Sunteți pe pagina 1din 20

INFECTIA CU HPV SI

CANCERUL DE COL UTERIN


CE ESTE HPV ?

Human Papilloma Virus (HPV) este un virus


din familia papilomavirusurilor care afecteaz
omul, avnd tropism pentru tegumente si
mucoase (gt, gur, picioare, degete, unghii, anus si
col uterin).
Sursa de infecie omul, bolnav sau purttor asimptomatic
Transmiterea pe cale sexual sau prin contact direct
Negii genitali externi sunt extrem de contagioi i sunt
asociai cel mai des cu genotipurile HPV 6 i 11.
Prevalena negilor anogenitali este mai ridicat n rndul
femeilor de 20- 24 de ani i brbailor de 25- 29 de ani.
pn la 80% din populaia feminin activ sexual este, la
un moment dat, expus virusului.
HPV Virus ADN dublu catenar, circular, fr anvelop,
cu capsid icosaedric,
Prezent la om, maimu i la o mare varietate de
mamifere i psri
~100 genotipuri umane, din care aprox. 40 sunt cauza
etiologic a unor leziuni epiteliale, cutanate i 60 tipuri cu
tropism cutanat
Tipuri oncogenice: 16,18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56,
58, 59, 68, 69, 73, 82
Ce tipuri de cancere pot fi provocate
de infectia cu HPV ?

Cancer de col uterin - aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de
HPV, iar doar dou tulpini (16 i 18) sunt responsabile de aproape 70% din toate
cazurile cunoscute la nivel international.
Cancer anal - aproape 90% din toate tipurile de cancer anal sunt provocate de
infecia cu HPV.
Cancer orofaringian - (un tip de cancer ce poate aprea n zona de mijloc a gtului,
inclusiv n cea a palatului moale, la baza limbii sau pe amigdale): aproximativ 72% din
toate tipurile de cancer orofaringian sunt cauzate de HPV.
Tipuri de cancere rare - HPV este responsabil pentru aproximativ 70% din cancerele
vulvare, vaginale sau peniene.
INFECTIA CU HPV CAUZA A APARITIEI
CANCERULUI DE COL UTERIN

n 2008, specialistul german n virusologie Harald zurn Hausen - Premiul


Nobel - legatura dintre infectia cu HPV si cancerul de col uterin.
majoritatea infectiilor cu HPV sunt tranzitorii aprox. 90% dintre ele fiind
neutralizate n mod natural de sistemul imunitar dup doi ani de la infectare.
infeciile persista => aceste forme de infecii persistente si repetate cresc
riscul aparitiei cancerului de col uterin.

! Infecia cu HPV a fost identificat n 99%din toate cazurile de cancer


cervical diagnosticate.
Cel mai intalnit semn clinic al unei infectii persistente cu HPV la nivelul
colului uterin => displaziile cervicale (sau neoplaziile intraepiteliale
cervicale-CIN) - prezenta unor celule anormale la nivelul mucoasei
colului uterin.
n funcie de extinderea masei de celule anormale, aceste displazii
sunt clasificate de la CIN-1(cel mai redus grad) la CIN-3 (displazie
sever).
FACTORI FAVORIZANTI
Infeciile cu HPV sunt frecvente - orice femeie active sexual este expusa riscului
de a contracta o tulpina HPV cu risc oncogen crescut, in timp => instalarea
cancerului de col uterin.
Fumatul- femeile fumatoare risc dublu de a dezvolta cancer de col uterin
Imunosupresia medicatia pentru boli autoimmune si cea post-transplant
creste riscul de cancer de col uterin.
Infecia cu Chlamydia
Dieta saraca in fructe si legume
Obezitatea
Sarcini multiple
Varsta tanara la prima nastere -femeile care au nascut la varste mai tinere
de 17 ani au un risc dublu de a dezvolta cancer de col uterin, fata de femeile care
au nascut la peste 25 ani.
Istoricul familial de cancer de col uterin
Provocat de anumite tulpini ale virusului uman papilloma (HPV), un
virus care provoac cea mai frecventa infecie cu transmitere
sexual
Pn n prezent, exist peste 120 de genotipuri HPV identificate,
dintre care 15 putnd cauza cancerul de col uterin.
8 din 10 femei active sexual vor fi infectate cu acest virus la un
moment dat, pe parcursul vieii
Al 4-lea cel mai ntlnit cancer n rndul femeilor la nivel mondial:
n fiecare an, sunt nregistrate 527,624 cazuri noi i 265, 672 de
decese.
INCIDENTA

2012, n Europa s-au estimat 58.300 cazuri noi de cancer de col


uterin, cu o rat de incidenta standardizata pe varsta (RSI) de 13,4 la
100.000 i 24.400 decese, cu o rata standardizata de mortalitate
(RSM) de 4,9.
n rile Uniunii Europene s -au estimat pentru 2012,
33.300 cazuri noi, cu o RSI de 11,3 i 13.000 decese, cu o RSM de 3,7.
Incidenta cea mai mare este estimata pentru Romnia (34,9), iar cea
mai sczut, pentru Elvetia (4,2).
cancerul de col uterin ocup poziia a 5-a ca frecventa de localizare
i poziia a 7-a n randul cauzelor de deces prin cancer la femei
Rata standardizat a incidenei cancerului de col uterin: Europa, 2012
2014 - se estimeaza ca cele mai mari rate de incidenta au fost
Romania (31,51 la 100.000),
Bulgaria (27,41)
Letonia (25,01),
cea mai mic n Malta (4,21).

