Sunteți pe pagina 1din 14

Fitoterapia in aparatul

respirator

Prof. Ilies Claudia Steliana


In functie de specificul bolilor trebuie sa diferentiem urmatoarele substantele active, cu efect favorabil astfel:
-antitusive(antispastice sau miorelaxante bronhice) cu efect inhibitor asupra tusei. Sunt indicate in prima faza de inceput
ale infectiilor respiratorii, atunci can tusea eate seaca, uscata, irirtativa.
- emoliente si fuidificatorre ale sputei, sunt indicate atunci cand tusea este insotita de expectoratie abunenta.
- dezinfectante ale cailor respiratorii, indicate in infectii bacteriene sau virotice.
- adjuvante ale tratamentului de baza in afectiunile cronice obstructive aleaparatului respirator: astmul, sclero-emfizemul
pulmonar, silicoza.

ANTITUSIVELE

Tusea in general nu este o afectiune, ci un simptom al afectiunii respiratorii; reprezinta un act reflex produs de o
iritatie a mucoasei, fie prin prezenta unor corpi strainii, fie, prin prezenta unor produsi patologici ca: sputa, mucus, sange.
Cele mai indicate forme fitofarmaceutice sunt infuziile sau ecocturile, care se beau calde (nu fierbinti), in dulcite cu
miere.

Retete de antitusive:

Rp/ petale de mac rosu(Flores Rhoeados) 30g


rostopasca(Herba Chelidonii) 10g
talpa gastii(Herba Leanuri) 40g
frcte Anason(Fructus Anisi) 20g
Mf species

Ca si plante care sunt indicate in tratamentul tusei seci , irirtative: Lichenul de piatra(lichen Islandicus), frunzele
deEucalipt (Eucaliptus globulus Folium), Lumanarica(flores Verbasci), podbal(folium Farfarae), iedera (foluim
Haederae).
Exemple de siropuri care se gasesc in farmacie:
Calmotusin Plantusin, Tusimun, Stodal, Sinecod, Paxeladin, GreenTus, Pectolyn,Coughend,etc
EXPECTORANTE

Sunt substante medicamentoase care favorizeaza expectoratia, crescand cantitatea secretiilor traheobronsice si/sau fluidificandu-
le. Actiunea expectoranta se datoreaza fie stimularii activitatii secretorii a glandelor mucoasei traheobronsice, fie fluidificarii directe a
secretiilor mucoase. Se folosesc in afectiuni bronhopulmonare in care sputa este vascoasa, aderenta, nu poate fi eliminata si
constituie un factor iritativ pentru mucoasa bronsica si o sursa de procese inflamatorii si infectiose (bronsite, traheite, astm bronsic,
mucoviscidoza, bronsiectazii).

EXPECTORANTE SECRETOSTIMULANTE
Stimuleaza activitatea glandelor seroase din mucoasa bronsica si cresc transudarea plasmatica la acest nivel. De asemenea pot
stimula motilitatea celulelor mucoasei si peristaltismul bronsic. Unele administrate p.o. au actiune iritanta slaba asupra mucoasei
gastrice, declansand reflex o hipersecretie traheobronsica, altele se elimina prin mucoasa cailor respiratorii, actionand direct asupra
celulelor glandelor secretorii.
Eficacitatea terapeutica a acestor expectorante clasice este relativ slaba, pentru unele indoielnica.

EXPECTORANTE SECRETOLITICE
Actioneaza direct asupra secretiilor bronsice pe care le fluidifica. Aceasta grupa cuprinde substante mucolitice, enzime proteolitice,
agenti tensioactivi si hidratanti.
Mucoliticele, la nivelul secretiei mucoase desface diferitele tipuri de legaturi responsabile pentru agregarea macromoleculelor
proteoglucidice care formeaza scheletul mucuslui. Are loc o fluidificare consecutiva si o usurare a expectoratiei.

