TULBURARI ALIMENTARE Dicusar Dorina 3TMAP 15-31

TULBURARI DE ALIMENTATIE
 TULBURRI DE ALIMENTAIE
Termenul de tulburare alimentara descrie o boala psihologica, care afecteaza atat femeile, cat
si barbatii, acoperind o arie larga de obiceiuri alimentare, de la mancatul compulsiv pana la
anorexie.
Urmatoarele tipuri de tulburari alimentare sunt recunoscute in Manualul de sanatate mintala al
Asociatiei Americane Psihiatrice (1).
Anorexia Nervosa
Bulimia Nervosa
Hiperfagia
Alte tulburari alimentare.
Tulburarile care apar cel mai frecvent in relatie cu abuzul de substante sunt bulimia nervosa si alte
tulburari alimentare. Persoanele care sufera de bulimie au fost deseori anorexici in trecut.
Tulburarile alimentare din trecut se reactiveaza la terminarea tratamentului impotriva dependentei
- atunci cand drogurile sau alcoolul nu mai sunt folosite.
Anorexia Nervosa este caracterizata prin obsesia pentru scaderea in greutate si
frica exacerbata de luare in greutate. Oricat de slabe ar deveni, persoanele
afectate se vad in continuare grase si urate, chiar si atunci cand organismele lor sunt
extrem de slabite. Cei ce sufera de aceasta boala isi rationalizeaza portiile de
mancare si fac exercitii fizice in mod compulsiv, pentru a pierde calorii. De
asemenea, se observa o predispozitie pentru amfetamine si pentru pastile care scad
apetitul, care provoaca varsaturi, laxative, diuretice. Deseori apare voma indusa.
Persoanele sunt permanent preocupate de mancare si de cantitatea de calorii
consumate.
La nivel psihologic, le este frica de maturizare, au tendinte perfectioniste si obsesive,
un nivel de stima de sine scazut si sunt depresive.
 BULIMIA NERVOSA
Bulimia este legata de un ciclu de hiperfagie (consumul de cantitati
enorme de mancare intr-o perioada scurta de timp), urmat de simtul
pierderii controlului asupra cantitatii de mancare ingurgitata care rezulta
in adoptarea de strategii neadecvate pentru arderea caloriilor
consumate. Aceste strategii cuprind vomitatul indus, folosirea laxativelor,
diureticelor si pastilelor ce provoaca varsaturi. Exercitiile fizice in mod
excesiv, restrictionarea de la mancare si folosirea medicamentelor care
scad apetitul sunt de asemenea practicate ca metode de control al
greutatii. Bulimia poate trece neobservata de catre familie sau prieteni
pe parcursul mai multor ani, deoarece persoanele afectate par sa
manance normal si nu scad neaparat mult in greutate.

La nivel psihologic, persoanele ce sufera de bulimia nervosa sunt impulsiv-

compulsive, nu mai detin controlul asupra alimentatiei (care pare sa
corespunda cu pierderea controlului emotional) si au un nivel de stima de
sine scazut.
 HIPERFAGIA
Hiperfagia este caracterizata de ingurgitarea
unor cantitati mari de mancare mai repede
decat in mod normal, de mancatul pana la
aparitia sentimentului inconfortabil de
saturatie, de mancatul excesiv atunci cand
persoanei afectate nu ii este foame, de
consumarea alimentelor in singuratate, de
aparitia dezgustului fata de sine, a depresiei
sau a vinei in urma supraalimentatiei.
 ALTE TULBURARI ALIMENTARE
Acestea se identifica in situatia in care un pacient prezinta
simptomele caracteristice unei alte tulburari alimentare cunoscute,
insa in grade reduse ce fac imposibila diagnosticarea cu
certitudine a unei anumite dereglari de alimentatie. In ciuda
scaderii in greutate, greutatea persoanei afectate ramane in
limitele normale, vomitatul si alimentarea excesiva nu sunt foarte
frecvente (ca in cazul bulimia nervosa), iar individul poate mesteca
si apoi scuipa mancarea in timpul supraalimentatiei. Femeile
afectate nu prezinta dereglari de menstruatie.
 CAUZE ALE TULBURARILOR ALIMENTARE

