PSIHOZ ALCOOLIC

Universitatea Pedagogica de Stat ,,Ion Creanga

Activitatea psihoeducationala de consiliere si psihoterapie
a psiholugului practic

Vlas Irina

LOGO
 LOGO
Definiii
Psihoz (din greac "psyche", minte/suflet, i - "-osis", stare anormal)
este un termen medical folosit pentru a descrie starea mental n
care gndirea i percepia sunt grav afectate.
Alcoolismul este o maladie progredient determinat de atracia patologic pentru
buturile spirtoase (dependena psihic i fizic ) cu formarea unei strii
disfuncionale i a sindromului de sevraj (abstinen) la ntreruperea consumului de
alcool, iar n cazurile de lung durat cu dezvoltarea tulburrilor somato-neurologice
i dereglrilor psihice ale personalitii.

Gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in sange) si incepe de la o

alcoolemie de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree), si
evolueaza preogresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%.
La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic, exaltat
(betie vesela) sau, dimpotriva, betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune
(betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai iritabil,
agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine
disartrica. Crescand impregnatia alcoolica apar tulburari de constienta cu obnubilare
progresiva, care poate atinge starea de somn profund si chiar coma.
 LOGO

Betia patologica este tot o forma acuta de intoxicatie alcoolica. Tabloul este mai
dramatic prin intensitatea tulburarilor de constienta. Pacientul poate comite crime,
poate deveni agresiv, determinat de halucinatiile si de lipsa criticii pentru actiunile
sale; alteori devine brusc melancolic si se poate sinucide. De notat ca betia
patologica apare la ingerarea unor cantitati mici de alcool, insa la indivizi cu tare
organice, la epuizati, la traumatizati cranio-cerebral, epileptici. Episodul este urmat de
amnezie lacunara.
Alcoolismul periodic, numit si dipsomanie alcoolica, consta in ingerarea periodica
de alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioasa si irezistibila de
a bea. Ea dureaza cateva zile si se incheie printr-un somn, urmat de o puternica
senzatie de disconfort.

Alcoolismul cronic totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma

un timp indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale
functiilor organelor interne.

PSIHOZA ALCOOLICA - termen generic ce desemneaza stari psihice patologice

cauzate de consumul mare de alcool, mai ales de intoxicatiile cronice insotite de
grave tulburari mentale si de comportament.
 LOGO
Tipuri de alcoolici
Felul de a bea difer de la persoan la persoan. Ca atare abuzul de alcool si
dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difer in functie de frecventa si
cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre
consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al
alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:
1. Bautorii de tip Alfa
Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie
neplacute.
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta
deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool
dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte
de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.
2. Bautorii de tip beta.
Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu
consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca
instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice
datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool
la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
 LOGO

3. Bautorii de tip gama.

Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar
stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate,
agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice).
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla
cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in
continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite
ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor,
greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat
confortabil.
4. Bautorii de tip delta.
Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga
controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.
5. Bautorii de tip epsilon (butori periodici).
Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru,
stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si
perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de
consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de
6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape
permanent in stare de ebrietate.
 LOGO
Statistica
Potrivit datelor statistice, ctre 01.04.2013 pe teritoriul Republicii Moldova sub
supravegherea medical la medicul narcolog se afla 46.618 persoane bolnavi de
alcoolism cronic, dintre care 7.012 femei.
Totodat din ei ctre 01.04.2013 pe teritoriul mun. Chiinu sub supravegherea
medical la medicul narcolog se afl 9.303 persoane bolnavi de alcoolism cronic, din
ei 1.020 femei.
Prevalena prin alcoolism i prin psihoze alcoolice n anul 2012 a constituit 1317,2 n
comparaie cu 1308,1 n anul 2011. Incidena alcoolismului i psihozelor alcoolice
constituie n anul 2012 - 91,4 fa de 96,5 n anul 2011. Majoritatea psihozelor se
depisteaz tardiv cu afeciuni somatoneurologice grave.
n mai 2010 la cea de-a 63-a sesiune a Asambleei Mondiale a Sntii a fost
adoptat Strategia Global de reducere a consumului nociv de alcool. n rezoluia
WHA63.13 se propune colaborarea ntre statele membre i oferirea suportului ntru
implementarea strategiei globale de reducere a consumului nociv de alcool, precum
i fortificarea msurilor naionale ce in de dauna ce o aduce alcoolul sntii
publice. Un rol aparte revine sistemului naional de sntate public care trebuie s
asigure un spectru larg de tratament a persoanelor dependente de alcool.
 LOGO
2011

