Sunteți pe pagina 1din 29

Program cofinantat din Fondul Social European prin Programul

Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013


INVESTESTE IN OAMENI!

Transport si monitorizare pentru


pacientul politraumatizat

Cosmin Munteanu

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Elemente de management al
pacientului politraumatizat
Principii de baza ale asistentei medicale de
urgenta a pacientului politraumatizat
Primum non nocere

Daca pacientul are leziuni multiple, se va trata leziunea care


pune imediat viata in pericol

Tratamentul corespunzator nu trebuie intarziat pe motiv ca


diagnosticul este incert

Nu este necesara o anamneza amanuntita pentru a incepe


evaluarea si tratamentul unui pacient traumatizat
Ghidul recomandat pentru evaluarea
initiala si managementul pacientului
traumatizat ATLS
Obiective:
Identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand
prioritatile
Stabilirea necesitatii efectuarii manevrelor de reanimare

Principiu
Evaluare continua, concomitenta cu resuscitarea
Inceperea tratamentului inaintea stabilirii diagnosticului
definitiv
Etape ATLS

Pregatirea

Evaluarea primara

Evaluarea secundara
Pregatirea

Comunicarea dintre departamentul de urgenta si echipa


medicala din prespital
Alertarea unui personal special instruit
Pregatirea unui pat/paturi
Pregatirea materialelor si echipamentelor necesare
Protectia personalului: masuri de precautie universala
Alertarea personalului din compartimentele potential
implicate
Evaluarea primara
Principiu: identificarea i managementul simultan al
leziunilor amenintoare de via

Etape
A. eliberarea i protezarea cilor aeriene cu controlul
coloanei cervicale
B. evaluarea i controlul respiraiei
C. evaluarea i controlul circulaiei
D. status neurologic
E. expunerea
adjuvani ai evalurii primare
Evaluarea secundara
Principiu: va fi efectuat cnd evaluarea primar este
complet, resuscitarea a fost iniiat, reevaluarea
funciilor vitale a fost efectuat iar funciile vitale ale
pacientului ncep s revin la normal.

Etape:
1. istoricul traumei: AMPLE, mecanismul i tipul
traumei, factori agravani
2. examinare clinic complet head to toe
3. examinri paraclinice suplimentare
Principiu general de management al traumatismelor
rapid letale i potential letale

Pacient traumatizat Pacient traumatizat


sosit cu mijloace proprii sosit cu SMU

Evaluare primar

reevaluare, Managementul leziunilor rapid letale


monitorizare
continu si
tratament adecvat
Reevaluare primar

Evaluare secundar sal operaie

Managementul leziunilor potenial vitale

Reevaluare secundara
Manevre specifice in asistenta pacientului
traumatizat
Protectia personalulului
Evaluarea primara si secundara
Deschiderea cailor aeriene
Adjuvanti ai cailor aeriene
Imobilizarea coloanei cervicale
Administrarea de oxigen si ventilatia
Intubatia orotraheala si nazotraheala
Instalarea unei linii periferice si centrale
Instalarea uneo linii intraosoase
Administrarea de fluide i.v./i.o.
Manevre specifice in asistenta pacientului
traumatizat
Cricotiroidotomia
Toracenteza, drenajul toracic
Pericardiocenteza
Instalarea unei linii venoase centrale
Tehnici de imobilizare a membrelor si coloanei
vertebrale
Drenajul peritoneal
Montarea unei sonde nazo-gastrice si urinare
Anestezia locala, sutura plagilor
Elemente de management al pacientilor cu
TCC
Tipuri de leziuni

A. Plagi, escoriatii, contuzii de scalp


B. Fracturi craniene
C. Leziuni cerebrale
Difuze: contuzia
leziunea axonala difuza
edemul cerebral
Focale: hemoragii intracraniene
dilacerari cerebrale
Cauze de deces prin TCC

Hemoragia externa
Depresie respiratorie/cardiaca: datorita compresiei
trunchiului cerebral
Reducerea presiunii de perfuzie cerebrala datorita
HIC, prin:
- efectul de masa
- edemul cerebral difuz
Evaluarea clinica a pacientului cu TCC