Toate dereglarile de alimentatie sunt influentate de catre

imaginea pe care fiecare o are despre propriul corp.
Nemultumirea fata de intregul corp sau fata de anumite parti ale
acestuia poate declansa o tulburare alimentara. Tulburarea se va
mentine atata timp cat persoana incearca sa atinga greutatea si
forma fizica dorita, deseori nerealiste. Persoanele afectate sunt
adesea intr-o stare de negare, fie ea constienta sau nu, refuza sa
recunoasca existenta unei probleme. Negarea este un obstacol
puternic in calea tratamentului, pentru ca ea descurajeaza
persoana din a cere ajutor.
 NU EXISTA MOTIVE SPECIFICE PENTRU DEZVOLTAREA
UNEI TULBURARI ALIMENTARE. DIFERITE TULBURARI
APAR DIN CAUZA MAI MULTOR FACTORI:
Anorexia si bulimia: activitate redusa de serotonina in creier
Anorexia: vulnerabilitate genetica, mostenire ereditara a unei
tulburari alimentare sau tulburari obsesiv-compulsive
Bulimia poate fi declansata de restrictionarea alimentatiei in
copilarie
Hiperfagia si bulimia pot aparea si in urma dietelor normale
 CARACTERISTICI COMUNE ABUZULUI DE
SUBSTANTE SI TULBURARILOR ALIMENTARE:
Ambele fac parte din categoria bolilor cronice
Ambele sunt caracterizate de negare, tainuire, comportament
obsesiv-compulsiv si preocuparea fata de consumul unei substante
(droguri sau mancare)
Pot pune vieti in pericol
Persoanele afectate pot trece de la o tulburare la alta.
 RISCURI FIZICE ALE TULBURARILOR ALIMENTARE
Anorexia: Greutatea scazuta sau foarte
scazuta si nivelul foarte scazut de
vitamine si minerale duc la pierderea
echilibrului electrolitilor ceea ce duce la
crampe musculare, incetinirea functiilor
creierului si probleme cardiace;
osteoporoza, anemie, caderea parului,
dezvoltarea unui strat fin de par pe corp,
probleme gastrice, stari de lesin,
constipatie, retinerea fluidelor in corp,
vulnerabilitate la frig si infectii, iar in
cazul femeilor - oprirea menstruatiei sau
chiar infertilitate.
Bulimia nervosa: Probleme de fertilitate,
tulburari gastro-intestinale, ale dintilor,
oesofagita, oboseala cronica, marirea
grandelor salivare, unghii sensibile, par
uscat, stari de ameteala si lesin, crampe
musculare, slabiciune generala,
dezechilibrarea electrolitilor. Unele persoane
isi fac rau singure sau devin cleptomane.
Hiperfagia: Simtul redus de satietate, care
conduce la alimentare excesiva, la obezitate
si la probleme cardiovasculare.
 TULBURARILE ALIMENTARE SI DEPENDENTA
Studiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe ori cu
tulburarile alimentare. Un studiu efectuat in Statele Unite arata ca intre 30% si 50%
dintre indivizii bulimici si 12% 18% dintre cei anorexici sunt dependenti de alcool
sau droguri ilegale, fata de 9% din populatia generala. Acelasi rezultat arata ca
35% dintre persoanele dependente de alcool si droguri sufera de tulburari
alimentare, comparativ cu un procent de 3% din populatie.(2)
Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung, care necesita
o perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele implica dorinte
nestapanite si o preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare),
ambele induc schimbari de dispozitie, tainuire si starea de negare. Persoanele in
cauza vor continua comportamentul compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor
negative asupra sanatatii si a vietii.

Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista este

importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si familiala. In
caz contrar, exista un risc ridicat de recidiva la terminarea tratamentului.
TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA
Terapia tulburarilor alimentare se bazeaza pe terapia cognitiv-comportamentala si
este practicata atat in timpul terapiei individuale, cat si in timpul terapiei de grup.
Pacientii incep cu parcurgerea celor 12 pasi ai Anonimilor care mananca in mod
obsesiv (Obsessive Eaters Anonymous) si participarea la intalnirile acestei asociatii.
Baza tratamentului este reprezentata de sedintele de terapie de grup. Grupurile
sunt psiho-educative, astfel incat pacientii pot invata despre boala lor si dobandesc o
intelegere a afectiunii si la nivel teoretic. In cadrul grupului, persoanele sunt ajutate
sa gestioneze anumite probleme, cum ar fi un nivel redus al respectului de sine, stare
care insoteste intotdeauna dereglarile alimentare. Terapia individuala este
personalizata in functie de nevoile pacientului si vine in completarea terapiei de
grup. Un tratament de succes determina cresterea nivelului de acceptare a propriei
imagini si scaderea treptata a comportamentelor obsesiv-compulsive.
 DIETA SI PREPARAREA MANCARII

Bucatarii Castle Craig pregatesc mese sanatoase, nutritive si

gustari pentru pacienti. Consumul de zahar si de faina nerafinata
este descurajat, deoarece acestea pot declansa pofte pentru
substantele dependentei. Pacientii primesc trei mese principale si
trei gustari, conform principiului alimentatiei normale. In functie de
stadiul recuperarii, membrii personalului pot lua masa impreuna cu
pacientii, intr-un mediu prietenos.
 SUPRAVEGHEREA MEDICALA

Supravegherea medicala presupune prescrierea suplimentelor

alimentare, monitorizarea electrolitilor, a greutatii si, in caz de
necesitate, teste de electrocardiograma.
 SUFAR DE O DEREGLARE ALIMENTARA?
Aceasta scurta evaluare va ajuta sa aflati daca suferiti de o
tulburare alimentara.
Chestionarul SCOFF
Va provocati varsaturi pentru ca va simtiti inconfortabil de satul?
Va ingrijorati sa nu fi pierdut controlul asupra alimentatiei?
Ati slabit recent mai mult de 6 kg intr-o perioada de 3 luni?
Va considerati mult prea gras/a, in timp ce ceilalti spun ca sunteti mult prea slab/a?
Mancarea e un element excesiv de important in viata dvs?
 SEMNE INGRIJORATOARE
Membrii familiei sau prietenii vor observa schimbari de infatisare si comportament in
cazul persoanei ce sfera de o tulburare alimentara. Posibile semne ingrijoratoare:
Scaderea in greutate
Modificarea obiceiurilor alimentare (mananca mai putin, mananca foarte mult odata, sare
peste mese)
Vorbeste in mod frecvent despre greutate si imagine corporala
Calculul obsesiv al caloriilor
Depresia/Distantarea
Purtarea hainelor largi, pentru a ascunde o schimbare a infatisarii
Experimentarea alcoolului/a drogurilor
Semne de automutilare
 BIBLIOGRAFIE
http://www.castlecraig.ro/dependenta/dependente-comportamentale/tulburari-alimentare
1. DSM-IV-TR: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th Edition, American Psychiatric
Association, 2000
2. Food for Thought. Substance Abuse and Eating Disorders. The National Center on Addiction and Substance
Abuse at Columbia University. December 2003. Sourced: http://www.casacolumbia.org/articlefiles/380-
Food%20for%20Thought.pdf on 30th March 2011.
3. Garner, D.M., & Garfinkle, P.E. 1979. The Eating Attitudes Test, An Index of Symptoms of Anorexia
Nervosa. Psychological Medicine 9: 273-279
4. Henderson, M.& Freeman, C. 1987. A Self-Rating Scale for Bulimia. The BITE. B.J Psych.150: 18-24

5. Cooper, P.J. et al. 1987. The Development of the Body Shape Questionnaire. International Journal of Eating
Disorders 2: 15-34.

6. Herman CP & Mack D. 1975. Restrained and Unrestrained Eating. Journal of Personality 43 (4): 647-60.
7. Read, G., and Morris, J. 2008, Body Image Disturbance in Eating Disorders, ABC of Eating Disorders.Ed.
Jane Morris, 1843-7. Blackwell.