Pansamente

pansamentul chirurgical
actul prin care se realizeaz i se
menine asepsia unei plgi, n
scopul cicatrizrii ei.

Principii

1. Conditii de asepsie perfecta,

1. mainile celui care efectueaza pansamentul
2. Se vor dezinfecta tegumentele in jurul plagii
3. Materialele care vin in contact cu rana sa fie sterile I

4. instrumentele sa fie schimbate la fiecare pansament

5. Materialul moale se pastreaza in casolete sterile din care se scoate cu
pensa sterile
1. Sa se asigure absorbtia secretiilor
1. Absorbtia se realizeaza prin evaporare si capilarizare
2. Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare
3. Sa se protejeze plaga fata de agentii termici, mecanici si infectiosi din
mediul inconjurator
1. Se va asigura o fixare directa a pansamentului
2. Grosimea lui va fi in functie de abundenta secretiilor
4. Sa se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi
cicatrizarea
5. sa nu fie Dureros;
6. sa fie schimbat la timp.
Materiale necesare pentru realizarea
pansamentului sunt:
Substantele antiseptic rol sa realizeze curatirea si dezinfectia plagii si a
tegumentelor din jur
alcool,
tinctura de iod,
apa oxigenata,
cloramina,
betadina
Materialele care realizeaza
protectia plagii
propritetati generale
usoare, sa se poata steriliza, sa nu fie iritante pentru tegumente,
sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara,
sa realizeze o compresiune elastica a plagii.
compresele din tifon (panza rara de bumbac): capacitate de
absorbtie mai mica decat a vatei;
pansament din material moale, netesut, autoadeziv, steril, cu
compresa absorbanta vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat).
Mijloace de fixare:
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru
aer),
bandaj (realizeaza infasarea chirurgicala).
Conditii
adecvate
Sali septice
Sali aseptice
 TIMPII DE EFECTUARE A UNUI
PANSAMENT

:
1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire
de catre asistenta cu instrumentele necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului
pansament (cu blndete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata,
cloramina
curatirea si dezinfectarea
tegumentelor din jurul plagii, centrifug
cu un tampon de vata sterila mbibat
cu alcool, iod
 4.tratamentul plagii

n funcie de natura sa i momentul evoluiei:

- plgi operatorii cu evoluie aseptic:
nu necesit tratament special, n afar de scoaterea tuburilor de dren, a
firelor sau agrafelor;
- plgi secretante:
necesit curire (splare cu jet de soluie antiseptic, excizie a esuturilor
mortificate),
- evacuare a coleciilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2
fire de a, nepare a cicatricei cu un stilet butonat;
- colecii purulente: deschidere larg, drenare cu tuburi;
- plgi accidentale: curare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;
- evacuare a colectiilor (seroame,
hematoame):
scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un
stilet butonat sau o pensa
- colectii purulente:
deschidere larga,
spalarea si
drenarea plagii
- plagi accidentale:
curatare de resturi vestimentare sau
telurice,
debridare,
regularizare,
lavaj antiseptic,
eventual suturare;
5) protectia plagii

: stratul
de comprese
trebuie sa depaseasca
marginile plagii,
grosimea sa nu fie mai
mare de 1-2 comprese
(pentru a realiza o
buna capilaritate);
6) fixarea
pansamentului:
leucoplast, fesi.
Tipuri de pansamente:
1. pansament protector: pe plgi care
nu secret i nu sunt drenate;
2. pansament absorbant: pe plgi
drenate sau secretante;
3. pansament compresiv:
pe plgi sngernde (scop hemostatic),
pentru imobilizarea unei regiuni, pentru
reducerea unei caviti superficiale dup
puncionare;
se realizeaz fixare cu fei n cadrul unui
bandaj;
4. pansament
ocluziv:
pentru plgi
nsoite de leziuni
osoase
(acoperire a
plgii cu
comprese i
vat, peste care
se aplic un
aparat gipsat).
5.Pansament hidroactiv