Retete expectorante:
Rp/ Decoct de radacina si rizomi de Ciubotica Cucului(radix Primulae 6g/180ml apa
decoct de radacina de lemn dulce (radix Liquiritiae) 5g/120ml apa
infuzie de anason (Fructus Anisi) 5g/100ml apa
zahar 200g
Mf siropi

Rp/ flori de nalba(flores Malvae) 25g


flori lumanarica(Flores Verbasci) 20g
Unguras(Herba Marubii) 25g
radacina de nalba mare(Radix Altheae) 25g
fructe de Anason(fructus Anisi) 5g
Mf species
Rp/ petale de mac rosu (Flores Rheados) 20g Rp Miere de albine -20g
flori de tei (FloresTiliae) 25g Ulei esential de anaso-15g
talpa gastii(Herba Leonorii) 20g Mf solutio
frunze de nalba(Folium Malvae) 15g
frunze de patlagina(folim Plantagins) 15g
Cimbrisor(Herba Serpilli) 5g
Mf spacies

Rp/ Flores Malvae


Flores Tiliae
Flores Verbasci amestecate in parti egale
Folium Farfarae
Folium Plantaginis

Ca si plante care sunt indicate in tratamentul tusei expectorante avem: Flores Millefolii, Isop(Herba Hyssopi), Juniper fructus, Herba
Equisetti, Hrrba Eryngii plani scai vanat, Radix Liquiritiae, Inula Helenium-Iarba mare,Uragoga ipecacuanha, Cephaelis
ipecacuanha, Primumla radix, Turines Pini-mugurii de pin,etc
Denumiri farmaceutice: Sirop patlagina, Sirop expectorant, Tusiic, Sirop din muguri de pin si brad, Sirop din ridiche neagra, Herbalis,
Tavipec, etc

BRONHOPNEUMOPATIILE

Sub acesta denumire sunt grupate o serie de afectiuni bronho-pulmonare acute si cronice: bronhopneumonia, pleurezia, bronsita
bronsiolita, etc
In acest caz se recomanda cataplasme calde cu mustar, sau cu hrean, aplicate pe gat si pe torace, cu evitarea condimentelor,
tutunului, si alcoolului.
Pe langa utilizarea plantelor se mai poate utiliza ca terapie complementara si aparatul Salin, prin intermediul caruia aerul este
purificat,ionizat reduce factorii alergeni: prin acesta aerul devine mai curat, respirabil si racoritor.
Util si foarte cunoscut este si nebulizatorul, acesta transforma sbstantele active in ordinul micronilor care apoi sunt absorbiti in
alveolele pulmonare.
Rp/ Folim Farfarae 20g Rp/Millefolii flos 20g
Flores cum radicibus Primulae 30g Primulae flos 10g
Inulae radix 30g Verbasci flos 20g
Anisi fructus 10g Sambucii flos 15g
Coriandri fructus 10g Tiliae flos 30g
Sepylli herba 05g mf species
mf species

Rp/Plantaginii folium 30g


Thymi herba 10g
Primulae radix 20g
Saponariae radix 30g
Anisi fructus 10g
mf species

ASTMUL BRONSIC

Este o stare patologica caracterizata printr-o nevoie intensa de aer oxigenat, deoarece evacuare din plamanii a aerului
se face cu dificultate. Trebuie sa precizez ca exista o forma de astm , enumit cariac care nu are nici o legatura e
cauzabilitate cu astmul bronsic!!!! Este doar o manifestare a insuficientei cardiace(in general data e ventriculul stang),
caracteristica lui este o dispnee paroxistica, nefiind insotita de alte fenomene functionale repiratorii.
In accesele usoare ca medicament e electie este extractul de Ephedre distachia efedrina clorhidrat. Pe langa aceasta
mai avem teobromina - intalnita in arborele de Cocao si ceaiul chinezesc.
FITOTERAPIA IN BOLILE
APARATULUI CARDIO
VASCULAR
Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implic inima sau vasele sangvine .
e refer la funcionarea insuficient a muchiului cardiac i ca atare o circulaie inadecvat a sngelui care alimenteaz
muchiul inimii(miocardul). Boala coronarian este cea mai frecvent asimilat cu bolile coronariene, dei boala
coronarian poate fi datorat altor cauze, cum ar fi spasm coronarian.
Principiile active extrase din plante au un rol deosebit, imbunatatesc considerabil simptomele si functionalitatea inimii.
Sunt numeroase medicamente, a coror principiu activ este obtinut din plante: Diditalis purpurea, Digitalis Lanata,
Convalaria majalis, Adonis venalis, Vinca minos, Strophantus sp, Rauwolfia serpentina a coror siteza nu este posibila in
laboratoare.

