Sunteți pe pagina 1din 22

Maladia de Quervain

Rotaru Marina
Tenosinovita stenozant
1895 Fritz de Quervain
n tendinita de Quervain intervin trei elemente anatomice
Primul compartiment dorsal al minii
Muchiul abductor lung al policelui
Muchiul extensor scurt al policelui
Epidemiologia i incidena
Prevalena n rndul populaiei feminine 1,3%, masculina 0,5%.
Incidena 2.8 cazuri 1,000 p/an pentru femei i 0.6 cazuri 1,000 p/an
brbai.
Implic cu predilecie caregoria de vrst 40-50 ani.
S-a determinat o inciden crescut a maladiei la femeile nsrcinate
i perioada post-partum.
Se dezvolt la anumite categorii profesionale: dactilografi, pianiti,
croitori, agricultori etc.
Practicarea sporturilor precum: volei, golf, caiac-canoe etc.
Incidena 10-20% la bolnavii de diabet.
Etiologie
Microtraumatisme repetitive a I canal
extensorian si a tendoanelor.
Practicarea activitailor ce implic
suprasolicitarea muchilor APL i
EPB.Micri de flexie-extensie a policelui
si minii.
Variaiile n fondul hormonal.
Traumatism la nivelul stiloidei radiale i
bazei I metacarpian.
Variaii anatomice
1. Tendoanele celor 2 muchi sunt
localizate ntr-un canal osteo-fibros.
2. Tendoanele celor 2 muchi sunt
localizate n canale osteo-fibroase separate
de un sept.
3. n primul canal extensorian sunt
localizate mai multe tendoane ale acestor
muchi.
4. Tendoanele supranumerare (unul sau
cteva) sunt localizate ntr-un canal osteo-
fibros separat localizat de regul mai
dorsal n raport cu canalul principal.
Patofiziologie
Stratul superficial

Rol nutriional
esut conjunctiv lax i vase sanguine i terminaiuni nervoase

Stratul intermediar

Rezisten mecanic
Fibroblaste, fibre de colagen dispuse paralel, hialinoza
colagenului,depunere de mucoopolizaharide, receptori hormonali

Stratul profund

Alunecare
Endoteliu, fibroblaste, celule care produc acid hialuronic. Metaplazie
condroida.
Examenul clinic
Durere la nivelul stiloidei radiale la
mobilizarea policelui, pumnului.
Durerea poate iradia proximal pin la
cot i chiar gt i distal pina la vrful
policelui.
Prezena unei tumefieri la nivelul
stiloidei radiale.
Tabachiera anatomic sensibil la
palpare i percuie.
Manevrele Finkelstein i Brunelli
pozitive.
Ultrasonografia
Edemul tendonului cu ngroarea lui la
nivelul SR (se poate estima comparativ cu
mina snatoas).
Creterea cantitii de lichid la nivelul I
compartiment.
Ingroarea retinaculului i a tecii sinoviale
adiacente.
Semnul haloului hipoecogenic, dat de
edemul peritendinos i subcutanat.
Hiperemia subcutanat i peritendinoas
vizibila la Doppler.
Vizualizarea septului ce separa
tendoanele, valoros n gidajul infiltrrilor
cu CS.
Clasificarea sonografic
Tipul I
ngroarea global a
ligamentului ce nglobeaz
ambele tendoane APL, EPB.
Tipul II
Prezena septului ce separ
tendoanele n 2 canale
osteo-fibroase.
Stenoza i presiunea fiind
execrcitat doar asupra
EPB(CE).
Radiografia

Demonsteaz semne non-specifice.


ngoarea esuturilor moi adiacente SR
Modificri focare la nivelul SR :eroziuni
corticale, scleroz sau reacie periostal.
Este concludent pentru excluderea alor
cauze a durerii la nivelul stiloidei radiale:
fracturi, artroz, osteomielit.
Informativ n cazul etiologiei post-
traumatice.
RMN
Semne specifice tenosinovitei
Cantitatea crescut de lichid n teaca tendonului
(crescut T2, scazut-mediu T1).
Retinaculum edemaiat i ngroat.
Detrit n teac.
Edem peritendinos i subcutanat.
Captarea contrastului subcutanat i peritendinos.
Tendinoz
Extinderea maxim a tendonului la nivelul SR, mai mare
dect n poriunea medial.
Creterea semnalului intratendinos n T1-T2 n
comparaie cu alte tendoane.
Aspectul striat al tendoanelor.
Ruptura longitudinal a tendonului.
.

