UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE NICOLAE TESTEMIANU DIN

REPUBLICA MOLDOVA

SUBIECT: COROANE DE NVELI

CERAMICE (JACKET)

Student n anul III: Levco Lucia

Profesor: Rusu Vasile

Chiinu, 2017
Curpins:

Definiia
Scurt istoric
Indicaii/ contraindicaii
Avantaje/ dezavantaje
Prepararea dinilor vitali/ devitali
Varieti de praguri
Etapele clinico-tehnice
Alegerea culorii
Bibliografie
Definiia:

Coroanele Jacket sunt microproteze de

acoperire, ce prezint aspecte cromatice
identice cu cele ale dinilor naturali.

Aceste coroane menin vitalitatea esuturilor dentare i

pstreaz sau restabilesc toate condiiile impuse de aspectele
cromatice variate.
Scurt istoric:
Prima aparuta este coroana jacket ceramica arsa pe folie de platina (a
pierdut teren), inlocuita de coroanele integral ceramice realizate prin
sisteme aditive si substitutive.

n 1937 debuteaza polimerii in stomatologie prin polimetacrilatul de

metil; s-au realizat coroane de invelis din acest material; deficiente
ulterior (contractie mare la polimerizare, rezistenta slaba, la uzura,
absorbtie crescuta de apa, instabilitate cromatica).

n 1962 apar rasinile diacriliceRDC din care ulterior s-au confectionat si

coroane de invelis.

Apar sistemele integral ceramice (In-Ceram, Dicor, Optec, IPS-Empress,

Vitadur etc) care elimina jacketul ars pe folie de platina

n replica n 1995 polimeristii lanseaza polisticlele (Artglass, Belleglass

HP)

Apar rasinile armate cu fibre Targis/Vectris si ceromerii.

Indicatiile si contraindicatiile, precum
si particularitatile de preparare a
bontului se stabilesc pe baza:

Examenul odontal
Examenul parodontal
Examenul radiologic
Examenul ocluzal
Examenul fotografic
Examenul odontal:
Determinarea vitalitatii pulpei si a gradului de afectare
coronara este primul obiectiv.

Precizarea etiologiei leziunii coronare are importanta

pentru decelarea parafunctiilor (abraziuni, eroziuni de
colet)

Masurarea dimensiunilor coronare in zona incizala si a

coletului

Examenul radiografic ofera relatii cu privire la marimea

camerei pulpare, grosimea peretilor, raportul cu procesul
lezional. O camera pulpara voluminoasa constituie o
contraindicatie
Examenul parodontal:
Examinarea liniei surasului are importanta pentru
plasarea marginilor coroanei.

Examinarea conturilor gingivale este obligatorie, pentru

a interveni prin gingivoplastie sau tehnici de chirurgie
muco-gingivala in caz de contururi incompatibile cu
aspectul estetic.
Examenul radiologic
ofera relatii asupra starii parodontiului de
sustinere, a raportului dintre jonctiunea
smalt-cement si a dispozitiei varfului
septurilor osoase interdentare, forma
radacinii.
Examenul ocluzal

este obligatoriu in pozitiile centrice si

excentrice. O ocluzie adanca acoperita
contraindica coroana de invelis ceramica,
preferandu-se o Coroana Mixt Metalo-
Ceramic.
Examenul fotografic

ofera relatii suplimentare si este un document

util pentru medic.
Indicaii:
restaurarea aspectului coloristic al dinilor
devitalizai
 restaurarea integritii morfologiei dinilor frontali
fracturai, ce nu beneficiaz de tratament conservativ
(obturaii)
 restaurarea aspectului estetic al dinilor
frontali cu procese carioase profunde
 restaurarea estetic a dinilor cu anomalii
de form, volum i poziie
 restaurarea estetic a dinilor ce prezint
displazii ale smalului la nivelul feelor
vestibulare
 restaurarea volumului i formei dinilor
abrazai cnd relaia ocluzal este
favorabil (confecionate pe o preparaie
echilibrat)
Contraindicaii:

ocluzia adnc acoperit nsoit de

existena unor dini frontali cu dimensiuni
reduse n sens vestibulo-oral (aplatizai)
 abraziunea intens a tuturor dinilor, ceea
ce reprezint dovada c exist
musculatur mobilizatoare a mandibulei
puternic, activ, capabil s sparg
construciile protetice casante
 dimensiunile foarte reduse ale bonturilor
dentare, deoarece prezint o
suprafa de retenie nesatisfctoare
Avantaje Dezavantaje
Estetica deosebita Rezistenta scazuta in comparatie cu
CMMC

