica in:


Santuri si fosete adanci in forma de I,amorfa,picatura;
Santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;
Sonda agata,dar nu sunt alte semen de carie dentara;
Dintii sunt erupti sufficient pentru a se obtine o suprafata uscata;
2.Dupa riscul cariogen se indica la:
Pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
Pacienti care consuma zilnic mari cantitati de dulciuri;
Pacienti handicapati psihic sau fizic, care nu isi pot efectua igiena orala;

3.Dupa momentul indicat pentru sigilare:


Dupa MARTENES: intre 6-15 ani;
Dupa SIMONSEN:
3-4 ani pentru molarii temporari;
6-7 ani pentru primii molari permanenti;
11-13 ani pentru molarii doi permanenti si premolari;

5.Scoala britanica recomanda ca toate santurile si fosetele vulnerabile sa fie


sigilate indifferent de perioada scursa de la eruptie

4.Scoala scandinava recomanda sigilarea cand:


Molarii sunt predispusi la carie;
Pacientii cu handicap;
Dintii cu defecte de dezvoltare, de coalescenta ;
CONTRAINDICATIILE SIGILARII

A)Nu se sigileaza dintii care au coroana insuficient erupta in cavitatea orala


si la care nu se poate face o buna izolare;
B)Nu se sigileaza dintii sanatosi erupti in urma cu 4 ani sau chiar mai mult,
care au santuri si fosete largi coalescente;
C)Nu se sigileaza dintii care prezinta concomitant carii proximale;
D)Nu se sigileaza cand suprafata ocluzala este deja cariata ea necesitand
un tratament prin preparare de cavitate si obturarea definitiva a dintelui;
E)Nu se indica sigilarea in cazul in care dintele prezinta deja obturatie
ocluzala, cand pacientul dovedeste o igiena orala si alimentara precara;
F)Nu se realizeaza sigilarea in cazul in care pacientul nu coopereaza;
CONDITII DE BAZA IN REALIZAREA SIGILARII

1)Realizarea de suprafete cat mai curate-se


recomanda in acest sens realizarea periajului professional
cu periute rotative si substante abrazive, urmate de o buna
spalare a acestor suprafete
2)Sa se realizeze suprafete maxime de retentie-cu cat
suprafata de retentie realizata prin tratarea smaltului cu
acid este mai mare cu atat adeziunea sigilarii la structurile
dentare se face mai bine. Dupa demineralizare vor fi zone
de smalt care nu vor fi acoperite de sigilant, de aceea la
sfarsitul sigilarii se indica fluorizarea intregii suprafete
coronare.
3)Obtinerea unor suprafete dentare perfect uscate
datorita nevoii de realizare a unei adeziuni perfecte.Este
contraindicate prezenta fluidului buccal pe suprafetele de
sigilat deoarece se formeaza o pelicula superficial ace
impiedica adeziunea si reduce calitatea sigilarii. De aceea
ce mai buna metoda de izolare este realizata cu diga.
Materiale folosite pentru sigilare
Sigilantii au 3 efecte importante:
Umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o
rasina acido-rezistenta;
Blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si
al altor microorganism cariogene
Usureaza manoperele de curatire a santurilor si
fosetelor;
Dupa Bratu calitatile unui
material de sigilare trebuie sa fie Proprietatile ideale ale unui sigilant:
urmatoarele: Penetranta inalta;
Fluiditate; Timp de lucru mediu;
Aderenta buna la suprafetele Timp de priza scurt;
gravate;
Absorbtie scazuta a apei;
Priza rapida in conditiile cavitati
Expansiune termica redusa;
bucale;
Rezistenta inalta la uzura;
Proprietati mecanice si termice
asemanatoare cu cele ale
structurilor dure dentare;
Biocompatibilitate;
Sa nu perturbe ocluzia;
Sa aiba calitati fizionomice
satisfacatoare.
Factori care influenteaza retentia sigilarii si rezultatele in timp:
Topografia suprafetei de smalt demineralizata;
Timpul de demineralizare;
Agentul de demineralizare;
Concentratia demineralizantului;
Gradul de curatire si de uscare a smaltului, necontaminarea cu
saliva in momentul aplicarii sigilantului.
Tipuri de material de sigilare:

A)Materiale de sigilare pe baza de dimetacrilat


Contin:
-fie rasina bis-GMA(bisfenol A-glicidilmetacrilat) denumita si rasina Bowen;
-fie rasina UDMA( uretan dimetacrilatul);