Tratament

Therapeutic Hierarchy:
1 IN (Instructions plus NSAIDs)
2 IS (Instructions plus splinting)
INS (Instructions combined
3
with NSAIDs and splinting)
IC (Instructions plus a
4
corticosteroid injection)
ICS (Instructions combined
5 with a corticosteroid injection
and splinting)
IO (Instructions plus operative
6
treatment/surgery)
Imobilizarea
Kind of Splints Used in Clinical Practice for
de Quervain Disease:
1 Short hand-based (wrist free) splint
including the interphalangeal (IP) joint of
the thumb (S-IPin)
2 Short hand-based splint excluding the
IP joint of the thumb (S-IPex)
3 Long lower arm-based (wrist
immobilized) splint including the IP joint of
the thumb (L-IPin)
4 Long lower arm based splint excluding
the IP joint of the thumb (L-IPex)
Infiltraiile cu cortizon
Lidocain de 0,5ml-1% i 0,5 ml cortizon cu
aciune prolongat.
Poate fi injectat simultan sau secvenial
O injecie amelioreaz simptomele la 50%
pacieni.
A doua injecie realizat peste o lun d
rezultate la alii 40-45%.
Adugarea de acid hialuronic contribuie la
reducerea ratei de recuren.
Realizarea a 4 infiltraii are rezultate bune.
Reacii averse- depigmentarea pielii, atrofia
esutului adipos.
Complicaii- sindromul Wartenberg, eecul 20-
25% .
Tratament chirurgical
Incizia
Longitudinal-neuropatia ramurei senzitive a n.radial.
Oblic-la necesitatea unei expuneri mai bune a
poriunii distale.
Transversal-risc pentru leziunea n.radial.
Decompresia primului comartiment dorsal
Vizualizarea i incizia longitudinal a ligamentului 2 cm
cu eliberarea tendoanelor.
Determinarea variaiilor anatomice:
o Lipsa EPB 5%
o Prezena septului ce separ tendoanele .
o Prezena tendoanelor supranumerare max. 5 pentru
APL i 2 pentru EPB .
Determinarea instabilitii
Realizarea micrilor de flexie-extensie pentru a
exclude tendina spre subluxaie.
Complicaii
Leziunea ramurei superficiale a n.radial.
Formarea neurinomului Wartenberg- hipoestezie i semnul Tinel
pozitiv.
Instabilitatea tendoanelor.
Aderarea tendoanelor.
Eecul decompresiei cu recuren.
Infectarea plgii.
Caz clinic
Pacienta XY, 53 ani or.Criuleni.
Acuze -dureri la nivelul stiloidei
radiale la mobilizarea policelui i
minii pe dreapta, care iradiaz
pin la vrful policelui.
Istoricul bolii- pacienta sufer de
patologia dat de 5 luni, a
administrat AINS.
Examen clinic-Tabachiera anatomic
sensibil la palpare i percuie.
Manevrele Finkelstein i Brunelli
pozitive.
Examen paraclinic-radiografia,
ultrasonografia.
Etapele interveniei chirurgicale
Concluzii
References
1. Wolf JM, Sturdivant RX, Owens BD. Incidence of de Quervain's tenosynovitis in a young, active population. J Hand Surg Am .
2009;34:112125.
2. Walker-Bone K, Palmer KT, Reading I, et al. . Prevalence and impact of musculoskeletal disorders of the upper limb in the general
population. Arthritis Rheum . 2004;51:642651.
3. Histology of the extensor retinaculum of the wrist and the ankle.Klein DM, Katzman BM, Mesa JA, Lipton JF, Caligiuri DAJ Hand Surg
Am. 1999 Jul; 24(4):799-802.
4.De Quervain disease in volleyball players.Rossi C, Cellocco P, Margaritondo E, Bizzarri F, Costanzo GAm J Sports Med. 2005 Mar;
33(3):424-7.
5. Belkhir R. Univerist Paris V Ren Descartes; Paris: 2010. Atteinte des mains de patientes traites par inhibiteurs de laromatase:
donnes cliniques et chographiques.
6. Postpartum/newborn" de Quervain's tenosynovitis of the wrist.Skoff HDAm J Orthop (Belle Mead NJ). 2001 May; 30(5):428-30.
7.Cagliero E., Apruzzese W., Perlmutter G.S., Nathan D.M. Musculoskeletal disorders of the hand and shoulder in patients with
diabetes mellitus. Am J Med. 2002 Apr 15;112(6):487490.
8. Rousset P., Vuillemin-Bodaghi V., Laredo J.D., Parlier-Cuau C. Anatomic variations in the first extensor compartment of the wrist:
accuracy of US. Radiology. 2010 Nov;257(2):427433.
9.DeQuervain F. Ueber eine Form von chronischer Tendovaginitis. Corresp Blatt Schweizer Arzte. 1895. 25:389-94.
10.de Quervain F. On a form of chronic tendovaginitis by Dr. Fritz de Quervain in la Chaux-de-Fonds. 1895. Am J Orthop. 1997 Sep.
26(9):641-4.
