Sunteți pe pagina 1din 79

Sistemul educational si de

invatamint al tarilor
europene si asiatice.
ROMANIA
n conformitate cu Legea Educaiei
Naionale nr.1/2011, sistemul educativ
romnesc este reglementat de ctre
Ministerul Educaiei, Cercetrii i
Tineretului.nc de la Revoluia romn
din 1989, sistemul de nvmnt
romnesc a fost ntr-un continuu proces de
reorganizare care a fost att ludat ct i
criticat.
Privite din perspectiva
rezultatelor evalurilor
naionale recente, testele
internaionale, la care
Romnia a participat, nu fac
dect s confirme realitatea
trist din sistemul romnesc
de educaie.
Diagnoza realizat a scos n eviden
faptul c meninerea actualului
sistem de nvmnt din Romnia
pune n pericol competitivitatea i
prosperitatea rii. Acest sistem are
patru mari probleme: este ineficient,
nerelevant, inechitabil i de slab
calitate.
1. Inefieciena sistemului este relevat de rezultatele elevilor
romni la testele internaionale PISA, PIRLS i TIMSS. Astfel,
ncepnd cu anul 2000, cnd Romnia a participat la prima
testare PISA, i pn n prezent, n mod constant, ara noastr
s-a aflat pe ultimele locuri din Europa n ceea ce privete
capacitatea elevilor de 15 ani de a nelege textele pe care le
citesc. Procentul copiilor care nu reuesc s ating nivelul de
competen 2 este cel mai mic la nivel european (47% la
lectur, n 2009, 37% la matematic, n 2012). Nivelul de
competen 2 nseamn c elevii cunosc literele, pot citi
cuvinte i neleg doar propoziii extrem de simple.
Romnia ocup locul 36 din 45 de state participante nici pe
departe nu putem vorbi despre sistemul educaional
romnesc ca fiind unul performant i eficient.
2. Sistemul educaional romnesc,
spune analiza, este nerelevant n
raport cu economia i societatea
viitorului. Mai bine de 20% dintre
elevi prsesc timpuriu coala, fa
de 15% la nivel european. Romnia
este ara cu una dintre cele mai mici
participri a adulilor la programe de
nvare pe tot parcursul vieii.
3. Sistemul educaional romnesc este
profund inechitabil. Copiii nscui n
mediul rural sunt condamnai la srcie
i nefericire. Numai 25% dintre elevii din
mediul rural ajung s termine liceul,
spune Raportul, iar 80% dintre copiii
necolarizai sunt rromi. Diferenele
dintre rezultatele elevilor din mediul
rural i urban sunt de 1520 puncte
procentuale la toate evalurile la care
4. La toate acestea se adaug slaba
calitate a infrastructurii i resurselor din
sistem. colile au aceeai arhitectur,
mobilier i dotri ca n anii 70-80, ceea
ce le face lipsite de atractivitate pentru
copii i demotivante pentru cadrele
didactice. Avem coli n mediul rural fr
ap curent, cu nclzire deficitar pe
timpul iernii i cu toalete sub nivelul
minim al civilizaiei europene.
Preluarea unor modele i exemple de bun practic de la nivel
european, n domeniul lecturii i literaiei, i multiplicarea lor n
sistemul educaional romnesc poate constitui un element de leg-
tur benefic de compatibilizare i armonizare cu tendinele
internaionale din acest domeniu vital al educaiei. rile nordice,
Marea Britanie, Germania, Polonia au implementat programe care
au contribuit la mbuntirea competenelor de literaie ale
elevilor i prinilor. Acestea au contribuit major la creterea
calitii procesului de predare-nvare i la mbuntirea
rezultatelor elevilor.
1.Invatamintul preuniversitar
structurat in 5 cicluri.
1.1 nvmntul Precolar (sau Grdini) - se desfoar pe
parcursul a trei ani, fiind alctuit din trei grupe: Grupa Mic, Grupa
Mijlocie i Grupa Mare.
