Sunteți pe pagina 1din 28

Traumatismel

e cranio-
cerebrale
Contuzia cerebrala
Contuzia cerebrala reprezinta un efect
posttraumatic imediat si primar, avand un
substrat lezional organic. Se manifesta prin
pierderea starii de constienta pe durata
variabila, fiind insotita de semne neurologice si
tulburari vegetative. Contuzia cerebrala este
cauzata prin lovitura directa sau prin
contralovitura, la fel ca si comotia, numai ca in
acest caz exista si leziuni organice ale creierului.
Poate sa apara atat in urma unui traumatism
inchis, cat si in urma unui traumatism deschis.
Din punct de vedere anatomopatologic, substratul contuziei este
organic, fiind prezente tulburari vasculare ce apar precoce si leziuni
parenchimatoase care apar secundar tulburarilor vasculare. Se
constata leziuni ale substantei cerebrale ca hemoragii corticale,
dilacerari tisulare si edem cerebral. In urma acestor leziuni se
dezvolta necroza mezodermogliala. Aceste leziuni se localizeaza de
regula la nivelul fetei inferioare a lobilor frontali si temporali in
regiunea corticala. Contuziile si hemoragiile profunde ale creierului
apar in urma fortelor mecanice care deplaseaza emisferele cerebrale
pe suprafata interna a cutiei craniene. Aceasta deplasare a
emisferelor produce leziuni ale substantei nervoase atat in punctul
de impact, cat si in regiunea opusa (leziuni de contraimpact)
. Hemoragia intracerebrala cu dilacerari ale substantei nervoase se
produce in cazul traumatismelor severe. Deoarece suprafata bazala
interna a cutiei craniene este neregulata, miscarea inertiala a
emisferelor in cazul unei decelerari bruste (ca in accidentele auto)
produce lezarea suprafetei inferioare a acestora de catre
proeminentele osului sfenoid. Impactul frontal cu suprafete dure are
ca rezultat contuzii ale suprafetelor orbitale ale lobilor frontali si ale
portiunilor anterioare si bazale ale lobilor temporali. Leziunile pe
suprafata externa a emisferelor apar in situatia unui impact din
lateral
Clasificarea contuziilor cerebrale se face
in functie de doua criterii:
- dupa gravitate exista contuzii minore,
medii si grave;
- dupa intindere contuzia poate fi difuza,
circumscrisa (la un emisfer, lob cerebral
sau focala) sau cu predominanta in unele
structuri (trunchi cerebral, diencefal,
cerebel) .
Contuzia cerebrala difuza apare ca urmare a
unor mecanisme inertiale de acceleratie-deceleratie, leziunile
rezultand in urma frecarii dintre diferite structuri cerebrale. Contuzia
circumscrisa ia nastere ca urmare a unui contact direct sau prin
contralovitura. Macroscopic, creierul apare congestionat, vasele
leptomeningeene si subpiale sunt turgescente. Se mai pot observa
sufuziuni sangvine de culoare violacee. Pe suprafata de sectiune
apar hemoragii venoase petesiale, difuze sau circumscrise, mai ales
la nivelul substantei albe. Daca traumatismul a fost deosebit de
violent, atunci aceste hemoragii tind sa conflueze si formeaza arii
hemoragice intraparenchimatoase. La examenul microscopic se
observa leziuni neuronale sub forma de cromatoliza, alterari ale
aparatului reticular Golgi si neuroni multinucleari. In formele grave
de contuzie alterarile neuronale sunt de tip hipoxic, cu vacuole in
citoplasma, iar in stadiile avansate de comotie exista pierderi de
populatii neuronale. Axonii neuronilor prezinta fragmentari ale tecii
de mielina, in formele grave mielina disparand complet. La nivelul
gliei se observa hipertrofia microgliei.
Contuzia cerebrala minora
In aceasta situatie leziunea determinanta are o intensitate redusa.