Raspuns bun tisular chiar si prin Prepararea corecta este extrem de

plasarea marginilor subgingival critica

Usor mai conservatoare pentru Printre cele mai putin conservatoare

peretele vestibular preparari

Natura fragila a materialului

Poate fi folosita numai ca restaurare
unitara
Bontul dentar

este preparat echilibrat, esuturile dentare vor fi

ndeprtate n mod uniform de la nivelul celor
patru fee.
Dimensiunile feelor sunt mai mici cu 1,5-1,8
mm. ntre ele, dinii vecini i dinii antagoniti
este creat un spaiu egal, pe care l va ocupa
coroana fizionomic.
Pragul este situat cu 0,5 mm sub marginea
gingiei n anul gingival; formeaz cu axul lung
al dintelui un unghi cu dimensiuni de 1-1,5 mm.
Toate feele verticale, unghiurile i colurile sunt
rotunjite i netezite.
Preparaia dinilor devitalizai

Dintele se devitalizeaza cand fost fracturat n urma

unui traumatism, sau reprezint complicaia unei carii
profunde.

Restaurarea se realizeaza cu ajutorul unei reconstituiri

corono-radiculare.

Bontul coronar este reprezentat parial de esuturi

dentare i parial de bont metalic, care este ancorat n
canalul radicular pe 2/3 din lungimea acestuia.

Bontul restaurat metalic creeaz avantajul c se poate

efectua din el o reducere corespunztoare la nivelul
feei vestibulare, n favoarea grosimii coroanei.
Prepararea:
Schema prepararii unui bont pentru o
coroana de invelis ceramica

1) Peretele axial oral

2) Reducere supracingulara
concava: rezistenta
structurala
3) Unghiuri rotunjite:
rezistenta structurala
4) Slefuire axiala: retentie,
rezistenta si rezistenta
structurala.
5) Prag: integritate
marginala si rezistenta
structurala
Definitivarea pragului
gingival

coroana de invelis ceramica se sprijina pe un

prag circular care formeaza cu peretii axiali un
unghi de 90 grade.

pragul sa fie paralel cu varful crestei gingiei

libere

latimea pragului de 1 mm;( variatiile in minus

sunt legate de dimensiunile dintilor si
suprafetele dentare (0,50-0,75 proximal)
 clasic se preconizeaza infundarea subgingivala a
pragului ( in acest caz pragul se plaseaza la o distanta de
0,5 -1 mm de insertia epiteliala

sa nu uitam ca la pacientii tineri santul gingival este foarte

redus iar insertia epiteliala este pe smalt

la adult insertia este pe cement pragul se poate infunda cu

0,5 -1 mm dar sa nu depaseasca jumatatea distantei dintre
creasta gingiei libere si fundul sulcusului;

conformarea pragului se face cu freze de infundat pragul,

peretii axiali ai frezei sunt inactivi

finisarea marginilor de smalt de la nivelul pragului se face

cu instrumente de mana (dalti, bizotatoare)

pentru a nu leza peretii gingivali se face o prealabila largire

a santului gingival
VARIETI DE PRAGURI:

a) Prag n unghi drept (orizontal)

b) Prag concav
c) Prag n unghi ascuit
d) Fr prag
e) Prag orizontal bizotat
f) Prag n form excavat
Etapele clinico-tehnice:

Clinic: Prepararea dintelui

Amprentarea
Determinarea culorii ceramicii
Protecia dinilor vitali (ulei de vaselin)
Laborator
Confecionarea modelelor de lucru

Poziionarea modelelor n simulator

Realizarea matricei din platin pe bont

Depunerea i arderea straturilor de ceramic (dentina, smalul,

straturile de colet i incizal la 900-960 grade celsius timp de 8 min)
a) stratul de baz
b) stratul de dentin
c) stratul de smal
d) stratul de colet
e) stratul incizal

Adaptarea coroanei pe model

Clinic

Proba coroanei n cavitatea bucal

Laborator

Arderea coroanei din ceramic pentru glazurare

Clinic

Proba definitiv a coroanei

Fixarea coroanei n cavitatea bucal

(Aici se va atrage atenia la adaptarea cervical i ocluzal.

Locurile care mpiedic asamblarea coroanei pe bontul
preparat se scot la iveal cu hrtia de articulaie. lefuirea
acestor puncte se va face cu freze sferice pentru a preveni
lezarea marginii cervicale. La fel va fi corectat coroana i
n raporturi ocluzale. )
ALEGEREA CULORII
Se stabilete cu ajutorul cheii de culori prin comparaie cu
dinii vecini i cei omonimi folosind toate varietile de
nuane, pentru a prezenta tehnicianului informaia
necesar.