Paducelul - Crataegus monogyna

Florile, frunzele i fructele de pducel sunt bogate n vitamine i minerale, antioxidani, acizi organici, glucide, aceticolin, pectin,
taninuri i uleiuri volatile. Cardiotonic (efect inotrop pozitiv), coronarodilatator moderat (imbunatateste fluxul sanguin la nivelul
arterelor coronare, restabileste integritatea vaselor sanguine, efect pozitiv de utilizare a oxigenului), vasodilatator periferic, normo-
tensor (scade tensiunea arteriala la subiectii hipertensivi si o creste la hipotensivi), efect anticoagulant si diuretic bland, sedativ
asupra sistemului nervos central, potenteaza efectul medicamentelor digitalice si beta-blocante, antioxidant, antispastic..
Prodese farmaceutice cu paducel: Vagostabyl, Magnevie cardio, Stress control- naturalis, Capsule bano paducel,vasc usturoi, ceai
calmocard, ceai T tensiune, Doppelherz Tonicum K,

Talpa gastii - Leonurus cardiaca

Sedativ, antispastic, vasodilatatoare, antiaritmic, antihipertensiv, cardiotonic, uterotonic, hipotensor (scade


tensiunea arteriala),reglator al ritmului cardiac, antispasmodic, reglator al menstrelor, anxiolitic, diaforetic (sudorific),
vasodilatator
sedativ usor, antiagregant plachetar.
Prodese farmaceutice cu talpa gastii: sedocalm, hipotens, calmocard,etc

Valeriana Valeriana officinalis


Proprietati terapeutice
- neurosedative Ia nivelul encefalului, hipnotice si calmante asupra sistemului nervos si cardiac (mai eficace decat
tranchilizantele chimice, fara a da obisnuinta sau dependenta);
- antispastice, antiepileptice, antiemetice (contra greturilor si vomei), carminative, hipoacidifiante, antihelmintice;
- hipotensive, antidiabetice;
- antiastmatice, antiseptice pulmonar.
Indicatii
- nervozitate, stres, insomnii, isterie, epilepsie, paralizie, oboseala, astenie, migrene, sughit, ameteli, anxietate, distonii
neurovegetative, excitabilitatea creierului si a maduvei spinarii, convulsii la copii, stari de excitatie nervoasa, tremuraturi, dureri de
cap datorate alcoolului si fumatului, pierderea vocii de natura emotionala;
- favorizeaza aparitia somnului la persoane surmenate, cu obsesii si cu ganduri negre;
- colici stomacale de natura nervoasa, balonari, vome, diminuarea secretiilor gastrice, diaree, dizenterie, antihelmintic in distrugerea
ascarizilor, calmeaza tulburarile nervoase datorate prezentei parazitilor intestinali;
- reglarea palpitatilor inimii, aritmie extrasistolica, nevroze cardiace, angina pectorala, tahicardie, ateroscleroza, tulburari circulatorii,
hipertensiune;
- bronsite, astm bronsic, tuse;
- tulburari de menopauza, dureri menstruale, retentie urinara;
- dureri sciatice, reumatice, nevralgii, spasme musculare, hipersensibilitate motorie si senzoriala;
- asigura dezintoxicarea tabagica, dand senzatie dezagreabila la fumatori;
- amelioreaza durerile si vindeca dermatozele, plagi, ulceratii, eruptii, varice, urticarie, contuzii.
Prodese farmaceutice : extravalerianic, extraveral, extrasedil, lnistress, valerian csp, exigan, somnifer,, relaxiren stresscontrol,
nervocalmin somn usor, sedivitax, ect.