Alcoolismul este o boal specific mai degrab

brbailor, n cazul crora incidena este de
ase ori mai mare comparativ cu femeile.
Din total persoane aflate la eviden cu
diagnosticul alcoolism i psihoz alcoolic,

84,8% snt 15,2% snt

brbai sfemei;
 LOGO
CAUZELE
Cauzele acestei psihoze sunt diverse. Principalul factor sunt nclcri ale funciilor
metabolismului, care sunt cauzate de abuzul de buturi alcoolice i cronice( un
numr de ani).Nu att de mult psihozele alcoolice sunt rezultatul influenei directe
asupra creierului alcoolului, ci mai degrab rezultatul leziunilor tulburrilor metabolice
i a organelor interne n intoxicaia cronic alcoolic.Tulburrile funciei hepatice,
opiaceele endogene, schimbul de vitamine, n special grupul B, au o importan
deosebit.
Cu prezena constant a alcoolului n organism, procesele metabolice sunt nclcate,
ceea ce asigur eliminarea i neutralizarea alcoolului din organism. Acest lucru
afecteaz negativ starea tuturor sistemelor i organelor din organism. Tulburrile
psihicului reprezint un fenomen constant n timpul consumului de buturi alcoolice.
Sistemul nervos central, care reacioneaz la intoxicarea organismului, implic o
tulburare mental pe termen scurt.
Psihozele alcoolice sunt diferite. Ele apar din diferite motive i depind de
caracteristicile corpului. Pot dura ntre cteva ore i cteva zile. Dup ce ai
consumat o cantitate semnificativ de alcool la persoanele cu un tip de activitate
nervos slbit, cei care au suferit o traum n trecut pot experimenta o schimbare de
contien.De asemenea, pot aprea modificri ale contienei la cei care au suferit
de boli asociate cu sistemul nervos. Se ntmpl adesea ca psihoza alcoolic s nu
treac pentru un timp dup ce alcoolul dispare din organism.
 LOGO

Motivele pentru apariia psihozelor alcoolice, n funcie de specia lor, au propriile

