Transformri ale acidului piruvic n cadrul

metabolismului intermediar

Este un compus nodal al metabolismului intermediar.

Face legtura ntre metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor.
Cile de metabolizare ale piruvatului sunt urmtoarele:
1) sub aciunea LDH, rezulta lactat.
2) sub aciunea piruvat decarboxilazei, a crei grupare prostetic este
tiaminpirofosfatul, piruvatul se poate transforma la microorganisme
n acetaldehid, etap a fermentaiei alcoolice sau acetice.
3) sub aciunea piruvat carboxilazei, a crei grupare prostetic este
biotina, se formeaza oxalilacetat (gluconeogeneza)
4) sub aciunea complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza, piruvatul
se transform n acetil-CoA, cu multiple posibiliti de transformare
(metabolismul lipidelor).
5) sub actiunea transaminazei, a crei grupare prostetic este
piridoxalfosfatul, piruvatul se poate transforma n alanin
(metabolismul proteinelor).
 2. Fermentaii

Fermentaiile sunt procese biochimice de catabolism incomplet al

glucidelor, ce au loc la bacterii si fungi. n funcie de produsul final
major,avem diferite tipuri de fermentaie: lactic, alcoolic, acetic,
propionic, butiric, succinic, aceto-butiric etc.

Fermentaia lactic, ntlnit la bacteriile lactice (Lactobacillus

acidophilis, Streptococcus lactis etc.), are ca produs final formarea
de acid D() sau L(+) lactic sub aciunea unor D sau Llactat
dehidrogenaze. Procesul este utilizat n industria alimentar a
produselor lactate sau la prepararea murturilor.

Fermentaia acetic (Clostridium thermoaceticum), are ca produs

final formarea de acid acetic. Transformarea oxidativ a etanolului n
acid acetic, produs de microorganisme din genul Acetobacter, este
utilizat pe scar industrial pentru fabricarea oetului din vin.
 Fermentatii
Fermentaia alcoolic, (Saccharomyces), reprezint o alternativ a cii de
metabolizare a piruvatului n condiii anaerobe. Pn la piruvat etapele
glicolizei sunt comune.
Piruvat decarboxilaza nu este prezent n organismul animal, ci numai la
microorganisme i drojdii; enzima are ca grupare prostetic TPP. La drojdii,
enzima are localizare citosolic.
 3. Calea
pentozofosforic=
calea oxidrii directe
a glucozei, sau calea
Warburg-Dickens-
Horecker
 Bilant energetic

Calea pentozofosforic nu este nsoit de

modificri energetice importante.
Se formeaza 2 moli de NADPH redus

Se formeaz intermediari comuni cu glicoliza,

cum sunt gliceroaldehid-3-fosfatul i fructozo-6-
fosfatul, prin intermediul crora cele dou ci
metabolice pot interfera.
 Localizare si semnificatie functionala

Localizarea intracelular: n citosol.

Distribuia tisular: n esuturile i organele n care au
loc procese reductive intense, ca de exemplu biosinteza
acizilor grai, a sterolilor etc. Exemple: glanda mamar
n lactaie, glanda suprarenal, ficatul etc.
Semnificaia funcional.
1) Furnizare de riboz-5-fosfat necesar biosintezei
nucleotidelor i acizilor nucleici;
2) Regenerarea NADPH redus, necesar ca donor specific
de hidrogen unor procese biosintetice reductive (ca de
exemplu biosinteza de novo a acizilor grai).
 Reglarea caii pentozofosforice
Calea pentozofosforic este n general reglat de
concentraia de NADP+, care depinde la rndul su de
intensitatea proceselor biosintetice reductive. NADPH
este un efector negativ al glucozo-6-fosfat-
dehidrogenazei.
Glucozo-6-fosfat dehidrogenaza i 6-fosfogluconat
dehidrogenaza sunt enzimele cheie, reglatoare. Sunt
controlate de catre produii finali ai procesului de
biosintez a acizilor grai.
n hipovitaminoza B1 (tiamina), eficiena cii
pentozofosforice scade n special n sistemul nervos prin
blocarea reaciei catalizate de transcetolaz, enzim a
crei grupare prostetic activ tiaminpirofosfat.
 Metabolizarea altor monoglucide

Fructoza
- in ficat Fructoza

Fructokinaza

Fructozo-1-fosfat
Fructozo-1-fosfat
aldolaza

Gliceroaldehida Dihidroxiacetonfosfat
Trioz
kinaza

Gliceraldehid-3-fosfat

glicoliza

Absena fructozo-1-fosfataldolazei este responsabil de

intolerana la fructoz a organismului uman, boal ereditara.
 Metabolizarea altor monoglucide
Galactoza, provenit prin hidroliza lactozei, este
absorbit n intestinul subire, putnd fi transformat
ulterior n glucoz la nivelul ficatului.
Galacto- Fosfogalactozo-
kinaz uridiniltransferaza
Galactoz Galactozo-1-P UDP-Galactoz

