Europa Sudica 1

Elevi: Argintaru Teodora

Calin Ioana
Gheorghe Andreea
Petcu Nicoleta
Preda Carmen
Lisabona
Pozitia geografica
Lisabona este capitala Portugaliei
Plasata pe coasta de Vest a tarii,la Oceanul Atlantic,unde rul Tejo
(Tagus), se vars n ocean
Suprafa: 84,8 km
Relieful si clima
Climatul mediteranean
Vara, in timpul zilei temperaturile sunt in jur de 26-29 de grade
Celsius, si scad noaptea la 16-18 grade Celsius.
Iarna vremea este ploioasa si racoroasa cu temperaturi in jur de 8 -
15 grade Celsius.
Temperaturile extreme pot ajunge la 36 de grade Celsius in cele
mai calde zile de vara si la 2-3 grade in diminetile cele mai
friguroase de iarna.
Din mai si pana in septembrie vremea tinde sa fie oarecum stabila,
cu cer senin si adieri placute de vant.
Relieful este format mai ales din cmpii si dealuri
Orasul ce se intinde pe dealurile abrupte ce vegheaza peste Rio
Tejo
Hidrografia si
populatia
Fluviul Tajo (Taho) este cel mai lung fluviu din
peninsula Iberic, acesta izvorte din munii spanioli
Sierra de Albarracin. Ajunge n final, la Lisabona i se
vars printr-un estuar vast n Oceanul Atlantic.
Are iesire la Oceanul Atlantic
Are o populatie de 506.892 locuitori
Densitate: 6.368 loc./km
Capitala este n fruntea oraelor din Uniunea
European n care numrul de locuitori s-a redus
puternic, n ultimii 15 ani, din cauza degradrii
cldirilor i a preului ridicat al locuinelor
comparativ cu salariile locale
Economia
Cele mai importante industrii active n Lisabona sunt cele ale oelului,
textil, chimic, ceramic, construciei de nave i a pescuitului.
Lisabona este oraul cel mai bogat din Portugalia cu un PIB pc superior
mediei europene. Portul din Lisabona este cel mai activ a coastei atlantice
europene. Echipat cu trei canale pentru brci turistice: Alcantara, Rocha
Conde Obidos i Santa Apolnia.
Lisabona ca si capital, are o economie concentrat n servicii. Se plaseaz
pe al 9-lea loc mondial ca ora care organizeaz congrese internaionale.
Zona metropolitan a Lisabonei e foarte industrializat, mai ales n zona sud
a rului Tejo. Industriile principale consist n rafinrii petrolifere, industrie
textil, mecanic i siderurgic.
Lisabona are un sistem de transport public foarte extins, cuprinznd
mijloace de transport n comun att subterane ct i terestre. Bazndu-se
pe metrourile, autobuzele i tramvaiele Lisabonei.Carris este principala
companie care se ocup cu administrarea transportului public de suprafa.
 Inima oraului este Baixa sau "Oraul de Jos", zon unde se afl Castelul So
Jorge i Catedrala Santa Maria Maior. Cel mai vechi cartier al oraului este Alfama,
aproape de rul Tejo. Alte monumente importante: Mnstirea Jernimos, Turnul
Belm.

Castelul So Jorge

Alfama
Catedrala Se(Santa Maria
Maior)
Statuia Cristo Rei
Turnul Belm

Acvariul din Lisabona este

piesa centrala a parcului
Parque das Nacoes Piata Dom Pedro IV
 Bibliografie

https://www.infotour.ro/ghid-turistic/portugalia/lisabona/obiective-turistice/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lisabona
http://www.tvl.ro/lisabona/
Madrid
1. Pozitia geografica

Madridul se afl pe rul

Manzanares, n centrul
Spaniei i al Comunitii
Madrid; aceast
comunitate este
mrginit de comunitile
autonome din Castilia i
Len i Castilia-La
Mancha.
 2. Relieful
Exist o diferen considerabil de altitudine n limitele oraului,
variind de la 543 m pn la 846 m deasupra nivelului mrii.
Peste un sfert din zona municipal din Madrid este acoperit de
pdurea El Pardo.