caracteristici. De exemplu, psihoza alcoolic acut apare n timpul unei mahmureli. Febra
alb apare dup o utilizare lung zilnic a buturilor alcoolice. Febra alb apare adesea n
legtur cu fenomene suplimentare nocive, pe care alcoolicii cronici l expun. Aceasta este o
traum a craniului, o boal febril.Cauzele psihozei de acest tip pot fi, de asemenea,
insomnie, suprasolicitare, adesea n momentul abstinenei la buturi alcoolice. Cauzele
psihozei, cum ar fi halucinoza i delirul, nu apar n timpul buturilor, cnd intoxicaia corpului
este foarte ridicat i n procesul de retragere, cu o scdere accentuat a coninutului de
alcool n snge. Acelai motiv pentru apariia i depresia alcoolic.La brbai, dup 40 de
ani, exist un delir alcoolic - n timpul unei buturi sau cu o scdere accentuat a consumului
de alcool. Encefalopatia enzimatic apare la cei care beau mult, dar n acelai timp nimic nu
mnnc.Acest tip de psihoz alcoolic se dezvolt n lunile de primvar pe fondul
hipovitaminozelor. Dup o febr alb, se poate dezvolta pseudo-paralizia alcoolului i
psihoza lui Korsakov. Krisakov se dezvolt pe fondul alcoolismului cronic, n majoritatea
cazurilor dup delirul alcoolic sever. O variant rar de psihoz alcoolic acut este
intoxicaia patologic, care se dezvolt ca rezultat al unor doze mici de buturi alcoolice i
urmrete starea de intoxicaie cu alcool. Acest lucru se ntmpl la persoanele cu
oligofrenie, epilepsie, psihopatie, leziuni organice ale sistemului nervos.
Cauzele psihozei alcoolice pot fi diverse boli infecioase, stres. Pentru a evita consecinele
neplcute pentru persoanele cu semne de nevroz, psihopatie, slbiciune nervoas din
utilizarea lichidelor alcoolice, este mai bine s refuzai. Se aplic, de asemenea, celor care
au suferit leziuni de diferite tipuri, care au fost tratai anterior pentru boli psihice, care
utilizeaz diferite medicamente.
 LOGO
SIMTOMELE
a) intoxicatiile alcoolice simple, cu variate tipuri, cuprinzi iul si reactii epileptiforme;
b) delirum alcoolicum (tremens) stari de vise continui, prelungite si in starile de
veghe, excitari continui de slaba intensitate, tremuraturi difuze, halucinatii vizuale si
tactile in care se releva viziuni de animale, multe reduse ca proportii; durata acestor
crize este de 3 5 zile si care astazi sunt puse pe socoteala intreruperii bruste a unui
consum iiabitual;
c) halucinatiile alcoolice stari ce se caracterizeaza prin halucinatii auditive, cu o
durata de 3 8 saptamini;
d) reactii poli nevrotice cu slabirea capacitatii de retinere a limbajului, scris sau
vorbit, insotita de starea fabuiatorie in care bolnavul isi va inchipui ca traieste un
scenriu fictiv;
e) paranoia alcoolica stari caracterizate prin delir de persecutie, de gelozie, de
grandoare, obsesii si halucinatii bazate pe elemente conflictuale legate de persoane
si elemente ale viciilor sale habituale;
f) deteriorari de caracter manifestate prin indiferenta, pasivitate, reavointa fata de
cei de la care primeste ingrijire si indemnuri;
g) senilitate alcoolica psihoza caracterizata prin tulburari totale de memorie, stari
depresive accentuate si psiho-afective cu reactii violente la anumite tonalitati de
culoare, care inainte erau indiferente.
 LOGO
Diagnoza
 LOGO
Tratament
Inainte de a vorbi de un Tratament curativ, trebuie insistat asupra
Tratamentului preventiv. Acesta se face prin ore de educatie sanitara, conferinte,
filme aratand degradarea la care se expun cei care in mod ocazional incep a ingera
alcool in cantitati mici si repeta consumarea alcoolului in mod cronic, in cantitati din ce
in ce mai mari.
Inlaturarea ideii ca alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau "da putere" si
indrumarea pacientului spre medicul de specialitate, combaterea obiceiului de a da
copiilor alcool, aratand parintilor consecintele nefaste ale acestuia asupra copiilor, sunt
tot atatea metode de a taia din radacini tendintele de consum si abuzul de alcool la
toate varstele. Deci psihoterapia ramane terapia de baza a alcoolomaniei.
Tratamentul curativ: oricare ar fi forma clinica de alcoolism, se suprima, in primul rand,
toxicul. In betia simpla, de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odata cu
eliminarea alcoolului din organism, in cateva ore. Se pot administra cateva picaturi de
amoniac in ceai sau apa indulcita, cafea si, mai rar, se impune practicarea de spalaturi
gastrice. Betia patologica se trateaza cu sedative, neuroleptice de tip rezerpinic,
cloralhidrat 4% si se hidrateaza intoxicatul cu glucoza, solutie hipertonica.
Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens si predelirium, halucinoza alcoolica
si psihoza paranoida alcoolica se trateaza cu preparate rezerpini ce, 5-10 mg/zi i.v.,
fenotiazine (Clordelazin), tranchilizante (meprobamat), stricnina, paraldehida, regim
hidro-zaharat, vitaminele B,,.B6, PP si, eventual tonicardiace, daca starea bolnavului
impune acest lucru. Tioridazina (Melleril) se administreaza pentru combaterea anxietatii
si a tremorului, realizand un calm fara oscilatii de dispozitie.
 LOGO