Levantica levanda angustifolia

Ameliorarea cefaleei aplic puin ulei pe tmple i maseaz uor, pn simi c durerea scade simior
Calmarea durerilor abdominale medicii germani recomand, adeseori, ceaiul de levnic pentru mbuntirea digestiei.
Uleiurile relaxeaz muchii netezi ai tractului digestive , domolind crampele gastrice i intestinale, care apar dup servirea
meselor.
Vindecarea infeciilor substanele coninute de levnic distrug bacteriile i previn infectarea rnilor sau zgrieturilor.
Lavanda poate vindeca esuturile, promovnd creterea de cellule noi i ajutnd la cicatrizarea rnilor.
Calmarea durerilor de urechi Aceleai componente care ajut la vindecarea rnilor te scap i de durerile de urechi!
Este ideal pentru persoanele care au probleme cu somnul, adorm greu sau se trezesc des n timpul nopii, prelungind
calitatea i durata somnului. i n cazul acneelor, a pielii uscate sau a tenului gras, lavanda sare n ajutor! Aplicai o
compresie cu infuzie de lavand n zona pe care vrei s o tratai i vei vedea rezultatele imediat!
Perfect n diminuarea mtreii! Aplic 15 picturi de tinctur de lavand (o gseti la plafar) n 2 linguri de ulei de
msline, nclzete-le foarte puin n cuptorul cu microunde i aplic-le apoi pe prul umed, masnd uor scalpul. Pune-i
apoi o masc de du i las soluia s acioneze aproximativ o or nainte s te speli. Pentru un efect de durat, folosete
acest tratament o dat pe sptmn.
Produse farmaceutice: Tavipec, Uleiuri esentiale, Cosmetice, Aromaterapie.
Unguras Marrubium vulgare
este recomandat in tratarea si vindecarea bolilor de inima, dischineziilor biliare, afectiunilor vezicii biliare, cailor
respiratorii, ficatului, colecistitelor, calmarea starilor de spasm, palpitatiilor, aritmiilor, reglarea pulsatiilor cardiace,
eliminarea secretiilor bronhice, tratarea aritmiei cardiace (contine azotat de potasiu si colina).
In tratamentele populare, ungurasul constituia un remediu excelent in tratarea afectiunilor ficatului, durerilor de rinichi,
durerilor de cap, ametelilor, sperieturilor (spalaturi cu lichidul rezultat din fierberea tulpinilor de unguras), stimularea poftei
de mancare (utilizarea vinului preparat din tulpini de unguras).

Rp. Folium cum floribus Crataegi 20g Rp Radix Valerianae 20g


Herba Leonorii 25g Storbulii lupulii 30g
Herba Poliginii 45g Herba Leonorii 40g
Folium Melissae 10g Lavandulae flos 10g
mf specief mf species

Rp.Radix Valerianae 20g rp. Herba Leonorii 40g


Flores Tiliae 30g Herba Equisseti 30g
Folium Mentae 30g Lavandulae flos 10g
Herba Sepylli 20g Carvi fructus 10g
Mf species Anisi frctus 10g
mf species
Rp. Herba leonorii 30g
Radix Valerianae 20g Crataegi tincturae 25g
Folium Melissae 20g Valerianae tinctrae 25g
Fructus Carvi 20g Leonurii tincturae 50g
mf species mf tinctura composita, ds intern 25 pic*3/zi
Din categoria medicamentelor utilizate cu continut ridicat de alcaloizi a fost DISTONOCALMUL,
continea derivati dihidrogenati ai alcoliozilor din:Cornul secarei-Claviceps purpurea, si Atropa
Beladona.
AFECTIUNII VASCULARE - HEMORAGIILE

Pentru tratarea hemoragiilor(interne, dar si externe ), se recomanda utilizarea de substante care au efect anticoagulant, astringent, aici aven
plante care contin : taninuri, plante a caror continut de vitamina K este crescut. In functie de hemoragie mai avem plante care au un continut
mare de vitamina C, flavonoizi.