3. Clima
Madridul are o clim mediteranean interioar, iar in partea estica a
orasului se gaseste un climat semi-arid. Iernile sunt reci datorit
altitudinii care este de aproximativ 667 m deasupra nivelului mrii.
Verile sunt fierbini, n cea mai cald lun - iulie - temperaturile in timpul
zilei variaz de la 32 la 33 C , n funcie de locaie.
4. Hidrografia
Manzanares este un ru din centrul Spaniei, care curge din Sierra
de Guadarrama, trece prin Madrid i n cele din urm se golete n
rul Jarama, care, la rndul su, este un afluent al lui Tagus.
Acesta are 92 km lungime.
 5. Populatia
Madridul are peste 3 milioane de locuitori.

Oraul a atras muli imigrani din ntreaga lume. n 2015, aproximativ

89,8% dintre locuitori erau spanioli, n timp ce persoanele de alt origine,
inclusiv imigranii din America Latin, Europa, Asia, Africa de Nord i
Africa de Vest, reprezentau 11,2% din populaie.

Cele mai mari zece grupuri de imigrani sunt: ecuadorian, romni:

bolivian, colombian, peruvian, chinez, marocan, dominican, brazilian si
paraguayan.
6. Economia
A)Resurse naturale
Spania are rezerve abundente de plumb, uraniu, wolfram, mercur,
magnezit, fluorina, gips, sepiolit, fier, nichel, iei i gaze naturale.

Produsele minerale semnificative ale rii din punct de vedere al

valorii includ cuprul, zincul, aurul, oelul, crbunele, cimentul i
alumina.

La nivel global, Spania este: Al treilea cel mai mare productor de

gips. Cel de-al aselea cel mai mare productor de fluorina. Al
optulea cel mai mare productor de ciment.
 B)Agricultura
Produsele agricole traditionale spaniole sunt: citricele, legumele, boable
de cereale, uleiul de masline si vinul.

C)Industria
Industria prezinta un sector semnificativ, contribuind cu 7,5% la valoarea
adugat Madridului n 2010. Cu toate acestea, industria a sczut lent,
deoarece mai multe industrii s-au mutat spre periferie.
Valoarea adugat brut a industriei a crescut cu 4,3% n perioada 2003-
2005, ns a sczut cu 10% n perioada 2008-2010.
 D) Transportul

Legturile rutiere, feroviare i aeriene sunt vitale pentru meninerea

poziiei economice a Madridului ca centru de conducere a forei de
munc si turism.

Madridul are un standard nalt de furnizare a transportului public,

constnd n Metro, cile ferate locale din cercanii i o reea dens de
rute de autobuze.

Aeroportul Madrid-Barajas, cel de-al patrulea aeroport ca marime din

Europa, este o component important a economiei oraului si un
important centru de transport.
 E)Comertul
Regiunea Madrid are un echilibru puternic negativ al comerului exterior n
fiecare clas major de bunuri: n 2013/14 exporturile au nsumat 28,97
milioane de euro i au importat 47,29 milioane de euro

F)Turismul
Madrid atrage muli turiti din alte pri ale Spaniei i din ntreaga lume.

Ca destinaie turistic, Madrid depete Barcelona, fiind cel mai

popular n Spania

Este atractiv pentru vizitatori pentru art i cultur, arhitectur,

gastronomie, cumprturi, spectacole si parcuri.
 Principalele atractii turistice sunt:
Parcul Buen Retiro Palatul regal din Madrid

Plaza Mayor

Muzeul Prado
Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Madrid
https://ro.wikipedia.org/wiki/Madrid
 Pozitia geografica
Zagreb
Zagreb este capitala Croatiei, tara situata in nord-vestul Peninsulei Balcanice.
Este situat in nord-vestul tarii pe versantul muntelui Medvednica i pe malul rului Sava, la o altitudine de
122 m. Amplasarea favorabil din punct de vedere geografic n partea de sud-vest a bazinului panonic, care
se extinde spre regiunile alpin, dinaric, adriatic i panonic, ofer cea mai bun legtur de trafic ntre
Europa central i Marea Adriatic.
 Relieful

Zagreb este situat pe versantul muntelui Medvednica, la o altitudine de 122 m.

In nordul orasului este cel mai inalt versant al muntelui Medvednica, numit Sljeme, care are o altitudine de
1035 m.
Vaile Sava si Kupa sunt localizate in sudul orasului Zagreb si regiunea Hrvatsko Zagorje este localizata in nordul
dealului Medvednica.
Zagreb ocazional are parte de cutremure, datorita proximitatii sale fata de falia umberak-Medvednica. Este
clasificata drept o zona cu o activitate seismica intensa.
 Clima

Climatul orasului Zagreb este clasificat drept temperat-oceanic.