Contuzia cerebrala minora este total reversibila. Manifestarile clinice
ale acestei forme se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta
pe o durata de 20 pana la 30 de minute, dar care poate ajunge
pana la 2-3 ore in unele cazuri. Nu exista semne sau simptome
neurologice. La un numar restrans de pacienti se poate intalni o
diplopie sau o asimetrie de reflexe miotatice cu caracter tranzitoriu
si semne de iritatie meningeana. Modificarile vegetative sunt
inconstante si tranzitorii, fiind intalnite usoare modificari ale pulsului,
respiratiei si ale tensiunii arteriale. Amnezia lacunara care urmeaza
dupa acest episod cupinde perioada de abolire a starii de constienta
si o scurta perioada de timp de dinaintea evenimentului traumatic.
Evolutia este favorabila, bolnavul isi revine complet in aproximativ
2-3 saptamani. Sindromul postcontuzional reprezinta persistenta
unor simptome ca cefaleea, ametelile si astenia dincolo de acest
interval de 2-3 saptamani. In acest caz trebuie suspicionat si un
eventual hematom intracranian.
Contuzia cerebrala medie
In acest caz creierul sufera leziuni de amploare mai mare si care sunt
partial reversibile si compensabile. Manifestarile clinice care insotesc
contuzia cerebrala medie sunt reprezentate de abolirea starii de constienta
pe o durata de la 2-3 ore pana la 2-3 zile. Dupa ce bolnavul isi revine din
starea de inconstienta, acesta poate sa prezinte o stare de agitatie
psihomotorie, anxietate, tulburari mnezice, hiperemotivitate sau dinpotriva,
poate sa aiba o stare de somnolenta, apatie, obnubilare si confuzie.
Amnezia este ca in cazul comotiei cerebrale minore, cuprinzand
evenimentele de dinaintea momentului traumatic, perioada de pierdere o
constientei si momentele imediate de dupa revenirea starii de constienta.
Pacientii nu-si pot aminti ce i-a lovit, nu pot relata evenimentele care au
precipitat momentul producerii accidentului. Semnele si simptomele
neurologice se intalnesc mereu in comotia cerebrala medie si sunt
reprezentate de modificari ale reflexelor miotatice, prezenta semnului
Babinski bilateral si semne de iritatie meningeana. Modificarile functiilor
vegetative sunt prezente si constau in modificari ale pulsului (tahicardie),
modificari ale frecventei respiratorii (polipnee), modificari ale tensiunii
arteriale. Evolutia comotiei cerebrale medii este favorabila, dar in unele
cazuri pacientii pot deceda. Bolnavul se recupereaza mai greu dupa
revenirea starii de constienta, recuperarea durand mai mult de 3
saptamani. Sindromul postcontuzional se intalneste mai frecvent.
Contuzia cerebrala grava
Aceasta forma de contuzie presupune leziuni cerebrale ireversibile si
necompensabile sau doar partial compensabile. Manifestarile clinice
ale acestei forme de contuzie sunt reprezentate de abolirea starii de
constienta care poate dura de la momentul traumatismului pana la
1-2 saptamani sau mai mult. Amnezia este la fel ca in cazul
celorlalte forme de comotie. Semnele si simptomele neurologice
sunt constant prezente si constau din tulburari de tonus muscular,
tulburari in mentinerea posturii. Tulburarile de tonus muscular pot
merge de la hipotonie generalizata pana la rigiditate prin
decorticare. In rigiditatea prin decorticare membrele superioare sunt
in tripla flexie, iar membrele inferioare in extensie. Se poate intalni
devierea conjugata a capului si globilor oculari, crize epileptice
generalizate. Modificarile functiilor vegetative sunt prezente si
constau in tahicardie, polipnee, hipertermie, episoade hipotensive,
varsaturi. Daca este atins si trunchiul cerebral, tabloul clinic este
mai sever, iar prognosticul mai rezervat. Atingerea trunchiului
cerebral determina coma profunda, rigiditate prin decerebrare cu
hipertonie generalizata cu membrele superioare in extensie si rotatie
externa, iar membrele inferioare in extensie si rotatie interna.
