Sunteți pe pagina 1din 15

Organizarea retelei de statii meteorologice.

Principiile organizarii
statiilor meteorologice. Efectuarea observatiilor meteorologice.

Cuturescu Alexandru Stefan

Dumitru Florentina

Dragomir Gabriela
Organizarea retelei de statii meteorologice

Statiile meteorologice reprezinta spatii special amenajate unde se efectueaza observatiile meteorologice pozitie reprezentativa pentru regiunea geografica
aleasa,deoarece este necesar ca elementele masurate sa fie reprezentative pentru regiunea inconjuratoare.
Pentru o statie trebuie cunoscuta cu precizie localizarea sa, data prin: denumire, coordonate geografice, altitudine, indicativ si numar.
Denumirea statiei este data de cea a localitatii pe teritoriul careia este amplasata. Indicativul statiei este compus din cinci cifre si reprezinta amplasarea sa pe
suprafata globului terestru, in cadrul retelei meteorologice mondiale. Numarul reprezinta pozitia in cadrul retelei meteorologice nationale. La noi el este format
din 6 cifre ce corespund unitatilor de grad, zecilor si unitatilor de minut ale latitudinii, respectiv longitudinii.
Platforma meteorologica reprezinta o suprafata de teren special amenajata pe care se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteorologice.
Organizarea unei staii meteorologice
O staie meteorologica se compune de regula dintr-o cldire (CL) in interiorul creia se afla si biroul
observatorului (B), o platforma meteorologica (PL. MET.) si doua parcele meteorologice (P1 si P2).
In biroul staie se fac determinri ce vizeaz valorile presiunii atmosferice folosindu-se
barometrul cu mercur; are loc verificarea exactitatii datelor nregistrate; se transcriu datele
de observaie din registrul de staie in tabelele meteorologice.

Se descifreaz diagramele de la aparatele nregistratoare (termograme, higrograme,


pluviograme, barograme etc.).

Pe parcelele meteorologice se efectueaz determinri privind structura si densitatea zpezii


dar si msurtori ale grosimii stratului de nea.

Platforma meteorologica reprezint suprafaa de teren special amenajata pe care sunt


instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice cu care se efectueaz la staii
cea mai mare parte a observaiilor meteorologice.
Instrumente si aparate utilizate la statiile meteorologice si locul amplasarii lor
Elementul meteorologic Instrumentul cu citire directa Aparatul inregistrator Locul instalarii

Barometrul cu mercur
Presiunea atmosferica Barograful Localul statiei
(aneroid)
Platforma
Temperatura aerului
Termometrul uscat Termograful (adapostul
(temp.adevarata)
meteorologic)
Platforma
Temperaturile extreme - Termometrul de maxima
Termograful (adapostul
maxima - minima Termometrul de minima
meteorologic)
Platforma
Tensiunea vaporilor de apa. Psihometrul Psihograful
(adapostul
Umiditatea relativa a aerului. Hidrometrul cu fir de par Higrograful
meteorologic)
Cantitatea de precipitatii Pluviometrul Pluviograful Platforma

Grosimea stratului de zapada Rigra nivometrica - Platforma

Girueta
Directia vantului Girueta Platforma
inregistratoare

Taria (viteza) vantului Anemometrul Anemograful Platforma


Durata de stralucire a
Heliograful - Platforma
soarelui
Termometrul ordinar:
Parcela special
Temperatura la suprafata de maxima
- amendajata pe
solului
platforma
de minima
Parcela special
Temperatura in sol Terometrul de sol - amendajata pe
platforma
EFECTUAREA OBSERVATIILOR METEOROLOGICE

Observatia meteorologica reprezinta setul de masurari a valorilor numerice ale elementelor


meteorologice, a variatiei lor precum si aprecierea caracteristicilor calitative ale fenomenelor la statiile
meteorologice.