Zagreb are 4 anotimpuri separate. Verile sunt calde si lipsite de precipitatii, in timp ce iernile sunt reci. In
vara, temperaturile medii sunt in jur de 20C, in timp ce iarna temperaturile coboara pana la 1C. In timpul
perioadei de iarna, intre decembrie si martie, zapada este un fenomen comun si intre octombrie si
decembrie sunt prezente ceata si ploile. Cea mai ridicata temperatura a fost inregistrata in iulie 2007
(41C), iar cea mai scazuta in ianuarie 1985 (-27C).
 Hidrografia

Prin oras trece afluentul Dunarii, fluviul Sava, unul dintre cele mai lungi rauri din Europa. Populatia in bazinul
raului Sava este estimata la 8,176,000, intrucat acesta leaga 3 capital: Jublijana, Zagreb si Belgrad. Raul Sava
este navigabil si pentru vasele mai mari datorita confluentei cu raul Kupa.
Din Zagreb se poate ajunge cu usurinta si la Lacurile Plitvice. Acest parc national este faimos in plan
international pentru lacurile organizate sub forma de cascade. In prezent, 16 lacuri pot fi vazute la suprafata.
Aceste lacuri sunt un rezultat al confluentei mai multor rauri mici si unor rauri subterane.
 Populatia

Zagreb este de departe cel mai mare oras din Croatia cand vine vorba de suprafata si populatie. Conform unui
recensamant din 2011 populatia orasului Zagreb este de 792,324 de locuitori. Majoritatea cetatenilor sunt
croati (93%). In acelasi recensamant au fost consemnati aproximativ 55,000 de locuitori apartinand unor
minoritati etnice: sarbi, bosniaci, albanezi, romani, sloveni, macedoni, montenegrini si un numar de alte
comunitati mai mici. Religia majoritara a populatiei este crestinismul romano-catolic (87%).
 Economia

a) Resursele naturale
In afara de petrol (resursele de subsol principale), Croatia produce mici cantitati de metale feroase si neferoase
si minerale industriale, in special pentru consumul intern. Croatia nu are cantitati mari de resurse minerale. Minele
de carbuni si bauxita au fost inchise dupa 1970. Atat in zona capitalei, cat si in restul tarii se gasesc resurse de
nemetale care sunt folosite in constructii (pietris, nisip, marna). Croatia are propriile resurse de energie naturala,
incluzand petrolul si gazele, dar mai ales surse de energie regenerabila, precum energie eoliana, hidroenergie si
energie solara. De asemenea ei extrag si proceseaza cantitati mari de sare din mare.

b) Agricultura
Sectorul agricol croat se bazeaza pe exporturile de pesti ce traiesc in ape adanci, cererea pentru acestia
crescand in ultimii ani. Croatia este un producator notabil de mancare organica si o mare cantitate din aceasta este
exportata in Uniunea Europeana. Vinurile croate, uleiul de masline si levantica sunt foarte apreciate. Uleiul de
masline din Croatia este considerat ca fiind de inalta calitate, castigand si numeroase premii. In fiecare an, Croatia
produce 50,000 de hectolitri de ulei de masline.
c) Industria
Cele mai importante ramuri ale industriei sunt: producerea de echipamente electrice, industria chimica,
farmaceutica, textila si alimentara. Aproape toate companiile mari, precum Agrokor, Hrvatski Telekom isi au sediul
in oras.

d) Transportul
Zagreb este intersectia a 5 sosele din Croatia. Zagreb are si 7 poduri destinate circulatiei cu automobile peste
raul Sava. Transportul public in interiorul orasului este organizat in mai multe sectoare: transportul in centrul
orasului este asigurat in special de tramvaie, in margini si in suburbiile apropiate transportul este asigurat de
autobuze si un tren ce asigura tranzitul rapid. Aeroportul din Zagreb este principalul aeroport international croat
si se afla la 17 km de oras. Aeroportul este si principala baza aeriana din Croatia. In 2016, aeroportul a avut 2,77
milioane de pasageri si in martie 2017 a fost deschis un nou terminal ce poate acomoda pana la 5,5 milioane
pasageri.