Initierea polimerizarii acestor rasini se face prin:


Activare chimica-sigilanti autopolimerizabili-sistem bicomponent;
Utilizarea unei surse externe de energie(raze UV,lumina vizibila)-sigilanti
fotopolimerizabili-sistem monocomponent;

!Pentru cresterea eficientei clinice, in special pentru imbunatatirea protectiei


anticarioase , au fost concepute si rasini de sigilare care elibereaza fluor.
B)Cimenturi glass-ionomere
Avantaje:
-adeziune chimica la structurile
dentare;
-capacitate continua de eliberare
fluor;
-elimina faza de demineralizare;
Dezavantaje:
-aplicare mai greoaie;
-timp de priza lung;
-deshidratare in timpul stadiului
initial al reactiei de prize;
-finisare slaba datorita rugozitatii
superficiale;
-rezistenta scazuta in zonele
supuse masticatiei;
C)Compomeri
-aceste material deriva din compozit si glass ionomer si au avantajul ca
combina calitatile celor doua tipuri de materiale dentare.
-fac prize prin fotopolimerizare
-se gasesc sub forma de capsule sau seringi;
-permite o manevrare usoara,au calitati estetice bune si elibereaza
fluor;
TEHNICA SIGILARII
Succesul unei sigilari depinde in mare masura de
corectitudinea cu care se respecta tehnica de lucru i instruciunile de
folosire recomandate de firma producatoare pentru materialul utilizat .
Dei tehnica este simpla fiecare etapa trebuie executata cu maximum
de atenie, fara compromisuri pentru ca adeziunea materialului la
suprafaa dentara sa fie cea dorita.
Thenica sigilarii presupune trei faze importante:
1)Curatirea suprafetei dentare;
2)Pregatirea dintelui;
3)Aplicarea sigilantului;
Tehnica sigilrii cu rini compozite
In cazul sigilrii cu rini compozite timpii operatori sunt urmtorii:
1. Curirea suprafeei dentare;
2.Izolarea;
3.Pregtirea suprafeelor de smal;
4.Splarea i uscarea;
5.Prepararea materialului de sigilare;
6.Aplicarea materialului de sigilare;
7.Verificarea sigilrii;
8.Controlul n relaie ocluzal;
9.Fluorizarea suprafetelor dentare;
10.Controale periodice.
A)Curirea suprafeei dentare
-este necesar pentru ndeprtarea plcii bacteriene i a resturilor de pe
suprafaa de smal
-se efectueaz prin periaj profesional cu ajutorul unei perii profilactice i a
unei paste i ap
- contraindic folosirea pastelor care conin fluor, deoarece ele formeaz o
pelicul pe suprafaa dentar interfernd cu procesul de demineralizare. Pasta
rmas n anuri se ndeprteaz cu vrful unei sonde ascuite, apoi suprafaa
dentar se spal atent.
B)Izolarea:
- este foarte important pentru realizarea i meninerea unui cmp
operator uscat pe tot timpul aplicrii tehnicii de sigilare.
-se pare c izolarea ideal se obine prin aplicarea digi, dar poate fi
util i izolarea numai cu rulouri de vat
C)Pregtirea suprafeei de smal:
se realizeaz prin demineralizarea cu un agent demineralizat, de obicei
H3P04 n concentraie de 30-50%,
timpul de demineralizare variaz n raport cu concentraia i forma de
prezentare a agentului utilizat i cu felul dentiiei, permanent sau
temporar. Totui, diferite cercetri arat c este suficient o demineralizare
de 15-60 secunde, indiferent de tipul dentiiei.
agentul demineralizant poate fi sub form de gel sau soluie.
pentru a avea garania c marginile sigilrii se vor afla n zona
demineralizat, indiferent de tipul de demineralizant folosit, el trebuie aplicat
pe pantele cuspidiene pe o suprafa de aproximativ 2 mm dincolo de
marginile viitoarei sigilri
gelul se poate aplica cu o pensul fin, iar soluia cu pensula, miniburei,
blete mici de vat sau aplicator furnizat de productor
D)Spalarea si uscarea suprafetelor gravate
Dup demineralizare, sub izolare se va efectua splarea cu jet
continuu de ap a suprafeei de smal gravate pentru ndeprtarea
agentului de demineralizare i a produilor de reacie rezultai n
urma demineralizrii.
Dup splare, suprafeele dentare vor fi uscate cu aer comprimat
necontaminat cu ulei.
Este important ca ambele operaiuni s se efectueze sub izolare
riguroas. Nerespectarea acestui deziderat va duce la
contaminarea suprafeelor ce ar urma s fie sigilate.
Dup splare i uscare smalul trebuie s aib aspect mat, opac,
fr luciu, alb-cretos. Dac nu, se repet demineralizarea,
E)Pregtirea i manevrarea materialului de sigilare
are n vedere recomandrile firmei productoare, dar i unele recomandri
de ordin general
la materialele autopolimerizabile timpul de lucru e limitat,se pot incorpora
bule de aer in material,temperatura crescuta duce la polimerizarea mai
rapida
la materialele fotopolimerizabile timpul de lucru este mai lung,incorporarea
de bule de aer este mai redusa.
F)Aplicarea sigilantului
se face cu instrumentarul recomandat i livrat de productor (perie
fin, miniburete, aplicator).
se recomand utilizarea unei cantiti corespunztoare de material
astfel nct s acopere toate anurile i fosetele suprafeei ocluzale
precum i anurile suplimentare. Materialul de sigilare trebuie s
acopere i aproximativ 2 mm din pantele cuspidiene.
pe ntreaga perioad a polimerizrii, izolarea trebuie s, fie
riguroas.
G) Verificarea sigilrii
se face prin palparea cu sonda pentru depistarea golurilor n
material sau a suprafeelor incomplet acoperite
cu o buleta de vata umezita in alcool se indeparteaza pelicula de
material nepolimerizat
H) Controlul in relaie ocluzal
va permite ndeprtarea exceselor care pot genera interferene sau
contacte premature.
I)Fluorizarea suprafetelor sigilate
-se efectueaza prin aplicarea de geluri sau solutii de fluorizat pentru
remineralizarea suprafetelor deminealizate