Acestea se fac la ore prestabilite(din trei in trei ore, incepand cu ora 00.00) Acestea au in vedere
urmatoarele elemente metrorologice: presiunea atmosferica a aerului, temperatura aerului, umiditatea
aerului, vantul (directia si viteza), distanta vizibilitatii, precipitatiile, nebulozitatea, temperatura la
suprafata solului, temperatura solului la diferite adancimi pe terenul fara vegetatie(5-20cm),
temperatura solului pe terenul cu vegetatie(0,20-3,20m), stratul de zapada, fenomenele atmosferice.
Programul observaiilor si masuratorilor

Orele de efectuare a observaiilor sunt conforme cu programul de cercetare al staiei


si se desfasoara astfel:

Daca staia are program climatologic, atunci termenele orare (din 24 de ore) de
efectuare a observaiilor vizuale si a msurtorilor instrumentale sunt 1, 7, 13, 19.

Daca staia are program sinoptic, atunci acestea se desfasoara la orele 2, 5, 8, 11,
14, 17, 20, 23; termenele orare 2, 8, 14, 20 sunt considerate principale.
OBSERVATII METEOROLOGICE

Pentru determinarea fenomenelor atmosferice din regiunile greu accesibile se utilizeaza statiile meteorologice
automate si satelitii meteorologici, dintre care cei mai cunoscuti sunt NOAA, METEOR si TIROS.

Pentru cercetarea dinamicii atmosferei, a apei din sol si a rezervelor de apa din stratul de zapada se folosesc izotopi
radioactivi, radiosondele, radarul, laserul, balonul pilot, rachete si avioane meteorologice, navete spatiale. Izotopii
radioactivi ofera meteorologiei o noua metoda de cercetare, indeosebi a circulatiei maselor de aer, dar si a microfizicii
norilor, cetii si precipitatiilor.

Radiosonda receptioneaza de la sol valorile variabilelor meteorologice de la inaltimi de peste 30 km. Radarul
meteorologic, sistem electromagnetic activ, foloseste la depistarea si urmarirea fronturilor atmosferice, a directiei si
vitezei de deplasare a acestora, la descoperirea zonelor cu precipitatii si cu perturbatii atmosferice, la cercetarea
microfizicii norilor si precipitatiilor, a fenomenelor periculoase etc.

Laserul, tot un sistem electromagnetic activ, perturba controlat mediul si masoara raspunsul la o excitare optica.
Fasciculul luminos determina cu o precizie mult mai mare regiunea de la care se primeste raspunsul. Cu instalatii
laser se masoara concentratia in aerosoli, inaltimea bazei norilor, compozitia lor, dar si a cetii, prezenta si variatia
concentratiei unor gaze, depistarea de la distanta a unor perturbatii atmosferice (cicloni tropicale, furtuni etc.),
directia si viteza vantului etc.
Spectroscopia este o metoda optica folosita in meteorologie pentru determinarea aurorelor polare,
dar si a altor fenomene referitoare la compozitia si starea atmosferei la inaltimi mari.

Rachetele meteorologice sunt, de asemenea, folosite pentru cercetarea atmosferei inalte, valorile
elementelor masurate fiind transmise prin radio. Satelitii meteorologici studiaza atmosfera din
spatiul extraterestru pe suprafete mari si pe timp indelungat.

Se transmit fotografii ce furnizeaza informatii asupra sistemelor noroase, maselor de aer si


fronturilor atmosferice aflate in deplasare, ciclonilor tropicali, altor fenomene meteorologice
utilizate in prognoza meteorologica.
Observatiile meteorologice pot fi vizuale si instrumentale.

Cele vizuale permit aprecierea calitativa asupra unor fenomene atmosferice care nu pot fi
determinate instrumental: nebulozitatea (gradul de acoperire a cerului cu nori si felul norilor),
producerea unor hidrometeori (ceata, roua, bruma, poleiul), a unor fenomene optice (halo), a starii
solului, a caracterului stratului de zapada etc.

Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul aparaturii si instrumentarului meteorologic.


Exista instrumente cu citire directa: termometrul (temperatura aerului si a solului), higrometrul
(umezeala aerului), barometrul (presiunea atmosferica), pluviometrul (precipitatiile atmosferice),
anemometrul (vantul), chiciurometrul (grosimea stratului de chiciura), rigla de zapada (grosimea
stratului de zapada) etc.