e) Comertul
Croatia importa aproape de doua ori mai multe produse decat exporta. Croatia isi exporta majoritatea
produselor in Bosnia si Hertegovina, Austria, Italia si Germania si importa din Italia, Germania si China.
f) Turismul
Zagreb este un important centru turistic din Croatia. De la sfarsitul razboiului, aproximativ un milion de
turisti au vizitat anual orasul. Principalele atractii turistice sunt: Catredala Sfantul Marcu, Muzeul Inimilor
Frante, Piata Ban Jelacic, Parcul Zrinjevac si Catedrala Zagreb.
Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Zagreb
http://www.encyclopedia.com/places/spain-portugal-italy-greece-and-balkans/former-
yugoslavian-political-geography/croatia
https://www.zagreb.com/v/geography/
Nicosia
POZIIA GEOGRAFIC
se afl jumtatea nordic a insulei Cipru
(S-E Mrii Mediteraneene)

RELIEFUL
oraul este situat aproape de centrul
cmpiei Mesaoria, pe rul Pedieos
este situat la o altitudine de 220m
Nicosia
CLIMA
Nicosia are un climat semi-arid subtropical
veri lungi, fierbini, uscate
ierni blnde
cea mai mare parte a precipitaiilor care au loc n
sezonul rece
n timpul nopilor de iarn exist ocazional ngheuri
uoare

HIDROGRAFIA
oraul este situat de-a lungul rului Pedeios, cel
mai lung ru din Cipru
oraul este situat lng plaje spectaculoase la
Marea Mediteran, cea mai apropiat fiind doar
la o ora de mers cu maina
Nicosia

POPULAIA

Este singura capital divizat din lume, cele dou jumti fiind
desprite de o "Linie Verde", o zon demilitarizat meninut de
ONU.
Partea N- turci
Partea S- greci
La recensmntul din 2011 populaia era de 55.000 locuitori,
aproximativ 5% din totalul populaiei cipriote.
 Nicosia

ECONOMIA
RESURSE NATURALE:
n propiere se afl mine de cupru.
INDUSTRIA:
Oraul este un centru comercial, care
produce textile, piele, ceramic, plastic i
alte produse.
AGRICULTURA:
n Cipru se cultiv cereale (gru i orz),
leguminoase, legume (morcovi, cartofi i
roii), fructe i alte culturi de arbori
(migdale, mere, banane, roii, struguri,
grapefruit, lmi, pepeni, msline,
portocale i piersici).
Nicosia

TRANSPORTURILE:
Deoarece Cipru nu dispune de un sistem feroviar
, singurele moduri de transport rmase sunt cel rutier,
maritim i aerian.

In Nicosia exist aeroport, autobuze publice, precum i un

serviciu de bike-sharing, asemantor celor din marile
capitale europene.
Nicosia

COMERUL:
Cipru este unul dintre cele mai
mari centre de gestionare a navelor din
lume.
Poziia sa geografic la intersecia a trei
continente i apropierea sa de Canalul
Suez a promovat transportul maritim ca
o industrie important pentru naiunea
insular.
Nicosia Ceea ce face din Cipru o tara atractiva si fascinanta pentru
turisti, este tocmai istoria lunga si tulburata a tarii, datind din
anul 7.500 I.C; varietatea peisajelor ce se pot intalni satisfac
toate gusturile vizitatorilor datorita unicitatii lor.
Atracii turistice:

Muzeul Moscheea Selimiye

Cyprus Museum Moscheea Selimiye si-a
cu o vasta colectie Bizantin inceput viata ca Biserica
de artefacte, care Aici, veti gasi o colectie Agia Sofia si a fost
dateaza din terminata dupa un proces
de icoane (220 bucati) de constructie de 78 de ani,
perioada neolitica crestine care variaza in anul 1326.
si epoca bizantina de la inceputul
erei bizantine pana
in secolul al 19-lea.
Nicosia

Acest Han a fost construit in anul 1572 si este un

exemplu excelent conservat al arhitecturii acestei
perioade.

Buyuk Han

Caracteristicile definitorii aleNicosiei sunt zidurile sale impresionante

venetiene, care inconjoara orasul vechi. Cu toate c este n curs de
Venetian degradare, o mare parte din lungimea lor de trei kilometri (initial) este inca
Fortifications in vigoare.
Bibliografie
https://www.traveleuropa.ro/obiective-turistice-nicosia/
https://en.wikipedia.org/wiki/Transport_in_Cyprus#Motorways
https://en.wikipedia.org/wiki/Nicosia#Climate
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicosia
 Pozitia geografica
Tirana este capitala i cel mai
mare ora din Albania, ocupnd o suprafa
de 41.8 km. Este localizat la 41.33N,
19.82E n districtul i judeul cu acelai
nume din partea central-vestic a rii, la
aproximtiv 32 km de coast.