Date anamnestice
Evaluarea nivelului de constienta si GCS
Interpretarea semnelor vitale
Examenul obiectiv
Interpretarea semnelor vitale

Semnele de soc: hipotensiunea si tahicardia apar rar in TCC


Bradicardia si hipotensiunea arteriala: pot fi cauzate de un
reflex Cushig secundar unei hipertensiuni intracraniene
Tahicardia si hipotesiunea arteriala aparute brusc: semn de
iminenta de angajare
Bradipnea: semn precoce de HIC
Respiratia Cheyne Stokes sau respiratia central
neurogena: leziune de trunchi cerebral
Clasificarea TCC

Minor GCS = 13-15


Mediu GCS = 9-12
Sever GCS 8
Impedimente in stabilirea GCS

Leziuni orbitale
Leziuni ale membrelor
Copii care nu vorbesc
AVC in antecedente
Se vor lua in considerare oricare dintre factorii de
mai sus care pot modifica GCS
Semne obiective care sugereaza existenta unui
proces expansiv intracranian

Com & midriaz fix unilateral


Slbiciune lateralizat a extremitilor
Poziii deosebite (in special dac exist
asimetrie)
Decorticare
Decerebrare
UPU management pacient neurochirurgical
grav
1. Reevaluare primar: ABCDE
IOT (RSI) dac nu a fost efectuat sau starea pacientului s-a deteriorat
PaO2 > 60mmHg si evitarea hipocapniei
TAM > 80-90mmHg
Monitorizarea permanenta a functiilor vitale
2. Reevaluare secundar
Factori de risc, mecanism producere
Analgezie
Efectuare CT precoce
Consult neurochirurgical cat mai rapid posibil si reevaluare seriata la nevoie
Evaluarea secundara pentru depistarea altor leziuni
Recoltarea de probe biologice
Tratamentul HIC
Interventie chirurgicala sau internare ATI
TCC - Sumar

ABC
Evaluarea starii de constienta, GCS
Se decid investigatiile imagistice
Clasificarea tipului si severitatii
Decizia de consult NCH, transfer, internare sau
eliberare la domiciliu
Urmarire prin ambulator sau medic de familie daca
este necesar
Elemente de management a pacientilor cu
traumatism vertebro-medular
Traumatisme cervicale - examinare

ABC cu imobilizare riguroasa a gatului


Se desface colierul cervical (mentinand imobilizarea
manuala) si se examineaza regiunea cervicala in
intregime
Semne clinice de suspiciune de leziune de coloana
Se efectueaza examenul neurologic
Semne clinice specifice
Traumatisme cervicale-examen neurologic

Activitatea motorie
Tulburri ale sensibilitii
Modificarea reflexelor
Disfuncii autonome
Tonusul sfincterului anal
Semne clinice specifice

Areflexie flasc
Respiraie diafragmatic
Rspuns la durere doar n zona supraclavicular
Rspuns motor limitat la flexia antebraului
Priapism
oc neurogen
Tratamentul fracturilor cervicale si leziunilo
spinale

Imobilizare cu guler cervical


Se evit traciunea sau compresia
Se efectueaz radiografii ale restului coloanei
(toracic i lombar) dac exist tulburri senzoriale
Se administreaz fluide i.v. i ageni vasopresori alfa
agoniti n cazul ocului neurogen
Antibiotice n cazul fracturilor deschise
Consult/internare NCH, ortopedie
Steroizi n doze mari
Complicatii precoce ale leziunilor spinale

Hipoventilaie ce duce la pneumonie


Vrsturi cu aspiraie datorit imobilizrii coloanei
vertebrale cervicale
Durere datorat presiunii
Disreflexie autonom
Leziuni posibile de stragulare sau spanzurare

cile aeriene compromise de hematom


fractur de coloan cervical
tromboz carotidian
fractur laringian
edem cerebral / HIC
paralizia corzilor vocale
Rezumat

Trebuie luat n considerare posibilitatea


unei leziuni cervicale i imobilizat gtul n
cadrul evalurii primare
Se decide dac sunt necesare radiografii
Se ncepe administrarea steroizilor i.v. n caz
de suspiciune de leziune spinal
Se decide dac sunt necesare alte consulturi
de specialitate sau de transfer