1.2 nvmntul primar (coala Primar) - clasele 0(pregtitoare)-
IV
1.3 nvmntul gimnazial (Gimnaziu) - clasele V-VIII
1.4.1 nvmntul liceal (Liceu) - de patru sau cinci clase (clasele
IX-XII / XIII)
1.4.2 nvmntul profesional (coala de arte i meserii), care
poate continua sau nltura Liceul de a pregti studenii pentru
cariere care se bazeaz n manual sau n activiti practice.
1.5 nvmntul postilceal poate dura ntre 2 i 5 ani.
. nvmntul superior (studii superioare) a fost
reorganizat pentru a fi n conformitate cu principiile
procesului Bologna, care are ca scop construirea
Spaiului European al nvmntului Superior. Ea
are urmtoarele patru componente:
22.1 Studii de licen (Liceniat) 3-4 ani, pentru cele mai multe
discipline 3 ani (din 2005)
2.2 Studiile de master (Masterat) 1-2 ani, pentru cele mai multe
discipline 2 ani (din 2008)
2.3 Studiile de doctorat (Doctorat) au durata de cel puin 3 ani
(doctorand) (din 2006).
2.4 nvarea continu (cursuri postuniversitare, formare
continu).
Curiculum
Curriculumul este cunoscut ca foarte bun,
dar extrem de rigid. Nu sunt dect pn la
15 discipline obligatorii (de obicei 8-13) i
pn la 5 discipline opionale (de obicei 1 sau
2). Cu toate acestea, spre deosebire de Marea
Britanie sau Frana, subiectele opionale sunt
alese de ctre coal i impuse elevului -
acestea sunt cunoscute sub denumirea de
decizia colii asupra curriculumului i sunt,
de obicei, extensii la materiile obligatorii.
Pentru clasele 5-12, este utilizat un sistem de notare
de la 1 la 10, 10 fiind cea mai bun not, 1 fiind cea
mai proast not i 5 este nota minim de trecere.
n cazul n care pe Subiect medie anual este sub 5, la
trei sau mai multe discipline, elevul nu mai are dreptul
la examenul de corigen i trebuie s repete anul.
Pentru primii patru ani, exist un sistem numit
calificative. Acestea sunt Foarte bine (FB) - Excelent,
Bine (B) - Bine, Satisfctor (S) -satisfctor, de fapt,
sensul (abia) trece i Insuficient (I) - a euat. Elevii care
nu obin pe tot parcursul anului note bune trebuie s
susin un examen n var cu un ansamblu de profesori,
iar n cazul n care situaia nu este mai bun, elevul va
repeta tot anul.
GRADINITA
Pregtirea include iniierea n limbi strine (de
obicei n limba englez, german sau francez),
iniierea n studiul calculatorului, dans, not,
etc.Multe grdinie (n special, cele private) ofer
transportul copiilor la i de la grdini. Grupurile
au de obicei 1-2 educatori i 10-15 copii (de obicei
mai muli n grdiniele de stat).
Tipicul pentru taxele colare private de grdini
variaz ntre 100 i 400 euro lunar,
coal primar.a
O clasa poate avea pn la 28 de elevi (25 este considerat optim).La
sfritul colii primare un elev n clasa a 4-a pot avea ntr-o
sptmn:

3-4 ore de matematic


4 ore de Limba romn
1 ore de istorie
1 ore de geografie
1-2 ore de tiin
2 ore de art
1-3 ore de-o limb strin (de obicei, englez, francez sau german *)
1 sau 2 ore de Informatic **
1 clas de educaie civic (un subiect de nvmnt de toate, de la igiena
personal a Constituiei pentru a maniere n societate)
1 din religie *
1 or de muzic
GIMNAZIUL
Gimnaziul dureaz 4 ani i este obligatoriu pentru
toi copiii.
n clasa a opta programa poate conine pn la 30-32
or pe sptmn, sau 6 ore pe zi, ceea ce este
destul de mult,in plus, colile pot aduga 1 sau 2
materii la libera lor alegere.
Transportul public pentru toi elevii, n teorie, este
gratuit, dar, din cauza unui sistem foarte incomod,
elevii ajung s pltesc jumtate din pre pentru un
abonament lunar. Elevi de asemenea, pltesc
jumtate de pre la toate cltoriile cu trenurile
operate de Caile Ferate
Studiile liceale sunt de patru ani, doi
obligatorii (a 9-a si a 10-a ), doua ne-
obligatorii (a 11-a i a 12-a).