ATP ADP UDP-Glucoz G-1-P

4-Epimeraza
UDP-Galactoz UDP-Glucoz

Absena congenital a fosfogalactozouridiniltransferazei

determin apariia bolii numit galactozemie,
caracterizat prin acumularea galactozei i a esterului ei
fosforilat n snge.
 Subiecte ce vor fi tratate

Reacii de transformare a monoglucidelor

Catabolismul glucidelor
Catabolismul poliglucidelor
Catabolismul oligoglucidelor
Catabolismul monoglucidelor

Anabolismul glucidelor
Anabolismul monoglucidelor
Anabolismul oligoglucidelor
Anabolismul poliglucidelor
 BIOSINTEZA GLUCIDELOR

Caracteristici generale
- Un proces endergonic, energia necesar fiind oferit de
ATP n cazul biosintezei monoglucidelor i de UTP n
cazul biosintezei poliglucidelor.

- La plante, produsul primar al biosintezei monoglucidelor

pe calea fotosintetic, pornindu-se de la CO2 i H2O,
este fructoz-6-fosfatul de la care, pe diferite ci
metabolice, se pot obine celelalte glucide.

- La organismele animale, sinteza glucozei are loc din

precursori neglucidici, pe calea gluconeogenetic iar a
glicogenului prin glicogenogeneza.
 Subiecte ce vor fi tratate

Reacii de transformare a monoglucidelor

Catabolismul glucidelor
Catabolismul poliglucidelor
Catabolismul oligoglucidelor
Catabolismul monoglucidelor

Anabolismul glucidelor
Anabolismul monoglucidelor
Anabolismul oligoglucidelor
Anabolismul poliglucidelor
 Biosinteza glucozei n organismul animal
Gluconeogeneza
Glucoza reprezint singura surs de energie pentru
esutul muscular n contracie, pentru esutul nervos i
pentru eritrocite.
Pentru a-i asigura glucoza necesar, atunci cnd
aceasta nu este suficient prin aport alimentar (n
inaniie sau n regim alimentar hipoglucidic), organismul
animal are capacitatea de sintez proprie a glucozei din
precursori neglucidici (ce apar n mod normal n cadrul
metabolismului intermediar) printr-un proces numit
gluconeogenez, sau biosinteza de novo a glucozei.
Precursori neglucidici in sinteza glucozei

n condiii fiziologice:
Lactatul si aminoacizii glucogeni (L-alanina, L-prolina, L-asparagina, L-
glutamatul etc) intra direct in gluconeogeneza.
Glicerolul ntlnit n special n esuturile cu activitate lipogenetic intens,
cum sunt esutul hepatic i esutul adipos. Provine din hidroliza enzimatic a
lipidelor.
+
NAD+ NADH+H
ATP ADP FAD+ FADH2
CH2 OH CH2 OH CH2 OH
CH OH CH OH C O
Glicerol Glicerol-3-P
CH2 OH CH2 O P CH2 O P
Kinaza Dehidrogenaza

Glicerol Glicerol-3-P Dihidroxiaceton-P

Acizii grai nu pot servi ca precursori ai glucozei.

 Lactatul

Puncte de intrare ale biotina

precursorilor neglucidici
in
Gluconeogeneza

Aminoacizii
glucogeni

Glicerolul
 Particularitati ale gluconeogenezei

Biosinteza glucozei are loc n principiu pe calea invers glicolizei,

acolo unde reaciile sunt reversibile.
Pentru etapele ireversibile ale glicolizei exista ci ocolitoare,
specifice gluconeogenezei.

Una dintre cele mai importante bariere energetice ale

gluconeogenezei este formarea acidului fosfoenolpiruvic din piruvat,
reacie care necesit participarea unei secvene de reacii
ocolitoare, la care particip piruvat carboxilaza i
fosfoenolpiruvat carboxikinaza (PEPCK). Aceast etap
ocolitoare poart numele de ciclul lui Utter.

Transformarea fructozei-1,6-bifosfat in fructoza-6-fosfat este

realizata de fructozadifosfat hidrolaza (fructoza difosfataza)
(FDP-aza).

Transformarea glucozei 6-fosfat in glucoza libera este catalizata de

glucozo-6-fosfat hidrolaza (glucozo-6-fosfataza) (G6P-aza).
 Glicoliza

biotina

Gluconeogeneza
 Transformarea piruvatului in oxalilacetat

Are loc in trei etape:

1. Formarea carboxifosfatului

2. Formarea carboxi-biotinil piruvat carboxilaza (PC)

Biotinil-enzima Carboxi-Biotinil-
(Biotina legata enzima
ca si grupare
prostetica de forma activa a CO2
PC)
3. Fomarea oxalilacetatului prin transferul unei grupari carboxil pe piruvat

Carboxi-Biotinil-enzima+ Piruvat Oxalilacetat+ Biotinil-enzima

 Ciclul malat-aspartat pentru transportul
echivalentilor reducatori
Hidrogenul de pe NADH+H+ este transferat ntre cele dou compartimente
subcelulare prin intermediul unui substrat ca malatul, care poate strbate
membrana mitocondrial intern ca urmare a existenei unui transportor specific.
Existena ciclului malat-aspartat este asigurat prin participarea translocazelor
pentru glutamat - aspartat i pentru malat - -oxoglutarat, ca i prin participarea
unor enzime cu dubl localizare cum sunt malat-dehidrogenaza (MDH) i
glutamat-oxaloacetat-transaminaza (GOT).
 Gluconeogeneza

