Popa Razvan

Cls a X -a C

Plante
carnivore
Plantele carnivore au aprut
acolo unde solul este srac in
substane nutritive, vegetaia
puin si - dac nu s-ar hrni
cu insectele - specia ar
disprea.

Principiul acestor plante

const in a atrage prada, a o
prinde in capcana si a o
supune imediat aciunilor
propriilor secreii, care extrag
din ea substanele nutritive
necesare.
 1. Sarracenia
Aria de rspndire a acestei plante
este mare: litoralele Americii de nord,
Texas, zona Marilor Lacuri, sud-vestul
Canadei.

Frunzele in form de cup au o culoare

ispititoare si conin o secretie aromat i
foarte lipicoas. Cupa nu este orientat
niciodat in sus, evitnd astfel diluarea
secreiei cu apa de ploaie.

Este destul ca insecta, atras de

culoare si de aroma, sa ajung la
marginea cupei, pentru ca din aceasta
s sneasca o substant narcotic, sub
efectul creia insecta se prbuete, iar
vntoarea ia sfrit.
 2. Nepenthes

Planta este rspndit n

China, Malaezia, Indonezia,
Filipine, Madagascar, Australia,
India, Borneo si Sumatra.
Localnicii ii spun "cupa
maimuei", dup obiceiul
maimuelor de a bea ap din
cupa-capcan.
Nepenthes creste ca o iedera,
cu o lungime de 10-15 m. Cupa
atrage insectele care mannc
din ea, pana cad inuntru.
Uneori cupa este att de mare,
inct pot fi digerai chiar i
soareci.
 3. Genlisea

Genlisea este rspndit n

Africa, America Centrala i de
Sud. Se prezint ca o iarb cu
flori galbene. Ii prinde prada
cu ajutorul frunzelor, in form
de cleti de rac.
Prelucrarea hranei se face
att de rapid incat insecta
ajuns acolo nu apuc s se
dezmeticeasc i s ias
afar.
 4. Darlingtonia Californica
Este catalogat ca o plant
rar, aria de rspndire fiind
limitat la nordul Californiei i
Oregon.

Se dezvolta in bali si n
albiile unor ape curgtoare.
Dou frunze, articulate in stil
"clete de rac", au rolul s
apuce prada de ndat ce se
apropie de plant i s o
trimit spre interior, de unde
insecta nu va mai putea iei.
 5. Utricularia
Este prezent in locuri umede,
pe toate continentele, cu
excepia Antarcticii. Frunzele ei
sunt prevzute cu ventuze de
dimensiuni mici - intre 0,2 mm i
1,2 cm - predominnd cele
foarte mici.
In momentul cnd prada se
apropie de ventuz, aceasta o
absoarbe pe principiul
vacuumul i se inchide brusc.
Totul dureaz cateva miimi de
secund.
 6. Pinguicula
Pinguicula ii atrage i
capteaz victimele cu
ajutorul funzelor sale
lipicioase. Sunt identificate 80
varieti din aceast plant,
rspndite n ambele
Americi, Europa si Asia.
Celulele de pe suprafaa
frunzei sunt specializate:
unele atrag prada, altele o
diger cu ajutorul fermenilor
pe care ii secret.
 7. Drosera
i aceast plant are o
mare arie de rspndire,
fiind prezent pe toate
continentele, cu excepia
Antarcticii. Natura a dotat-o
cu mai multe tentacule,
aflate in permanen
miscare.
Atunci cnd prada se afl
n apropiere, tentaculele se
direcioneaz spre ea, o
prind si o introduc in
aparatul digestiv.
 8. Byblis
Byblis este o mic plant
carnivor, rspndit numai in
Australia. Intreaga suprafa a
frunzelor si tulpinei este acoperit
cu peri fini, la baza crora este
secretatat o substan lipicioas.
Perii cu substan atrag, prind i
prelucreaz prada.
Componenele plantei
acioneaz independent i pot
prinde mai multe insecte in
acelai timp, trecnd rapid la
digestie.
 9. Aldrovanda vesiculosa
Este o plant plutitoare, fr
rdcini, care ii duce traiul
susinut de o tulpin lung de 6-11
cm. La rndul sau, tulpina plutete
vertical, susinut de frunze.
Frunzele-capcan funcioneaz n
perechi cuplate in sistem "balama".
Este suficient ca o insect s se
apropie i cele dou "balamale"
inchid capcana intr-un interval de
cateva miimi de secund. Digestia
incepe imediat.
 10. Dionaea Muscipola
Dionaea Muscipola este, poate, cea
mai cunoscut dintre plantele carnivore.
Const intr-o tulpin subteran i 4-7
frunze, din care unele, de culoare roie,
vor prelua si digera prada, dup ce
altele, de culoare verde, o vor prinde.
Frunzele roii, in form de inim, sunt
dispuse in perechi, avnd rolul de a
atrage prada cu culoarea lor roie i
aroma secreiei. Odat prada prins,
frunzele se inchid brusc, ca o capcan.
Inchiderea are loc n 0,1 secunde, dupa
care digestia incepe imediat.
Sfarit