J)Controalele periodice
sunt necesare odat la 6 luni. O sigilare este considerat eficient
doar atunci cnd nchide etan, pe o durat ct mai lung, sistemul
de anuri i fosete.
o sigilare poate fi verificat sub dou aspecte:
clinic - prin examen cu sonda
paraclinic - prin diferite procedee i utilizarea unor substane
chimice
Tehnica sigilrii cu ciment glass
ionomer
Pentru c cimenturile glass ionomer ader chimic la
structurile dure dentare, tehnica de lucru se simplific deoarece nu
mai este necesar demineraizarea suprafeei de smal.
Timpii operatori sunt urmtorii:
1)Curarea suprafeei dentare cu o perie conic sub jet de ap;
2)Splarea suprafeei cu ap i uscare cu aer;
3)Izolare cu rulouri de vat;
4)Pregtirea materialului
5)Aplicarea materialului cu un applicator
6)Aplicarea unui lac protector
7)Verificarea sigilarii
8)Controlul in ocluzie
9)Controalele periodice
ENAMELOPLASTIA
(sigilare lrgit)
Este o tehnica de sigilare invaziva, adica dup o prealabil ndeprtare
minim de esut dur dentar.
Practic, prin enameloplastie se face o prelucrare mecanic a anului ocluzal,
o lrgire a acestuiac ce se poate face cu o frez cilindro- conic fin sau cu o
frez sferic
Enameloplastia se recomand n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri
adnci, n special cnd anurile adnci si nguste prezint modificri de
culoare i se suspecteaz c ar fi cariate

A)In cazul folosirii materialelor pe baz de rin bis-GMA, enameloplastia


ofer urmtoarele avantaje:
permite ptrunderea mai profund a materialului, indiferent dac este
granular sau negranular;
asigur o adaptare mai bun la smal;
crete rezistena la uzur a materialului, deoarece i permite aplicarea ntr-
un strat mai gros .

B)In cazul utilizrii glass ionomeriior, s-a observat c folosind tehnica


enameloplastiei se pierd mai puine sigilri, iar cele care se menin sunt
corespunztoare sau aproape corespunztoare din punct de vedere al pstrrii
formei anatomice i n privina integritii marginale.
Va multumim!
Bibliografie
Metode locale de prevenire a cariei in santuri si fosete-
Rodica Luca
Indreptar lucrari practice in dentistica preventiva-Boitor
Gheorghe Cornel,Stef Laura
Preventia in medicina dentara-Sabau
Mariana,Smarandache Andreea Maria,Stanila Albertina