Cele mai mici rate de mortalitate au raportat


Finlanda (1,25),
Malta (1,4),
Spania (1,78) i
Norvegia (1,79).

Romnia a raportat cea mai crescut rat de mortalitate (11,94 la


100.000), fiind urmat de Republica Moldova (8,48), Lituania (8,29) i
Serbia (8,15).
PROFILAXIA
Profilaxia primar
Vaccinarea exist 2 tipuri de vaccin: bi- i tetravalent.
Antigenul folosit n ambele vaccinuri este proteina L1 a capsidei HPV.
Proteinele capsidei se autoasambleaz n VLP(virus-like particles) care sunt
puternic imunogene
Evitarea contactului sexual neprotejat nu asigur protecie total, rmnnd
transmiterea prin contact direct
Eficacitatea i sigurana vaccinrii anti- HPV a fost msurat n state n care
vaccinarea a fost inclus n cadrul programelor naionale de imunizare.
Prevalena genotipurilor 6, 11, 16 i 18 n rndul femeilor cu vrsta ntre 18 i 24
de ani a fost redus de 4 ori n Australia.
n SUA, un declin de 56% a infeciilor cu tipurile HPV prevenibile prin vaccinare
a fost nregistrat la tinerele cu vrsta ntre 14 i 19 ani.
Profilaxia secundara

Testarea periodic Babe Papanicolaou permite depistarea leziunilor


precanceroase i a cancerului de col uterin n stadii incipiente.
Programul Naional de Screening pentru depistarea activ precoce a CCU
vizeaz un segment de populaie extins (aprox. 6 milioane de femei).
Pn n prezent, approx 700.000 de femei au beneficiat de serviciile gratuite
de testare Babe Papanicolaou (rat de acoperire 12% ).
Se estimeaz c 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin
au fost prevenite prin screening populaional.
Vrsta Vrsta de Vaccin Scheme de vaccinare- Recomandri ACIP
optim recuperare recomandat 3 doze administrate im la 0 2 6 luni

Intervalul minim ntre doze:


Doza I Doza II 4 sptmni
Doza II Doza III 12 sptmni
Femei 11-12 ani 13-26 ani Bi/tetravalent
Nu exist interval maxim ntre doze
n cazul ntreruperii vaccinrii, nu este necesar
renceperea schemei, doar administrarea dozelor restante
Nu sunt necesare doze de rapel
Brbai 11-12 ani 13-26 ani Tetravalent Asocierea cu vaccinul dTpa-VPI nu influeneaz
rspunsul imun pentru cele 2 tipuri dde vaccin
Asocierea cu alte vaccinuri n studiu
Vaccinul bivalent
- conine proteine L1 purificate pentru doua tipuri
HPV (tipurile 16 si 18). Disponibil in
flacon/seringa preumplut.
-sistemul imunoadjuvant folosit: ASO4 Reacii adverse
(monophosphorillipid adsorbit pe sare de aluminiu)
-locale: durere, eritem, edem;
-nu conine tiomersal, conservani sau antibiotice.
-generale: cefalee, febr, mialgii,
-recomandat pentru vaccinarea fetelor 10-25 ani grea, ameeli
-puin frecvente: reacii alergice,
sincop sau rspunsuri vasovagale
Vaccinul tetravalent
la injectare, artralgii
conine proteine L1 purificate pentru patru tipuri
HPV (6,11,16,18). Disponibil in
flacon/seringa preumplut.
sistemul imunoadjuvant folosit: AAHS(sulfat
hidroxifosfat amorf de aluminiu)
nu conine tiomersal, conservani sau antibiotice.
recomandat pentru vaccinarea ambelor sexe, la 9-26
ani
Profilaxia primar pentru prevenirea cc CU, prin vaccinare ;
(imunogene i imunogenitate)
Abordarea screening-ului pentru populatia vaccinata
EUROGIN 2007:

Nu se recomanda modificari ale practicilor de screening cervical curente


la femeile vaccinate, deoarece datele disponibile pana in prezentnu sunt suficiente pentru
a sustine necesitatea modificarii screening-ului

Toate femeile (vaccinate sau nu) ar trebui sa continue programele de screening cervical
conform ghidurilor curente

Viitoarele modificari in programele de screening ar putea include:


-screening HPV primar
-extinderea intervalelor de screening
-combinatii cost-eficiente de screening si vaccinare