Vascul Vascum album

Este indicat n ateroscleroza general, ateroscleroza coronariana, accidente vasculare, afeciuni cardiace, ischemie cardiac, tumori, tuse
convulsiv, astm pe fond de stres, tuse convulsiv, tuse spastic rebel, sughiuri persistente, zgomote n urechi, epilepsie, convulsii, nevralgie,
paralizie, isterie, spasme, impoten, sterilitate, afeciuni ale prostatei, hemoragii diverse, tulburri cauzate de hipertensiune, sciatic, dureri
reumatice.
Preparatele fitoterapeutice pe baz de vsc au aciune vasodilatatoarere, hipotensiv i bradicardiant, scade tensiunea arterial i reduce
ritmul cardiac, efect cardiotonic, calmeaz inima agitat, antispasmotic, aciune antitumoral, hemostatic.
Administrare
Maceratul la rece se obine din 3 lingurie de frunze i ramuri uscate i mrunite de vsc, la o can de ap rece lsate la macerat de seara
pn diminea; cantitatea se consum n 24 de ore.
Pulberea se obine prin mcinarea plantei uscate i se administreaz 2 vrfuri de cuit pe 24 de ore, timp de 7 zile cu pauz de o sptmn
dup care se poate relua tratamentul dar nu mai mult de 3-4 ori pe an.
Vinul de vsc se prepar din 40 grame pulbere de vsc la un litru de vin alb natural, se las 5-6 zile la macerat, se strecoar i se pune n sticle;
se administreaz zilnic cte un phrel (100ml) de vin pentru ateroscleroz sau boli cardiovasculare, boli de piept, hemoragii.
Atentie!!!!!!!!!!
Nu se recolteaz vscul de pe arar, tei, salcie, plop care sunt foarte toxice. A nu se confunda cu vscul de stejar (Loranthus europaeus) care
nu este medicinal, cu frunze cztoare iarna, fructele de culoare glbuie aezate n ciorchine, spre deosebire de vscul medicinal cu fructele
grupate cte trei.
Nu se recomand depirea dozelor admise, deoarece la supradozaj se produc fenomene de intoxicare manifestate prin scderea pulsului,
aritmii cardiace, tahicardie; deoarece din vsc s-au izolat substane cu aciune cardiotoxic care pot produce leziuni la nivelul miocardului se
recomand respectarea dozelor stabilite.

Sulfina - Melilotus officinalis

Substanele active prezente n compoziia sulfinei : uleiul volatil, substanele amare, derivaii flavonici, acidul cumarinic se asociaz cu succes n
tratamentul hepatitelor cronice, n ciroz, n afeciuni ale rinichilor i ale cilor urinare, inclusiv n artit, n abcese, gingivite , astm, bronite i
diferite rni.
Mod de administrare
Intern:
- pulbere sublingual: se rnete planta fin, cu o rni electric curat; se ia cte o linguri ras de plant de 4 ori pe zi, doar sulfin sau n
amestec cu alte plante, cu minim 30 minute nainte de mese. Se ine sublingual 15-20 minute apoi se nghite cu puin ap plat
- macerat: se pun 2 linguri pline de sulfin uscat rnit fin la 1 l ap plat, se las la temperatura camerei aproximativ 7 ore (peste noapte)
apoi se strecoar. Se bea peste zi, cu nghiituri mici, ntre mese.
Extern:
- se prepar un macerat mai concentrat, din 5 linguri pline de plant la 1 l ap plat, din care se pun cataplasme pe zonele
afectate.