Relieful
Tirana este situat la 110 m deasupra
nivelului mrii, iar cel mai nalt punct al su,
Mali me Gropa, se afl la 1828 m altitudine.
Oraul este nconjurat de dealuri i de
Muntele Dajti la est, sud i vest, i o mic
vale la nord-vest, cu vedere la Marea
Adriatic.
 Clima
Tirana are in general o clim temperat mediteranean. Aceasta este
caracterizat prin veri clduroase i secetoase i ierni rcoroase i cu
multe precipitaii, dar puine ninsori. Temperatura medie anual variaz
ntre 4C iarna i 27C vara. Precipitaiile sunt de 1020-1520 mm/an,
cele mai multe n lunile noiembrie i decembrie.

Hidrografia
Prin capitala trec rurile Tirana si Lan. De
asemenea, oraul cuprinde si patru lacuri
artificiale: Lacul Tirana, n jurul cruia a fost
construit Big Park, Lacul Paskuqan, Lacul Farka i
Lacul Tufina.

Populatia
Dintre cei 2,87 milioane de locuitori ai rii, aproximativ
862,361 locuiesc n capital, dintre care 84% albanezi, iar
restul greci, aromani, macedoneni, italieni etc. Densitate
medie a populaiei este de 14.746 loc./km.
 Economia
Facand parte dintr-un stat cu o economie agricola-industriala in tranzitie, Tirana dispune
de variate resurse minerale (petrol, gaze naturale, minerale de crom si de cupru, nichel,
bitum) extrase din vecinatatea capitalei si asigurand cca. 50% din exporturi.

Agricultura antreneaza cca. jumatate din populatia activa a tarii, contribuie cu aceeasi
pondere la PIB si este marcata de momentele dificile ale trecerii de la structura socialista
la cea de piata. S-a dezvoltat remarcabil in ultimele decenii, cultivandu-se grau (28%),
porumb, sfecla de zahar, tutun, bumbac, legume si practicandu-se viticultura si
pomicultura.

Hidrocentralele asigura circa 90% din productia de energie electrica, existand in ultimii
ani si un anumit excendent pentru export.

Industria creata practic in ultimele decenii participa cu aproape din PIB si este relativ
diversificata, dar putin competitiva pe pietele externe. Principalele industrii sunt cea de
produse agricole, textile, farmaceutice i cea metalurgica. De asemenea, industria de
televiziune si divertisment se afla intr-o continua dezvoltare si este un angajator
important in economia orasului.
Transporturile

n Tirana se ntlnesc drumurile naionale SH1, SH2 i SH3, iar transportul

local se face cu autobuzul, taxiul sau cu bicicleta prin serviciul de inchiriat
biciclete Ecovolis, lansat in 2011.

Capitala nu dispune de un serviciu feroviar, insa Tirana este deservit de

portul Durrs, situat la 36 km distan de oras, iar transportul aerian este
asigurat de Aeroportul International Maica Teresa ce ofera zboruri catre locatii
importante din Europa.

Comertul

Tirana este direct implicata, alaturi de alte localitati din Albania, in exportul de
textile si incaltaminte, metale si minereu de fier, petrol, legume, fructe si tutun.
Principalii parteneri de export ai tarii sunt Italia, Grecia, Austria si China.

Bunurile importate consta in mare parte din echipamente si masinarii, textile,

chimicale si electronice, iar principalii parteneri de import ai Albaniei sunt
Italia, Grecia, Turcia, Germania si China.
 Turismul
Turismul din Albania s-a dezvoltat treptat de la
cderea comunismului incoace.

Majoritatea turitilor din ora provin din Grecia,

Italia si Kosovo, numrul de vizitatori din alte
locaii crescnd n fiecare an.

Un numr mare de monumente situate

n Tirana dateaz din perioadele ilire,
romane, greceti i otomane.
Monumentele includ Piaa Skanderbeg,
Turnul cu ceas din Tirana, Castelul
Petrel, Moscheea Et'hem Bey,
Catedrala nvierii Domnului,
Mormntul lui Kapllan Paa, Muntele
Dajti i Mosaicul din Tirana.
Bibliografia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tirana
https://en.wikipedia.org/wiki/Tirana
www.referatele.com/referate/.../ALBANIA-referatele-com.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Albaniei