Sunteți pe pagina 1din 18

Defectul septal ventricular

Efectuat de Aghenie Ninela


Defectul septal ventricular
se caracterizeaz printr-o comunicare anormal ntre
cele dou ventricule, situat n orice poriune a septului
interventricular i se realizeaz printr-un unt ntre
circulaia sistemic i cea pulmonar.
Incidenta:
DSV-urile sunt cele mai
frecvente anomalii
cardiace congenitale.
Acestea se gsesc n
30-60% din toti nou-
nscuii cu un defect
cardiac congenital sau
de aproximativ 2-6
cazuri la 1000 de
nateri.
Cauza
n timpul dezvoltrii fetale, un defect Riscul de aparitie la urmasi (in afara
septal ventricular apare atunci cand sindroamelor genetice) este de 3% daca
peretele muscular sau membranar care tatal are DSV si de 6% daca mama are acest
separ inima n prile stng i dreapt tip de defect
nu reuete s se formeze pe deplin.

Cauza exacta DSV nu este nc cunoscut.


Acest defect apare adesea mpreun cu
alte defecte cardiace congenitale.

DSV este mai frecvent asociat cu


urmtoarele sindroame genetice: Holt-
Oram, Rubinshtein-Taybi, Goldenhar,
Apert, Cornelia de Lange, Kabuki,
Williams, Carpenter, Costello, trisomia
13, 18, 21 i n alte sindroame mai rare
Clasificare
Dupa localizare, DSV se clasifica in 4 tipuri:
Tip 1:
5% pn la 7% din DSV-urile izolate
Sinonime: defect conal, hipoplazie septal
conal, defect sub-pulmonar, defect
infundibular, defect superficial, defect juxta-
arterial dublu comis
Adesea asociat cu regurgitare aortic
produs de prolapsul cuspei anterioarale a
valvei aortice.
Tip 2:
70% din DSV-uri
Sinonime: defect peri-membranos, defect
para-membranos, defect conoventricular
Locul de amplasare: se confund cu septul
membranos, marginit de o supap
atrioventricular (AV).
Tip 3
Aproximativ 5% din VSD-uri
Sinonime: defect peri-inlet, tip canal AV defect, AV septal defect, pern defect
endocardic.
Locaie: implic intrarea septului ventricular imediat sub valva AV
De obicei apar la pacienii cu sindrom Down.
Tipul 4
20% din VSD-uri
Sinonime: defeciune muscular
Locaie: complet nconjurat de muchi; pot aprea defecte multiple, producnd
aspectul "brnzei elveiene" a septului.
DSV perimembranos trabecular (constituie circa
70% din totalitatea DSV).

DSV perimembranos, tip canal atrioventricular


(5%) lo-calizat n locul de contact al valvelor
tricuspidale i bicuspidale.

DSV perimembranos infundibular nalt este situat


n apropierea valvelor sigmoidale aortale (5%).

DSV muscular: apical, n calea de admisie, cenral,


margi-nal i n muchii papilari (20%)
Fiziopatologie

Mrimea defectului i rezistena vascular pulmonar determin


hemodinamica afeciunii; cu ct defectul este mai mare i
rezistenele vasculare pulmonare mai sczute, cu att untul stng-
drept este mai mare i diminu proporional cu creterea
rezistenelor vasculare pulmonare.

Imediat dup natere untul este mic chiar n prezena unui defect
moderat sau larg, iar cu scderea rezistenelor vasculare pulmonare
untul crete.

Volumul untului este determinat de mrimea defectului i de


diferena de presiune sistolic ntre cei doi ventriculi. n cazul
defectelor largi se dezvolt n timp boala vascular pulmonar
obstructiv, cu ameliorarea pasager a simptomatologiei prin
reducerea suprancrcrii de volum.

Leziunile vasculare pulmonare ireversibile devin factorul


determinant al evoluiei bolii, nchiderea defectului n aceast etap
evolutiv este contraindicat, fiind fatal.
Simptomatologie

Majoritatea cazurilor de defect septal


interventricular sunt descoperite in primele
saptamani de la nastere datorita suflului intens
produs de curgerea turbulenta a sangelui prin
defect si detectat de catre medic la auscultatia
copilului. Aparitia simptomelor este determinata
de dimensiunea si localizarea defectului.
1. Un defect septal ventricular mic ( sub 1 cm2):
- este asimptomatic de cele mai multe ori;
- cresterea ponderala a copilului este normala.

2. Un defect septal ventricular mare (peste 1 cm2):


- dezvoltarea staturo-ponderala a copilului este
deficitara;
- frecvent, copilul transpira si este palid;
- toracele este deformat, bombat in partea
superioara.
- deseori face infectii respratorii;
- respiratia este dificila.
- La inspectie, se remarca bombarea
toracelui in partea superioara;

- La palparea ariei precordiale, se constata


un freamat intens;

- La ascultatie, acesta prezinta un suflu


sistolic in spatial III-IV intercostal stang;
Investigatii paraclinice:
Electrocardiografie
n defectele septale ventriculare mici (restrictive): electrocardiograma este
normal; n defectul septal ventricular mediu: hipertrofie ventricular
stng, cu semne de suprancrcare de volum i dilatarea atriului stng; n
defectul septal ventricular larg: hipertrofie biventricular i atrial dreapt.
n sindromul Eisenmenger predomin hipertrofia ventricular dreapt

Radiografie toracic
Suprancrcarea de volum secundar untului stng-drept produce
dilatarea compartimentelor cardiace. n evaluarea untului este important
att evaluarea cardiomegaliei -prin calcularea indicelui cardiotoracic, ct i
a vascularizaiei pulmonare.
Ecocardiografia bidimensional completat cu examinarea Doppler are
rol diagnostic n toate cazurile, identificnd detaliile morfologice i
leziunile asociate, fiind util n evaluarea untului, oferind informaii
despre presiunea pulmonar i cea din ventriculul drept, precum i
diferena presional ntre cei doi ventriculi. Dimensiunile atriului stng i
ale ventriculului stng sunt date importante n evaluarea magnitudinii
untului. n cazurile necomplicate decizia terapiei chirurgicale se poate
baza exclusiv pe aceast metod de diagnostic.
Tratament:

1. Defectul septal ventricular mic:


- nu se recomanda sa fie tratat chirurgical pentru ca sansele ca el
sa se inchida spontan si total sunt mari;
- el se tine sub supraveghere medicala;
- daca persista si dupa varsta de 10 ani, se va interveni
chirurgical;

2. Defectul septal ventricular mare:


- este o indicatie pentru tratamentul chirurgical;
- beneficiaza de un regim alimentar special care sa ia in
considerare dezvoltarea deficitara a acestor copii si care cuprinde
un numar crescut de pranzuri si o cantitate redusa de sare;
- tratamentul medicamentos se adreseaza insuficientei cardiace
(digitalice, diuretice) si infectiilor respiratorii (antibiotice);
Tratamentul chirurgical, este de 2 tipuri:

- paleativ reprezentat de bandingul pulmonar


care are ca scop protejarea plamanilor prin
realizarea unei stenoze pe artera pulmonara care va
reduce presiunea si cantitatea de sange care ajunge
la acestia;
- curativ care presupune inchiderea defectului
septal ventricular prin sutura daca acesta este mic
sau prin patch. Varsta recomandata pentru aceasta
interventie este intre 4 si 6 ani.