Cerentel - Geum urbanum

Indicatii terapeutice: in special preparatele din rizomi de cerentel, datorita continutului ridicat in taninuri, scad secretiile mucoaselor,
permeabilitatea capilarelor si a membranelor celulare sunt indicate in tratarea afectiunilor stomacale, diaree cauzata de infectii. De asemenea
multumita taninurilor continute, cerentelulare utilizari hemosatice prin precipitarea proteinelor din sange. Are proprietati antibacteriene, si
calmante. Mai este recomandat in tulburari ale ficatului si bilei; hemoroizi; ciclu menstrual neregulat - administrat sub forma
de decoct opreste hemoragiile si calmeaza durerile; stomatita,gingivita si abcese dentare;
Intrebuintari si retete naturiste cu cerentel:
- decoct: 2 lingurite de rizomi si radacina, uscate si maruntite se adauga la 250 ml apa si se fierb timp de pana la 30 minute. Se administreaza
cate 2 cani pe zi, fara indulcitori.
- infuzie: 1 lingura de rizomi si radacina, uscate si maruntite se umezesc cu apa si se lasa 5 minute la macerat. Se adauga peste macerat 250 ml
apa clocotita si se lasa in suspensie 15 30 minute. Se iau 2 cani pe zi. Preparatul e recomandat pentru infectiile intestinale.
- praful de cerentel: o cantitate de rizomi se maruntesc si se trec apoi prin masina de rasnit cafea. Se consuma 1 jumatate de lingurita de 3 ori pe
zi. Pulberea se poate tine 10 minute sub limba apoi se va inghiti cu un pic de apa.
- tinctura: 20 g de rizomi se lasa in repaos cu 100 ml alcool de 60, timp de 14 zile, agitand des. Dupa aceasta perioda se strecoara si pastraza in
sticle colorate inchise ermetic. Se consuma 20 25 picaturi de 3 ori pe zi. Tinctura diluata in apa fiarta si racita in combinatie de parte la parte, se
foloseste pentru in afectiunile gingivale, gingivita si abcese, prin tamponarea zonei cu o pensula sau un pamatuf de vata inmuiate in aceasta
solutie. Aplicata pe rani deschise opreste hemoragiile.
Contraindicatii!
In dozaje mari poate da nastere la greata si varsaturi. In timpul sarcinii se administreaza numai la recomandarea medicului.

Symphytum officinale - tataneasa

n scop terapeutic se folosete rizomul i rdcina, care nu se recolteaz n perioada de nflorire a plantei; recoltarea se face
primvara devreme pn n luna martie sau toamna din luna septembrie pn la venirea iernii, deoarece n aceast perioad
rdcinile secret maximum de alantoin, substan biologic-activ care d valoare terapeutic plantei.
Fitoterapia cu ttneas are aciune cicatrizant, remineralizant, hemostatic, regenerant, antiinflamatorie, antitumoral,
anticancerigen.
Ulcer de gamba (inclusiv varicos), leziuni ulcerate in general, escare
Se pun cataplasme cu pasta de pulbere de tataneasa, care se tin minim 1 ora. In cazul escarelor se pun comprese cu ceai de
tataneasa preparat la rece dupa metoda de mai sus, umezind crusta permanent cu acesta.
Metoda de obtinere casnica a extractului apos de tataneasa prin macerare + decoctie
- 2 linguri de pulbere de tataneasa se lasa la macerat intr-o cana cu apa de seara pana dimineata, apoi se filtreaza si se pune
deoparte
- pulberea umezita cu apa care a ramas se fierbe in inca o cana de apa 1 minut, dupa care se lasa la racit
- se combina cele doua extracte, iar preparatul se utilizeaza conform indicatiilor.
Extract apos antitumoral
- doua linguri radacina de tataneasa se lasa de seara pana dimineata la macerat intr-un pahar cu apa; in alt pahar se pun la macerat
in apa urmatoarele plante: frunze de nuc (o lingurita de pulbere), coada soricelului (o lingurita de pulbere), musetel (o lingurita de
pulbere), rostopasca (o jumatate de lingurita de pulbere - atentie! In cantitate mai mare devine toxica).
- dimineata se filtreaza ambele macerate, iar tataneasa ramasa se pune la fiert la foc mic, cu o cana de apa. Dupa 20 de minute de
fiert, se ia de pe foc si se adauga restul de plante ramas dupa filtrare, care se lasa sa infuzeze 10-15 minute
- se strecoara infuzia, apoi se combina cu cele doua macerate la rece. Cu plantele ramase de la prepararea infuziei se pun comprese
pe locul afectat.
Unguentul de tataneasa
Se face un unguent din 5-6 linguri de unt clarifiat amestecate foarte bine, dar - atentie - la rece, cu 2 linguri de pulbere de tataneasa
(macinata fin cu rasnita de cafea si cernuta de 2 ori prin sita pentru faina alba). Acest preparat se aplica pe zonele afectate de 3-4 ori
pe zi.
Pasta din pulbere de tataneasa
Se combina 1-2 linguri de pulbere de tataneasa cu apa calduta, amestecand bine pana se formeaza o pasta, care va fi intinsa pe
locul afectat si va fi tinuta 1-3 ore. Pentru arsurile termice, in medicina populara se prepara pasta de tataneasa, nu cu apa, ci cu zer,
iaurt sau chiar smantana.