Vom meniona c la aprecierea culorii vom ine cont de mai

muli factori precum: iluminarea. Aceasta se face la lumina
zilei.
 Masele ceramice ofer posibilitatea de a obine o
nuan potrivit dar este i deosebit de important ca
nuana aleas s ofere stabilitate n timp. Ceramica
reprezint un material fizionomic.

Prin adugarea de pigmeni se pot realiza diverse

nuane existente la dentiiile naturale. Pigmenii ns
trebuie s fie rezisteni la temperaturile nalte ce se
utilizeaz n realizarea lucrrilor ceramice.

Oxizii metalici sunt cei care vin n ajutorul obinerii

nuanelor de culori. Pentru a obine nuanele de
culoare dorite, sunt utilizai o serie larg de oxizi
precum: oxid de nichel nuane de cenuiu, oxid de
crom - nuane de verde, oxid de fier nuane de rou,
oxid de titan nuane de galben i oxid de cobalt
nuane de albastru iar pentru nuanele de roz se
folosete aurul coloidal.
 Deoarece masele ceramice sunt neutre din
punct de vedere biologic, acestea prezint o
bun toleran n cavitatea oral a
pacientului atunci cnd sunt folosite ca dini
de nlocuire, faete sau implante.

Deasemenea, placa bacterian pe suprafeele

maselor ceramice este mult mai redus
cantitativ dect pe orice alt material de
restaurare deoarece suprafeele acestora
sunt netede i au tensiunea superficial
sczut.
 Aspecte legate de culoarea
dinilor
Dintii nu sunt monocromatici, astfel incat se folosesc in mod
obisnuit mai multe nuante pentru a obtine aspectul natural. Un
dinte natural prezinta nuante mai inchise in partea dinspre
gingie si nuante mai deschise spre varf.

Nu toti dintii au aceeasi culoare naturala. Dintii frontali sunt

mai deschisi decat dintii laterali (premolari si molari) iar in cadrul
grupului frontal caninii sunt mai inchisi decat incisivii, iar incisivii
laterali mai deschisi decat incisivii centrali. Atunci cand dintii
ramasi au nuante diferite, lucrarea protetica va avea o culoare
asemanatoare cu dintii din apropierea sa.

Cu ajutorul ceramicii de culoare roz se poate reda aspectul

natural al gingiei, pentru a evita aspectul alungit al dintilor.
 Cel mai cunoscut si mai folosit este VITA. Cheia de
culori a acestui sistem imparte culorile dentare in 4
nuante de baza:

1) A (rosu maroniu)
2) B (galben rosiatic)
3) C (gri)
4) D (gri rosiatic)

In grupa A exista 5 nivele de luminozitate. Grupele B, C

si D au, fiecare, cate 4 nivele.
 Care sunt etapele stabilirii
culorii unei lucrari protetice?
1) Se alege din cheia de culori nuanta care se
aseamana cel mai bine cu restul dintilor
prezenti pe arcade sau cu dintii din vecinatate.

2) Se noteaza nuantele prezente in diferitele

parti ale dintilor( la colet, mijloc si la varf), apoi
se traseaza o harta de culori, stabilind ce
nuante se vor pune in fiecare zona a dintilor
artificiali.

3) Se transmit tehnicianului dentar toate

acesta informatii, completate de alte aspecte
referitoare la forma, marimea si pozitia dintelui
care urmeaza a fi restaurat.
 Coroanele din ceramic sunt consideate ca cele mai utile proteze,
nu numai din motivul c ele redau nuanele coloristice solicitate,
transluciditatea i morfologia corespunztoare dintelui natural, dar
i prin faptul c sunt bine tolerante de esuturile cavitii bucale i
nu prezint modificri de culoare n timp.

Vom remarca ns c coroanele din ceramic nu rezist presiunilor

masticatorii i uneori se fractureaz datorit fragilitii i
casabilitii ceramicii.
Bibliografie:

Tehnici de confecionare a protezelor dentare Gheorghe Brsa i

Ilarion Postolachi
Protetic dentar Ilarion Postolachi
Tehnologia protezelor dentare fixe Gabriela Bereescu, Alina
Cmran i Simona Mucenic
Proteze dentare fixe: aspecte clinico-tehnice- Cristina Molnar-
Varlam, Veronica Grozescu i Andreea Bor
Google.com
Youtube.com
V mulumesc pentru atenie!