Meprobamatul se recomanda in doze de 800 mg, injectii i.m. de 5 ori in 24 de ore, in

stari de mare agitatie psihomotorie. Terapia psihotropa moderna pune la dispozitie
medicamente eficace atat in accidentele acute alcoolice, cat si in Tratamentul de
intretinere; acestea sunt ciordiazepoxidul (Librium), diazepamul (Valium) in doze de
130 - 160 mg/zi. De obicei, dupa scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta recade
frecvent in stari depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive.
Heminevrina se administreaza cu scopul de a seda, de a creste pragul convulsivant
scazut al cortexului alcoolomanului si pentru efectul sau hipnotic. Ea constituie
totodata medicamentul de electie pentru combaterea fenomenelor de sevraj (aparitia
fenomenelor patologice, ca urmare a lipsei din organism a toxicului cu care
alcoolomanul s-a obisnuit).
Tratamentul alcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare, prin crearea
repulsiei fata de alcool, se face in spital si se continua ambulatoriu. Aceasta terapie
este dublata de psihoterapie individuala si de grup, la nivelul de spital, policlinica sau
dispensar. Cura de dezintoxicare se obtine prin administrarea de disulfura de
tetraetiltiouran (disulfiram), cunoscuta sub denumirile comerciale de Esperal,
Antalcol, Antabuse etc. Tratamentul trebuie facut de catre medic, sub stricta
supraveghere, pentru prevenirea starilor secundare (colaps, infarct miocardic,
hematemeza sau chiar exitus).
 LOGO
Combaterea
Este cunoscut faptul c viticultura i vinificaia alctuiesc o parte considerabil a
procesului de producie i a venitului naional care este acumulat de la exportul buturilor
spirtoase. Cererea i oferta pe piaa intern se cere a fi echilibrat. Msurile ntreprinse
ntru majorarea veniturilor de la realizarea buturilor spirtoase, i minimizarea
consecinelor negative cauzate de abuzul nociv, impun realizarea principiilor de baz n
politica fa de alcool cu introducerea sistemului optimal la formarea preurilor, accizelor i
impozitelor, interzicerea publicitii buturilor spirtoase, anumite limitri cum ar fi cele
vrstnice de pn la 18 ani ntru interzicerea consumului buturilor spirtoase sau
interzicerea realizrii buturilor spirtoase n preajma instituiilor de nvmnt, de-a lungul
traseelor i n cadrul staiilor de alimentare auto.
Alcoolul este un produs specific, ce provoac dependen. Cu ct mai devreme este iniiat
procesul consumului de alcool, cu att mai devreme apare dependena fa de el nsoit
de dereglri psihice, neurologice i somatice. Specialitii denot faptul c vrsta medie a
iniierii consumului de alcool este n micorare continu i constituie la moment 13-14 ani.
n mare msura aceste momente sunt condiionate de publicitatea alcoolului, mai ales a
berii, care creeaz o impresie fals c alcoolul este o norm zilnic a vieii. Adesea
publicitatea este indirect sau ascuns, mai ales cea ce ine de buturile alcoolice slabe.
Din aa considerente se cere definitivarea noiunii de butur alcoolic, care din punct
de vedere medical i alimentar se consider cea ce conine 1% i mai mult de ''alcool pur'',
deoarece consumul zilnic a 2-3 sticle de bere, ce se consider pentru tineret o norm,
depete de 3-4 ori cantitatea limit de alcool ce nu aduce prejudiciu sntii individului.
 LOGO

Msuri social-economice
restrngerea productiei de buturi alcoolice mai ales a celor
concentrate,
limitarea productiei ilicite,
mentinerea unor preturi ridicate,
realizarea unor cantitti sporite si variate de buturi nealcoolice si
difuzarea larg a acestora,
interzicerea reclamei care se face la buturile alcoolice prin mijloce
mass-media sau prin etichete si ambalaje atrgtoare,
restrngerea spatiilor de expunere a buturilor alcoolice,
interzicerea vnzrii de buturi alcoolice la copii si adolescenti,
reducerea numrului de unitti n care se consum n exclusivitate
buturi alcoolice si neautorizarea functionrii acestora n
vecintatea scolilor, cminelor, institutiilor, intreprinderilor etc.
 LOGO
Diagram

Add Your Text Add Your Text

Add Your Text Title Add Your Text

Add Your Text Add Your Text

www.themegallery.com

www.themegallery.com

LOGO