Un program de frecven redus care
dureaz 5 ani pentru cei care doresc s
participe la liceu, dup ce au renunat
n adolescen.
Spre deosebire de sistemele suedez sau
francez, curriculumul liceului nu
limiteaz alegerea unei universitai.
Absolvenii de colegiu, licee teoretice sau
tehnologice pot s susin examenul de
Colegiile Naionale - sunt cele mai prestigioase
licee din Romnia, cele mai multe sunt n cel
puin un program internaional, cum ar fi
Cervantes, SOCRATES, Eurolikes, etc. Toate
sunt "teoretice"
Bacalaureat
n Romnia, dup 1990, universitile au fost
primul tip de instituii, n care au nceput
reformele de democratizare a educaiei.
Admiterea
Procesul de admitere este lsat la voia
Universiti.
Din cauza lipsei de relevan a sistemului
au nceput punerea n aplicare a unui
sistem diferit, bazat pe eseuri, interviuri
i evaluri de performan.
Programele internaionale
Profesorii au ncercat s se adapteze la un curriculum
asemntor cu cel al omologilor lor din America de Nord
sau Europa de Vest. Dup 1990, Romnia a nceput mai
multe proiecte supervizate de ctre ri din Uniunea
European i, de asemenea, n colaborare cu SUA,
obtinerea unor proiecte i burse. Scopul principal al rii a
fost de a se adapta la Sistemul european al nvmntului
superior. Notabil a fost i efortul de recunoatere a
Diplomele emise n Romnia de alte ri europene i pentru
dezvoltarea de programe internaionale, cum ar fi: Tempus,
CEEPUS, Socrates / Erasmus, Copernicus, Monet, i
eLearn. Cu SUA, a fost dezvolzat programul Fulbright.
Studii efectuate n ultimii ani, care
au analizat educaia i nvmntul
romnesc, fie pe toi parametrii
nvrii (a nva s tii, a nva s
faci, a nva s fii i a nva s
trim mpreun.Exist o strns
corelaie ntre nivelul sczut al
nvmntului i problemele
economice ale rii. Ca s nu mai
<<,,Copiii romni sunt ncrcai cu
materii att de multe i att de diverse,
nct nici profesorii, nici colarii nu se pot
orienta n capetele lor. Aceti copii nu
nva nimic, pentru c memoria nu
pstreaz nimic nepriceput, nerumegat,
unde interesul viu i judecata copilului n-
au jucat nici un rol. Singurul efect al
ncrcrii memoriei cu lucruri pe care nu le
Atitudine fa de strini
Austriecii sunt, n general, oameni conservatori care
pun o valoare puternic pe ospitalitate, nostalgie,
curenie, farmec, tradiii, dragoste de natur i n
aer liber, romantism i elegan. Cu toate acestea,
munca i viaa personal sunt rigid mprite i
austriecii subscriu la idealul c exist un moment
adecvat pentru fiecare activitate. Casa este locul
unde oamenii se relaxeaz. Doar prietenii apropiai i
rudele sunt invitai n cas, astfel nct acesta este
locul unde pot aprea comunicri mai informale.
Sistemul de nvmnt din Austria este
unul dintre cele mai bune din lume, iar ara
are o rat a alfabetizrii de 99%. Copiii au
un drept egal la educaie gratuit, cu
transport gratuit la i de la coal i manuale
gratuite oferite de ctre Guvern. coala
primar este pentru copiii cu vrste
cuprinse ntre ase i zece ani. Dup aceea,
exist o alegere dintre dou ci: o coal
secundar general de patru ani sau o
coal de nivel secundar superior pn la
vrsta de optsprezece ani.

Dup liceu, elevii pot alege s mearg la un
colegiu universitar sau profesional pentru a
urma o carier specific. Toate
universitile din Austria sunt gratuite.
Doisprezece universiti i ase academii de
muzic i art se bucur de un grad ridicat
de autonomie i ofer un spectru complet de
programe de studii. nfiinat n 1365,
Universitatea din Viena este cea mai veche
i cea mai mare universitate din Austria.