11.de Quervain F. On the nature and treatment of stenosing tendovaginitis on the styloid process of the radius. (Translated article:
Muenchener Medizinische Wochenschrift 1912, 59, 5-6). J Hand Surg [Br]. 2005 Aug. 30(4):392-4.
12.de Quervain F. On a form of chronic tendovaginitis. (Translated article: Cor-Bl.f.schweiz. Aerzrte 1895:25:389-94). J Hand Surg [Br].
2005 Aug. 30(4):388-91.
13.Huisstede BM, Coert JH, Fridn J, Hoogvliet P. Consensus on a Multidisciplinary Treatment Guideline for de Quervain Disease:
Results From the European HANDGUIDE Study. Phys Ther. 2014 Aug. 94(8):1095-110.
14.Kulthanan T, Chareonwat B. Variations in abductor pollicis longus and extensor pollicis brevis tendons in the Quervain syndrome: a
surgical and anatomical study. Scand J Plast Reconstr Surg Hand Surg. 2007. 41(1):36-8.
15.Guerini H, Pessis E, Theumann N, Le Quintrec JS, Campagna R, Chevrot A, et al. Sonographic appearance of trigger fingers. J
Ultrasound Med. 2008 Oct. 27(10):1407-13.
16.Finkelstein H. Stenosing tendovaginitis at the radial styloid process. Journal of Bone and Joint Surgery. 1930. 12:509-40.
17.Kwon B.C., Choi S.J., Koh S.H., Shin D.J., Baek G.H. Sonographic identification of the intracompartmental septum in de Quervains
disease. Clin Orthop Relat Res. 2010 Aug;468(8):21292134..
18. Volpe A., Pavoni M., Marchetta A., Caramaschi P., Biasi D., Zorzi C. Ultrasound differentiation of two types of de Quervains
disease: the role of retinaculum. Ann Rheum Dis. 2010 May;69(5):938939.
19. de Quervain F. On a form of chronic tendovaginitis by Dr. Fritz de Quervain in la Chaux-de-Fonds. 1895. Am J Orthop. 1997
Sep;26(9):641644.
20. Vuillemin-Bodaghi V., Morvan G., Mathieu P., Wybier M., Busson J. Dtection chographique du septum du premier compartiment
dorsal du poignet dans la tnosynovite de de Quervain (abstract) J Radiol. 2005;86(10):1292.
21. Stoller DW, Tirman PF, Bredella MA. Diagnostic imaging, Orthopaedics. Amirsys Inc. (2004) ISBN:0721629202
22. Weiss AP, Akelman E, Tabatabai M. Treatment of de Quervain's disease. J Hand Surg [Am]. 1994 Jul. 19(4):595-8.
23. Stephens MB, Beutler AI, O'Connor FG. Musculoskeletal injections: a review of the evidence. Am Fam Physician. 2008 Oct 15. 78(8):971-6.
24. Diop AN, Ba-Diop S, Sane JC, Tomolet Alfidja A, Sy MH, Boyer L, et al. [Role of US in the management of de Quervain's tenosynovitis: review of 22
cases]. J Radiol. 2008 Sep. 89(9 Pt 1):1081-4. [Medline].
25. Sawaizumi T, Nanno M, Ito H. De Quervain's disease: efficacy of intra-sheath triamcinolone injection. Int Orthop. 2007 Apr. 31(2):265-8.
26. Orlandi D, Corazza A, Fabbro E, Ferrero G, Sabino G, Serafini G, et al. Ultrasound-guided percutaneous injection to treat de Quervain's disease using
three different techniques: a randomized controlled trial. Eur Radiol. 2015 May. 25 (5):1512-9.
27. Pagonis T, Ditsios K, Toli P, Givissis P, Christodoulou A. Improved corticosteroid treatment of recalcitrant de Quervain tenosynovitis with a novel 4-
point injection technique. Am J Sports Med. 2011 Feb. 39(2):398-403.
28. Scheller A, Schuh R, Hnle W, Schuh A. Long-term results of surgical release of de Quervain's stenosing tenosynovitis. Int Orthop. 2008 Oct 28.
29. Jackson WT, Viegas SF, Coon TM. Anatomical variations in the first extensor compartment of the wrist. A clinical and anatomical study. J Bone Joint
Surg [Am]. 1986 Jul. 68(6):923-6.
30. Dierks U, Hoffmann R, Meek MF. Open versus percutaneous release of the A1-pulley for stenosing tendovaginitis: a prospective randomized trial. Tech
Hand Up Extrem Surg. 2008 Sep. 12(3):183-7.
31. Louis DS. Incomplete release of the first dorsal compartment--a diagnostic test. J Hand Surg [Am]. 1987 Jan. 12(1):87-8.
32. Arons MS. de Quervain's release in working women: a report of failures, complications, and associated diagnoses. J Hand Surg [Am]. 1987 Jul.
12(4):540-4.
33. McMahon M, Craig SM, Posner MA. Tendon subluxation after de Quervain's release: treatment by brachioradialis tendon flap. J Hand Surg [Am]. 1991
Jan. 16(1):30-2.

S-ar putea să vă placă și