Gluconeogeneza este un proces endergonic,

necesitnd 4 moli de ATP+2 moli de GTP pentru
sinteza unui mol de glucoz; de asemenea,
procesul este reductiv, necesitnd 2 moli de
NADH+H+ pentru un mol de glucoz format.
 Localizarea intracelulara

Cea mai mare parte a etapelor gluconeogenezei sunt

localizate n citosol cu exceptia reactiilor catalizate de
enzimele, piruvat-carboxilaza cu localizare exclusiv
mitocondrial si glucozo-6-fosfataza prezenta pe fata
lumenala a membranei reticulului endoplasmic neted.
 Cooperarea intre diferite compartimente
intracelulare in gluconeogeneza
mitocondrie
citosol

Oxalilacetat
oxalilacetat
piruvat

malat
Glucoza-6-P
malat

Piruvat Glucoza

Reticul
endoplasmic Glucozo-6-
neted fosfataza

Glucoza-6-P Glucoza
 Calea de formare a glucozei libere

-implic doar o singur etap enzimatica, are o nsemntate fiziologic

deosebit.
Are loc in reticulul endoplasmic. Glucoza-6-fosfat este transportata in reticulul
endoplasmic prin difuzie facilitata. Reacia de ndeprtare a gruprii fosfat de
pe glucoz-6-fosfat este catalizat de enzima hidrolitic glucozo-6-fosfataza
(G-6-Paza) prezenta in membrana reticulului endoplasmic fiind asociata cu
proteina de stabilizare a legarii Ca2+ (SP). Aceasta proteina este esentiala
pentru activitatea G-6-Pazei. Glucoza libera este transportata din nou in
citosol. faa
citosolica

Glucozo-6-
fosfataza

faa
Glucoza-6-P Glucoza
lumenala
 Semnificaia funcional a formarii glucozei
libere
dou roluri importante, n funcie de localizare.
1) n ficat i n cortexul renal, G6P-aza are rolul de a repune n
circulaie glucoza liber prin hidroliza G-6-P provenit pe calea
gluconeogenetic, sau rezultat sub aciunea fosfoglucomutazei din
G-1-P eliberat din degradarea fosforolitic a glicogenului.
2) n epiteliul intestinului subire, G6P-aza particip la absorbia
glucozei din lumenul intestinal, prin hidroliza G-6-P ce nu poate
trece ca atare prin membrana celular.
Prezena G6P-azei n ficat, care este i un organ de depozitare a
glicogenului, face posibil utilizarea rezervei hepatice de glicogen ca
surs de glucoz pentru ntregul organism.
Glucozo-6-fosfataza este absent n muchiul scheletic, ceea ce
face ca glicogenul depozitat n fibra muscular s nu poat fi
transformat n glucoz liber spre a fi pus n circulaie pe cale
sangvin.
 Distributia tisulara si semnificatia functionala a
gluconeogenezei
Distribuia tisular. n organismul animalelor superioare, doar dou
organe sunt capabile de gluconeogenez: ficatul i cortexul renal.
Acestea sunt singurele esuturi ce posed ntregul echipament de enzime
specifice gluconeogenezei.

Semnificaia funcional. Prin gluconeogenez

organismul animal are capacitatea de a-i
sintetiza glucoza necesar pentru ntreinerea
activitii esuturilor strict dependente de
glucoz. n acelai timp, gluconeogeneza
reprezint o modalitate de reutilizare a lactatului
produs n cantitate mare n contracia
muscular. esutul muscular nu este capabil s
converteasc lactatul n glucoz. Conversia
lactatului n glucoz are loc n ficat.
Ciclul lui Cori
 Reglarea gluconeogenezei
Localizarea heterogen a enzimelor specifice gluconeogenezei,
oblig diferitele structuri subcelulare la cooperare n vederea unei
bune funcionri a ntregului lan metabolic. De asemenea, se ridic
probleme de transfer de metabolii prin membranele suborganitelor
celulare ntre diferitele compartimente ale celulei, ceea ce face ca
gluconeogeneza s fie nu numai sub controlul enzimelor cheie ale
propriei ci, ci i n funcie de sistemele de transport prin membran.

Dintre mecanismele de reglare ale gluconeogenezei menionm

activarea enzimei piruvat carboxilaza de ctre acetil-CoA. Aceasta
face posibil intensificarea gluconeogenezei n condiiile unui
consum crescut de lipide. n diabet, gluconeogeneza hepatic este
mult intensificat din cauza lipsei relative sau absolute a insulinei,
care joac rol de factor represor att al biosintezei enzimelor cii
gluconeogenetice, ct i al activitii acestora.

Un alt factor de reglare este ATP. Cnd disponibilitatea de ATP a

celulei este ridicat, gluconeogeneza este intensificat.