Nivelurile educaionale generale ale populaiei care
lucreaz n Austria sunt foarte ridicate, acest putnd fi
urmarea sistemului de educaie de nalt calitate.
Muncitori calificai i absolveni sunt disponibili pentru
fiecare oportunitate de locuri de munc. Aa-numitul
sistem de educaie dual este o caracteristic special i
de formare profesional (ucenicie) n Austria care se
bazeaz pe acest principiu. Ct timp formarea se
concentreaz n cadrul firmei este nevoie, de asemenea,
n paralel de un curs ntr-un colegiu profesional. Acest
lucru asigur ca dou obiective importante sunt
ndeplinite: standarde de nalt calificare garantate
pentru lucrtorii calificai din Austria, precum i de
ocupare a tinerilor.
Atitudinea Austriei fa de religie i
nvmntul religios este istoric semnificativ
marcat de motenirea habsburgic. Austria
este prin tradiie o ar majoritar roma-
no-catolic. Dac dup Reform imperiul s-a
declarat deschis susintor al Bisericii Roma-
no-Catolice, sprijinind Contrareforma inclusiv
militar, dup cea de-a doua Conflagraie
mondial, Austria adopt o atitudine
prietenoas fa de religii, de libertatea
religioas i, firete, fa de nvmntul
religios, valabil, n linii mari, pn astzi.
In Austria, sistemul de invatamant include
structuri la care multe tari au renuntat de mult
timp.
Astfel, majoritatea copiilor merg la gradinita de la
varsta de 3 ani pana la 6 ani (nivelul elementar).
Copiii de 6 pana la 10 ani frecventeaza
invatamantul primar (nivelul primar), cei de la 10
la 14 ani urmeaza invatamantul secundar inferior
(nivelul secundar I), iar cei de la 14 la 18/19 ani
frecventeaza invatamantul secundar superior
(nivelul secundar II). Nivelul post-secundar include
colegii profesionale iar nivelul pre-universitar
include scoli de profesii. Nivelul tertiar este cel
universitar care permite studierea ulterioara a
unor studii aprofundate (master/doctorat).
O particularitate a invatamantului austriac o
reprezinta legatura stransa intre economie si
procesul de instruire (practica). Astfel la 15
ani, exista posibilitatea parasirii scolii, dupa
parcurgerea unui an pregatitor de invatamant
profesional. Procesul de formare trebuie insa
completat prin urmarea a 3 ani in cadrul unei
scoli profesionale, la forma de invatamant fara
frecventa, in paralel cu efectuarea pregatirii
practice in cadrul unei companii .
Sistemul de notare e de la 1 la 5, unde 1 este cea mai
mare nota posibila:
1 - foarte bine - cea mai mare nota
2 - bine
3 - satisfacator - indica o performanta
medie
4 - suficient - este cea mai mica nota de
trecere
5 - insuficient - cea mai mica nota posibila
si singura "sub linie", care nu asigura
n Austria, examenul de maturitate, care se ncheie

cu obtinerea diplomei "Maturazeugnis", consista n


3-4 probe scrise (care au loc, de regula, n luna mai)
si 3-4 probe orale (care se tin n luna iunie), toate
avnd loc n incinta scolii pe care a finalizat-o
respectivul. Candidatii au nsa si posibilitatea de a
redacta o lucrare pe care o pot depune n luna
februarie, care, daca este acceptata, atrage dupa
sine reducerea numarului de probe din cadrul
examenului de maturitate. Lucrarea va fi sustinuta
nsa ntr-una din zilele n care au loc probele orale.
Examenul este descentralizat: nu exista examinatori
externi, candidatii primesc sarcini si sunt evaluati
tocmai de catre fostii lor profesori.
CURIOZITATI
Austria este o tara frumoasa cu o bogata mostenire
culturala, localizata in centrul Europei. Este tara de
origine a lui Mozart, Klimt, Freud, si a Sunetului
Muzicii. Orase ca Viena si Salzburg atrag turisti din
intreaga lume. Economia este orientata spre exporturi si
standardul de viata este ridicat. Limba nationala este
germana, dar multi austrieci vorbesc si engleza.