Pentru inregistrarea evolutiei diurne sau saptamanale a diferitilor parametri meteorologici sunt
folosite aparatele inregistratoare: termograf, barograf, higrograf, pluviograf, anemograf, heliograf etc.
Reeaua de staii si posturi meteorologice din Romnia, A.N.M.:

In Romnia activitatea de supraveghere si cercetare a atmosferei se desfasoara pe baza existentei


unui sistem integrat, capabil att pentru a face posibila cuantificarea sau msurarea elementelor
meteorologice, efectuarea de observaii vizuale (ambele standardizate la nivel mondial) cat si pentru
stabilirea calitatii aerului pentru diferite spatii geografice.

Primele staii meteorologice de pe teritoriul tarii noastre au nceput sa funcioneze in secolul al XIX-lea,
in 1859 infiintandu-se staia meteorologica de la Sulina in cadrul Comisiei Dunrene (condusa de
inginerul Kuhll).

In anii urmtori se infiinteaza alte staii meteorologice in oraele Bistria in 1864, Reghin in 1868,
Orova in 1871, Baia Mare in 1871, Trgu Mures in 1878, Timioara in 1873, Miercurea Ciuc in 1873,
Odorhei in 1874, Alba Iulia in 1875 etc.
In Romnia primele referiri cu privire la evenimente meteo-climatice extreme aparin cronicarilor
(Miron Costin; Grigore Ureche in Letopiseul Tarii Moldovei, in care face referiri la apele mari
din anul 1504 si la seceta din anul 1585; Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae).

Sunt consemnate observaii meteorologice mai mult sau mai puin sistematice , la Iai (inca din
1770), la Bucureti (ncepnd cu 1773), la Sibiu (ncepnd din 1789), la Cluj (ncepnd cu 1833),
la Sulina (ncepnd cu 1857), la Giurgiu (ncepnd cu 1863), la Timioara (ncepnd cu 1874), la
Galai si la Brila (ncepnd cu 1878).

In Romnia activitatea de supraveghere si cercetare a atmosferei se desfasoara pe baza existentei


unui sistem integrat, capabil att pentru a face posibila cuantificarea sau msurarea elementelor
meteorologice, efectuarea de observaii vizuale (ambele standardizate la nivel mondial) cat si
pentru stabilirea calitatii aerului pentru diferite spatii geografice.
Condiiile generale de amplasare a staiilor meteorologice

Staiile meteorologice se instaleaz in cmp deschis, pe un teren neted si care sa permit o cat mai
buna vizualizare a spaiului din jur.

Trebuie sa se tina seama de reprezentativitatea in raport cu ansamblul condiiilor fizico-geografice


aferente unitatii de relief in care se gaseste staia (datele obinute vor fi valabile nu numai pentru
locul unde se fac determinrile, ci pentru o suprafaa mult mai ntinsa de teren, aflata in jurul
staiei).

Daca in vecintatea staiei se afla o unitate acvatica (indiferent de dimensiunile acesteia), atunci
staia va fi instalata la o distanta de 100 m fata de cel mai nalt nivel posibil al apei (nivelul de
maxim-maximorum).
Adpostul meteorologic (A.M.) reprezint o construcie speciala care protejeaz
instrumentele si aparatele meteorologice din interior mpotriva radiaiilor solare,
precipitaiilor atmosferice, vntului etc.
Notarea observaiilor si msurtorilor
In acest sens se va recurge la registre, formulare speciale, tabele tip etc.

Acestea nu vor include doar valorile zilnice sau medii zilnice ci si medii pendadice, dedadice,
lunare, sezoniere, semestriale, anuale si multianuale.

Cele mai cunoscute sunt RM-1M, TM-1, TM-12 etc.

In afara lor, la staie trebuie sa se mai afle:


un registru de predare-primire a serviciului
un registru cu greeli si un registru privind istoricul staiei.

S-ar putea să vă placă și