Castanul slbatic- Aesculus hippocastanum

Florile se recolteaz cnd jumtate din inflorescen este nflorit, - scoara castanului slbatic se recolteaz primvara, numai de
pe ramurile tinere de pn la 5 ani, castanele se recolteaz toamna cnd nveliul verde plin de ghimpi crap, iar castanele coapte
se desprind singure de pe crengi i cad n jurul copacului. Se aleg castanele sntoase, care nu sunt lovite, i nu sunt moi, se pun la
uscat, n locuri aerisite i uscate, se ntorc zilnic, pentru o uscare uniform, sunt uscate aproximativ n trei sptmni, atunci cnd
devin sfrmicioase.
Compozitie
Castanele slbatice conin - vitaminele C, K, grupul vitaminic B - B1, B2-, grsimi, amidon, saponozide, triterpenice, principii
amare, taninuri,- care menin elasticitatea vaselor sanguine , grsimi albumine, flavonoide, au proprieti - antiinflamatoare,-
flebotonice, - vasodilatatoare,- antiedematoase,- anticoagulante i fluidizante pentru snge,- hemostatice,- decongestive, sunt un real
remediu pentru creterea tonusului vaselor capilarefragile.
Scoara de castan slbatic, conine - substane minerale, celuloz, rezine.
Florile castanului slbatic au un coninut bogat de derivai flavonici.
Utilizare
Preparatele din castanele slbatice, flori i scoara sub form de - infuzie, ulei, decoct, pulbere i extracte
uscate sau solubile obinute n industria farmaceutic, au adevrate proprieti medicinale, cu efecte miraculoase asupra sistemului
circulator, a bolilor vasculare, ele vindec suferinele provocate de afeciuni grave - accidente vasculare, tumori cancerigene, pn la
la suferinele provocate de hemoroizi sau varice.
Tratamentele cu preparatele din castane slbatice se face numai sub supravegherea medicului, nu sunt recomandate femeilor
nsrcinate, i mamelor care alpteaz, persoanelor care sufer de afeciuni renale sau de ficat, persoanelor care iau
coagulante.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Cunoscut de asemenea sub numele de tensiune arterial crescut sau hipertensiune, este o boal cronic caracterizat prin
valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicat face ca inima s pompeze ntr-un ritm mai accelerat fa de ritmul normal
pentru a propulsa sngele n vasele sangvine. Presiunea arterial este de dou tipuri: presiunea arterial sistolic (presiunea
sngelui n artere n timpul contaciei muchiului cardiac) i presiunea arterial diastolic (presiunea sngelui n perioada de relaxare
a muchiului cardiac). Msurarea presiunii n vasele de snge sau n cavitile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte
rar i numai n anumite cazuri deoarece necesit introducerea n vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metod
indirect, msurnd tensiunea pereilor arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. n perioada de repaus, presiunea arterial
normal se ncadreaz ntre 100140 mmHg n cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioar) i 6090 mmHg n cazul presiunii
arteriale diastolice (limita inferioar). Presiunea arterial ridicat se identific cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau
mai mari de 140/90 mmHg.
Hipertensiunea arterial este clasificat fie ca hipertensiune arterial primar (esenial) sau hipertensiune arterial secundar. Circa
9095% din cazuri fac parte din categoria hipertensiunii arteriale primare, ceea ce nseamn presiune arterial crescut fr a avea
la baz o cauz medical evident.[1] Alte afeciuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului endocrin determin restul de 5
10% din cazuri (hipertensiune arterial secundar).
Hipertensiunea arterial este un factor de risc major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic), insuficien
cardiac, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boal arterial periferic i este cauza bolilor renale cronice. Chiar i
o cretere moderat a valorilor tensiunii arteriale este asociat cu o speran de via mai redus. Modificarea obiceiurilor alimentare
i a stilului de via pot aduce ameliorri, innd sub control presiunea arterial, i pot reduce riscurile asociate cu complicaii ale
strii de sntate. Cu toate acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele la care schimbarea stilului
de via nu are efectul dorit sau este o condiie insuficient.
Tratament
Dieta
a. Prima regula a dietei bolnavului hipertensiv este sa consume putina sare. Nu adaugati sare la mancare si nu consumati alimente
care contin sare adaugata. Reduceti consumul de alimente ce contin bicarbonat de sodiu, de peste sau carne afumata tratata cu
nitrat de sodiu. Folositi un inlocuitor de sare de la farmacie care contine potasiu si magneziu, elemente ce scad tensiunea.
b. Consumati alimente cu continut scazut in grasimi si calorii. Grasimile contin un numar mare de calorii, asa ca reducand
consumul de grasimi reduceti si caloriile. Evitati deci alimente precum untul, margarina, carnea grasa, branza, prajelile, dulciurile etc.
Dintre alimentele cu continut scazut in grasimi pe care le puteti consuma cu incredere sunt:
- carnea de pui sau curcan la cuptor, gratar sau fiarta (fara piele); pestele; file de muschi fara grasime
- laptele degresat, branza nesarata
- fructele si legumele proaspete, congelate sau uscate
- cerealele si painea cu continut redus de sare.
c. Mancati suficiente alimente care contin acizi grasi esentiali: peste gras, nuci, seminte si ulei de masline.
d. Mancati alimente bogate in amidon si fibre. Ele reprezinta un substituent excelent pentru grasimi, avand un continut redus de
calorii, dar bogat in vitamine si minerale. Dintre aceste alimente enumeram fructele, legumele, cerealele, orezul, mazarea si fasolea
uscata.
e. Consumati mai multe alimente bogate in calciu, cum ar fi lactatele. Alegeti-le pe cele cu un continut scazut de grasime.
f. Potasiul poate scadea tensiunea arteriala. Cele mai bogate in potasiu sunt bananele, rosiile si mazarea.
g. Reduceti la minim consumul de cofeina si beti foarte putin alcool.
h. Usturoiul ajuta la dilatarea vaselor sangvine, implicit scade tensiunea arteriala.