Peisajulvariat are o mare importanta
pentru turism, sunt multe statiuni pentru
ski, in timpul verii sunt multe oportunitati
pentru a paractica alpinismul si sporturile
de apa pe numeroasele lacuri. Alti factori
pentru care ar trebui sa alegi Austria ar fi o
buna securitate sociala, stabilitatea
economica si ospitalitatea austriecilor.
Din cauza bogatiei culturale din
trecut si prezent, Austria este
preferata de oameni din
CEHIA
Invatamantul
ceh a traversat
o perioada
foarte tulbure
nu doar in timpul
Invatamantul in Cehia are o foarte
lunga si veche traditie, cu titluri de
glorie care fac din acest stat un
precursor al educatiei in multe
privinte. Astazi scolarizarea
obligatorie este de 9 ani, in general
intre varsta de 6 si 15 ani.
Dupa caderea comunismului si scindarea
Cehoslovaciei, deceniul 90 a vazut
inchiderea multor gradinite si reducerea
drastica a subsidiilor statului. Chiar si
astazi gradinitele, reduse la numar, sunt
cu plata, cu exceptia ultimului an, cel de
Multi profesori si intelectuali au plecat
astfel in strainatate, majoritatea emigrand
definitiv, iar nivelul general al studiilor si al
predarii a scazut.
In acest moment situatia invatamantului
ceh e pe cale de a se stabiliza. Totusi,
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica (OCDE) a criticat recent Cehia
pentru faptul ca invatamantul reprezinta in
continuare o parte prea mica din bugetul
statului , cu precizarea insa ca Cehia este
membru al acestui club select care este
OCDE si in care Rusia, de pilda, nu a fost
inca primita.
Cehia se clasifica inaintea multor tari occidentale prin
faptul ca un procent uluitor de ridicat din cehi (89%) au
bacalaureatul, adica au mers pana la incheierea completa
a studiilor secundare si medii, si asta cu toate ca
scolarizarea obligatorie legala e de numai 9 ani. La
incheierea celor 13 ani de studii elementare, primare si
medii, trebuie trecut un examen de maturitate,
echivalentul bacalaureatului, care in Cehia se numeste
Maturitn zkouska, sau Maturita. Tot asa, ca in Occident,
vacanta de vara a elevilor cehi dureaza doua luni, nu trei,
ca in alte tari foste comuniste.
in Cehia, notele merg de la 5 la 1, 5 fiind nota
cea mai coborata, care poate duce la
repetentie, in vreme ce 1 este nota cea mai
ridicata. Majoritatea scolilor din Cehia poseda
astazi o sala Internet, in care elevii pot studia si
pot face cercetari, iar in multe scoli Internetul
poate fi accesat direct, chiar din salile de
clasa.
Statul continua sa finanteze si sa sponsorizeze
bursele studentilor si functionarea caminelor si
a cantinelor studentesti, insa in cadrul unor
limite foarte precise.
Curiozitati..
La numarul mare al
universitatilor de stat din
Cehia se adauga 14
universitati private,
omologate, care
elibereaza diplome
acceptate la nivel
STATUL
QATAR
DOHA CAPITALA STATULUI QATAR
De la descoperirea titeiului in 1940 si,
indeosebi dupa 1950, economia Qatarului s-a
bazat,preponderent, pe roductia si exportul
acestei resurse. Vulnerabilitatea economiei
la fluctuatiile de preturiale petrolului,
precum si resursele petroliere limitate au
schimbat optica guvernului, Qatarul
incepand sa exploateze rezervele insemnate
de gaze naturale, precum si sa promoveze
investitiile in sectoarele nonpetroliere ale
economiei. Resursele de gaze naturale
situeaza Qatarul pe locul trei in lume, dupa
Rusia si Iran.
Qatar, este un stat arab suveran, situat n
Asia de Vest, care ocupa Peninsula mici
Qatar pe coasta de nord-est de Peninsula
Arabic mult mai mare. Educaia City este
o ntreprindere destul de nou la Doha
finantat de Guvernul qatareze prin
Fundatia Qatar. Acesta este acasa, la
Academia Qatar, Centrul de instruire,
Programul de Podul Academic (similar cu
o coal colegiu PReP), precum i campus
ramur de Texas A & M University
(inginerie).