Tulburarile vegetative sunt severe, iar reflexele cu inchidere in
trunchiul cerebral sunt abolite.
Diagnostic de laborator
Contuziile se evidentiaza imagistic prin CT si IRM
(imagistica prin rezonanta magnetica) . Pe
imaginile CT zonele lezate apar ca arii hiperdense,
iar la IRM aceleasi zone apar ca arii hiperintense.
Aceste examene obiectiveaza, de asemenea, in
majoritatea cazurilor, si un anumit grad
de hemoragie subarahnoidiana. Dupa mai multe
ore de la evenimentul traumatic, tesutul nervos
din jurul leziunii se edematiaza si apare la CT ca
un inel de joasa densitate. Dupa cativa ani de la
evenimentul traumatic, examenul CT va pune in
evidenta depresiuni cicatriciale colorate cu
hemosiderina pe suprafata corticala, care pot fi o
cauza a epilepsiei posttraumatice.

Comotia
Comotia este leziunea cerebrala cauzata de un traumatism la nivel
cranian sau la nivelul intregului corp. Este cea mai usoara leziune
cerebrala primara aparuta dupa un traumatism si este rezultatul
fortelor mecanice asupra craniului si creierului in momentul
impactului. In urma traumatismului se produc modificari temporare
ale fiziologiei neuronale.
Comotia poate determina pierderea temporara a starii de constienta
sau ameteala, dar poate exista si fara manifestare clinica. Dupa
repaus, majoritatea pacientilor se refac in totalitate in decurs de
cateva ore pana la cateva saptamani.
In putine cazuri comotiile cerebrale pot duce la tulburari grave si
amenintatoare de viata. Comotiile repetate sau severe necesita
interventie neuro-chirurgicala si pot cauza tulburari de mers,
probleme de invatare sau de vorbire. Datorita posibilitatii de
producere a unor leziuni neuronale profunde si permanente,
comotile severe necesita consult medical de specialitate.
Cauze
- sporturi dure de lupta
- caderi de la inaltime
- loviri la locul de joaca
- accidente de masina
- caderi de pe bicicleta.
Simptome
Nu este usor intotdeuna sa se identifice simptomele de comotie cerebrala. Nu toti pacientii care
au comotie cerebrala isi pierd cunostinta. Persoana care a suferit o comotie trebuie sa-si intrerupa
activitatea sau sportul care a produs lovirea. Reluarea activitatii inaintea recuperarii functionalitatii
normale a creierului creste riscul instalarii unor leziuni cerebrale severe. Comotiile pot fi usoare,
moderate sau severe, in functie de gravitate, simptomatologia persista ore, zile saptamani sau
chiar luni. Persoana care a suferit o comotie cerebrala are urmatoarele simptome:
- pierderea cunostintei
- amnezie anterograda (nu-si aduce aminte ce s-a intamplat dupa lovitura)
- confuzie, raspunde inconsecvent la intrebari, pronuntarea neclara a cuvintelor, lipsa de
concentrare
- ameteala, zapaceala, vedere incetosata sau cu puncte luminoase sau tinitus (tiuituri in urechi)
- imposibilitatea mentinerii pozitiei ortostatice (nu poate sta in picioare), incapacitatea de a merge
sau lipsa coordonarii, pierderea echilibrului
- senzatie de greata, varsaturi.
Diagnosticul de comotie cerebrala este mai greu de pus in cazul in care pacientul este copil.
Parintii unui copil cu traumatism craniocerebral trebuie sa se adreseze imediat medicului.
Foarte rar, persoanele care au suferit o comotie mai severa vor dezvolta simptomatologie dupa o
perioada de timp sau se va inrautati starea de sanatate aparand sindromul post-comotional
caracterizat de:
- modificarea abilitatilor cognitive, concentrare slaba, probleme de memorie
- cefalee sau vedere incetosata
- modificari ale personalitatii: irascibilitate sau anxietate nejustificata
- modificari ale ritmului somn-veghe
- pierderea interesului pentru activitatile cotidiene
- pierderea libidoului
- pierderea gustului sau a mirosului
- senzatie ca obiectele din jur se invart sau ca persoana se invarte sau cade in gol
(vertij); vertijul provoaca ameteala si voma
- pierderea echilibrului sau a capacitatii de a sta in picioare.