Rp. Folium et flores Crataegi 30g rp. Crataegi folium, flores et fructus 30g
Meliloti flor 20g Rawolfia radix 20g
Milefolii flos 20g Millefolii flos 10g
Visci folium cumstipiles 10g Leonorii Herba 30g
mf species infusio Calami rhizoma 10g
mf species infusio

Usturoiul - Allium sativum

Este o plant comestibil, utilizat ca aliment i condiment. n medicina popular este considerat, alturi de ceap, un adevrat
medicament, datorit coninutului bogat de vitamine i substane minerale. n Egiptul antic i n timpul romanilor, usturoiul era
cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit c efectul usturoiului, n combinaie cu mierea de albine,
sau alte produse naturale, este benefic n prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburrilor digestive, sau a
pneumopatiilor. n afar de efectul antimicrobian, are i un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali).
Usturoiul contine peste 200 de tipuri de ingrediente biologic-active, precum i vitamine, minerale, aminoacizi i enzime. Principalul
component activ al usturoiului este alicina, substanta cu un puternic efect antibiotic. De asemenea este demn de remarcat si
continutul apreciabil de seleniu si minerale. Alicina, eliberata atunci cand usturoiul este zdrobit, incurajeaza eliminarea colesterolului
din organism si reduce cantitatea de grasimi nesanatoase produse de ficat. Unii cercetatori spun ca 1 mg de alicina, are puterea a 15
unitati standard de penicilina.