Qatar-ul era cunoscut in trecut
numai pentru pescuitul de perle,
aceasta fiind ocupatia de baza
in acest stat pana in anii 40
atunci cand au inceput sa fie
exploatate terenuri extinse cu
petrol si gaze naturale. Acum
statul Qatar este unul dintre cele
mai bogate din regiune.
Traiul in Qatar este destul de ieftin
daca mergi in locurile potrivite. De
asemenea, in Qatar nu prea exista
taxe, singura mai importanta
fiind taxa pe import, insa si
aceasta este foarte mica. Locuitorii
din acest stat nu sunt taxati
pentru apa, electricitate si liniile
de telefonie domestice.
Schimbarea de lider din Qatar
este privit cu mult atenie de
comunitatea internaional,
ntruct aceast ar mic joac un
rol important pe scena diplomaiei
internaionale.
Emiratul are o populaie de numai
1.9 milioane de locuitori, dar
strinii sunt n numr mai mare
dect cetenii
Statul Qatar se mandreste cu o
abundenta de diferite stiluri de
educatie, multumita populatiei diferite
si cosmopolite. Centrele culturale si
lingvistice din Doha furnizeaza serviciul
ca si instructiunile de exprimare si
evenimente speciale pentru a atrage
atentia asupra culturii lor. Vizitatorul
ca si locuitorul sunt incurajati sa profite
de aceste oportunitati. Cateva dintre
cele mai cunoscute centre educationale
din Doha sunt:
Stadionul de
fotbal unde va
avea loc
Campionatul
Mondial 2022
Fundatia Qatar si Orasul Educatiei
Fundatia Qatar a fost infiintata in anul 1995 de
SeiculHamad Bin Khalifa Al-Thani pentru a furniza
oportunitati de dezvoltare al potentialului poporului
qatarez. Proiectul principal a fost, din acest punct de
vedere, Orasul Educatiei in valoare de 300 milioane
dolari, 8 milioane metri patrati (2400 acri) acesta
prezentand un grup de facilitati de cercetare si invatare.
Tintind ca Statul Qatar sa fie recunoscut ca centru de
inalta educatie al Golfului, Orasul Educatiei din Orientul
Mijlociu a fost proiectat sa aprovizioneze Qatarul cu forta
de munca antrenata, fiind nevoie sa indeplineasca
planurile sale de dezvoltare si sa aduca profit statului
prin atragerea studentilor din toata regiunea.
Colegiul Nord Atlantic
1 Universitatea Nord Atlantic din Qatar este prima
ramura a universitatii infiintate in Canada. Fundatia ei
este bazata pe o intelegere dintre Statul Qatar si
Universitatea Nord Atlantic.
2 Colegiul Nord Atlantic din Qatar ofera Diplome
Canadiene si Internationale si Certificate intr-o serie de
discipline cum ar fi Medicina, Informatia Tehnologiei,
Inginerie Tehnologica si Studii de Management. Colegiul
Nord Atlantic din Qatar, a semnat in ianuarie 2009 un
acord cu Universitatea din Leeds, care va permite
studentilor programului de inginerie tehnologia sa-si
continue studiile in Marea Britanie si sa obtina
diplomele in acest domeniu.
Universitatea Stenden
Universitatea CHN din
Leeuwarden, Olanda, ofera un
program de patru ani si Diplome
de Licenta in Managementul
Agrementului in campusul sau din
Doha.
Universitatea CHN este acreditata de
Fundatia Europeana pentru
Acreditare a Managementului
Educational Hotelier.
Universitatea de
Arte Virginia
Commonwealth din Qatar
A fost intemeiata in anul 1997 si ofera
Diplome de Licenta in Arte si Design
Vestimentar, Design Grafic si Design Interior.
Universitatea Texas A&M
Campusul Universitatii Texas A&M in Qatar a
fost infiintat in anul 2003 si ofera Diplome de
Licenta in Stiinte, Inginerie Chimica,
Energetica, Mecanica si Petroliera.