Diagnosticul
In cazul in care medicul suspecta existenta unei comotii cerebrale va
pune intrebari simple din care sa evalueze functionalitatea
creierului, de tipul: "In ce zi suntem azi?". De asemenea se va
investiga:
- echilibrul
- coordonarea
- reflexele
- sensibilitatea
- forta musculara.
Uneori sunt necesare investigatii imagistice precum CT (tomografia
computerizata) si RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru a
identifica leziuni cerebrale secundare (hemoragii
cerebrale, edem, hipertensiune intracraniana).
Tratament
In prima faza este necesara o urmarire atenta a pacientului pentru a
observa modificarile de comportament sau inrautatirea
simptomatologiei cu tinerea pacientului internat in spital.
Pentru diminuarea cucuiului se poate pune o punga cu gheata sau
se administreaza analgezice de tipul Acetaminofenului
(Paracetamol, Tylenol) sau ibuprofenului (Advil).
Pentru recuperarea totala dupa comotie se recomanda repaus la
domiciliu, cu respectarea orelor de somn si reducerea activitatii din
timpul zilei. Pentru o perioada de cateva zile sau saptamani se va
evita consumul de alcool, droguri sau activitati ce pot determina
leziuni cerebrale secundare. De asemenea, se interzice condusul
masinii sau inotul.
Daca nu se obtine o imbunatatire a starii de sanatate sau daca se
observa o inrautatire a simptomatologiei pacientul trebuie sa se
adreseze unui medic specialist.
Profilaxie
Riscul de a suferi o comotie poate fi redus daca:
- se va purta casca in timpul mersului pe bicicleta,
skateboard, snowboard sau in timpul practicarii skiului
- se va pune centura de siguranta in timpul mersului cu
automobilul
- nu se va conduce in stare de ebrietate sau dupa
consumul de droguri
- se vor asigura locurile periculoase din apartament:
folosirea luminii in zonele intunecoase, captusirea
colturilor ascutite, securizarea scarilor, repararea
suprafetelor denivelate sau accidentate.
Hematomul
Hematomul se manifesta prin ruperea vaselor de
sange, cel mai adesea, ca urmare a unei lovituri
violente/contuzie, astfel incat sangele se revarsa
in tesutul invecinat. Se formeaza o pata vanata,
mai mare sau mai mica si care produce dureri
ascutite.
Hematoamele se formeaza in special la
persoanele al caror sange se coaguleaza greu sau
care iau medicamente anti-coagulante.
In cazul hematoamelor localizate in anumite
cavitati ale corpului, exista pericolul unei
hemoragii interne, in urma careia sangele poate
compresa organele interne
Tratament cu produse natural CaliVita
Vein Care - aplicatii locale
Tratamente si masuri de auto-asistenta
-se aplica o punga cu ghiata, pernite crioterapeutice,
comprese reci, bai partiale reci, pentru a stopa marirea
hematomului si a calma durerile
-se trece apoi treptat la comprese calde imbibate cu esenta
de galbenele sau cu tinctura de arnica
-se fac impachetari cu foi de varza strivite, cu branza de
vaci sau cu boabe de grau rasnite
-se pun cataplasme cu radacina fiarta de tataneasa (cca 10
minute), cu argila, sulfina sau cartofi rasi
-se fac bai progresive, generale si partiale, cu namol mineral
-se fac masaje la locul vanat cu tinctura de tataneasa de 2-3
ori/zi, se fac frectii cu alifie de galbenele, ulei de arbore de
ceai, de sunatoare sau arnica
-se folosesc preparate naturale.
unei hemoragii interne, in urma careia sangele poate
compresa organele interne

S-ar putea să vă placă și