Curiozitati
Viata locuitorilor din Qatar este mai mult
decat comoda. Nimeni nu-si spala singur
rufele sau masina, nici nu-si face curat in
casa. Toti au menajere, bone pentru copii
si nici gatitul nu este o necesitate. Pranzul
in oras este ocupatia preferata a celor din
Qatar. Iar ca sa mergi la restaurant nici
nu e nevoie sa cobori din masina, doar
opresti in parcare, claxonezi si chelnerul
vine sa-ti preia comanda.
PALESTINA
Desi Palestina are una din cele mai mici rate de
analfabetism, o campanie ingenioasa promoveaza cititul in
West Bank.
O campanie originala a fost lansata in Palestina pentru a
incuraja cititul si educatia in randul palestinienilor.
Initiativa presupune introducerea in fiecare taxi a unui
numar de 5-10 carti pentru toate varstele ce pot fi citite de
pasageri pe durata calatoriei lor. 300 de masini au fost
deja dotate cu astfel de carti pana acum, in special cele care
ofera servicii de transport intre
orasele Ramallah, Nablus, Jenin si Hebron.
Conform unui studiu realizat in 2011, rata
analfabetismului in Palestina este de
doar 4.7 procente, una din cele mai mici din lume.
Hanan al-Hroub, o profesoar de la o coal primar din
Palestina, care a crescut ntr-o tabr pentru refugiai, a
ctigat marele premiu la Global Teacher Prize, n
valoare de 1 milion de dolari, nvingnd ali 8.000 de
candidai din ntreaga lume, informeaz Latest News
India.
Pentru un arab, un palestinian aceast succes la cel mai
nalt vrf n educaie ar putea fi un exemplu pentru
profesorii din ntreaga lume, a spus Hanan al-Hroub.
Ea a declarat pentru Associated Press c va utiliza banii
pentru a crea burse pentru studenii care execeleaz i
pentru a-i ncuraja s urmeaze o carier n educaie.
n coli, copiii palestinieni umbl cu
cuitul n ghiozdan. Viseaz s
njunghie soldai israelieni. Pe
zidurile oraelor sunt graffiti-uri n
care soldai sunt controlai de copii
din Palestina. O inversare simbolic
a rolurilor
Conflictele dintre palestinieni si fortele de ordine
israeliene de pe Muntele Templului sunt inaccesibele.In
urma acestor conflicte fara sfirsit se produc multe tragedii din
ambele parti.
Propunerea prim ministrului Benjamin Netanyahu de a
folosi lunetistii pentru a opri revolta a fost
aprobata, scrie Jerusalem Post.
Aceasta decizie reprezinta o escaladare a conflictului
foarte periculoasa din partea israelienilor. Ei au luat
decizia ca orice tanar palestinian care arunca cu pietre,
desi majoritatea au varste de 15, 16 ani, este un
combatant militar.
Un film documentar ce spune povestea emotionanta a
copiilor prinsi intr-un razboi ce pare fara sfarsit.
Titlurile internationale despre tinerii ucisi in Israel si
Palestina arata ca razboiul din Gaza a devenit de fapt un
razboi despre copii. Ei sunt principalele victime, prinsi
intr-o lupta politica ce nu se mai termina. Avand acces
unic in ambele tabere ale conflictului, documentarul
urmareste copiii din Gaza si Israel pe o perioada de 6
luni, filmandu-i in timp ce se straduiesc sa isi
construiasca o alta viata si sa inteleaga cicatricile unui
alt razboi sangeros.
Dheisheh este numele acestei tabere. Ea exist din 1949, fiind
una dintre consecinele rzboiului israeliano-arab. Aici i-au
gsit atunci adpost peste 3.000 de oameni strni din peste
patruzeci de sate din jurul Ierusalimului i Hebronului, sate
care au disprut de pe hart n urma rzboiului.
colilerefugiailor sunt ngrijite de Organizaia
Naiunilor Unite. Nu ctig ru ca social worker
Dei i arabii, i evreii te salut cu pace, nu e pace n
Orientul Mijlociu, i nici nu va fi prea curnd. i Israelul,
i Palestina i revendic, n primul rnd, Ierusalimul.
Copii din tabara tin cu Real Madrid
Palestinienii joac de mult vreme fotbal. Au trit sub
guvernare britanic. i idolatrizeaz fotbalitii din
naional. i numesc soldaii lor fr arme Z.
SFIRSIT