Tratamentul modern al
escarelor
Tratamentul ulcerelor
varicoase
Tratamentul umed al
plagilor infectate
 Plaga
Leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii
tegumentelor, sau a mucoaselor (sol de continuitate).
 Clasificare:
Dupa tipul de actiune a agentului vulnerant:
- mecanice:
1. Prin taiere
2. Prin intepare, arme albe, insecte etc
3. Prin contuzii, prin lovire
4. Prin strivire
5. Prin arme de foc
6. Prin muscatura de animale salbatice, de animale
domestice
7. Prin muscatura de sarpe, vipera
- termice: caldura, frig, electricitate
- Agenti ionizanti : radiatii
- Acizi chimici : acizi, baze, saruri
 Dupa circumstantele de producere
- Accidentale : de munca, de circulatie, casnice
- Intentionale: suicid, agresiuni
- Iatrogene: interventii chirurgicale, injectii, punctii
Dupa timpul scurs de la producere
- Recente (sub 6 ore)
- Vechi care depasesc 6 ore de la producere
 Dupa profunzime:
- superficiale, profunde
Dupa straturile anatomice interesate:
- Pentru cavitati naturale(abdomen, torace,
craniu):
a. nepenetrante- cand nu depasesc invelisul seros
b. penetrante-se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pleura, dura mater)
Plagile penetrante pot fi simple sau pot interesa si
un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante
 Etapele de vindecare ale plagilor:

- Vindecare primara = per primam

- continuitatea anatomica se restabileste complet, fara
complicatii
- Caracteristica plagilor prin taiere
- Vindecarea ideala pt orice plaga operatorie
- Dupa 6-8 zile cicatrice fina, subtire, elastica
- Devitalizare minima, infectia absenta
 Vindecare secundara= per secundam
- Timp de vindecare mai lung
- Unirea buzelor plagii printr-o plomba de tesut conjunctiv de
granulatie
- Prezenta infectia
Are mai multe fazde:
a. Faza de eliminare a tesuturilor devitalizate, corpilor straini, infectiei
b. Faza de granulare
c. Faza de cicatrizare, epitelizare
 Vindecare tertiara= per tertiam intentionem
- Se sutureaza in scopul scurtarii evolutiei
Tratamentul plagilor
 n functie de mecanismul de producere plagile pot fi:
plagi prin taiere
plagi prin contuzie (lovire)
plagi prin ntepare
plagi prin muscatura
plagi prin agresiune termica (arsuri, degeraturi)
plagi prin agresiune chimica (arsuri chimice)
plagi prin electrocutare etc.
 Majoritatea plagilor sunt accidentale. Unele plagi sunt intentionale
(consecutiv unor agresiuni sau, mai rar, a unor autoagresiuni); tot
plagi intentionale sunt si plagile chirurgicale.
n functie de intervalul de timp scurs de la producerea plagii si
momentul examinarii de catre medic plagile se clasifica n plagi
recente (pna la 6 ore) si plagi vechi (peste 6 ore). Aceasta
clasificare are importanta atunci cnd - prin mecanismul de
producere plaga este aseptica la momentul accidentului; plaga
poate fi considerata aseptica cca 6 ore de la momentul producerii,
dupa care este considerata contaminata.
 Pentru plagile care afecteaza cavitatile naturale ale
corpului (abdomen, torace, cutia craniana) se foloseste
o clasificare care are ca si criteriu definitor afectarea
seroasei endocavitare (peritoneul, pleura, pericardul,
dura mater).
plagi penetrante, seroasa este deschisa s
plagi nepenetrante
seroasa nu este afectata
au o gravitate mai mare, ntruct pot fi nsotite de lezarea unor
viscere intracavitare.
Procesul descris mai sus este
sistematizat n trei faze
faza inflamatorie si hemostatica
inflamatia imediata(2-5 zile)
hemostaza (vasoconstrictia, agregarea plachetara, coagularea)
inflamatia tardiva (fagocitoza, debridarea)
faza proliferativa (2 zile 3
saptamni)
granularea (fibroblastii umplu defectul cu fibre de colagen; se formeaza noi vase
sanguine). Prin granulare se formeaza un tesut rosu, ferm, care nu sngereaza la
desprinderea pansamentului. Granularea patologica (care se produce n conditii de
hipoxie, ischemie, diabet) duce la formarea unui tesut de granulatie (denumit tesut de
granulatie aton) care este albicios sau nchis la uloare, moale, edematos, friabil si usor
hemoragic; acest tesut mpiedica epitelizarea si plaga nu are tendinta spre vindecare.
contractia (prin reorganizarea fibrelor de colagen marginile plagii se apropie una de
alta, reducnd marimea defectului)
epitelizarea: celulele epiteliale prolifereaza acoperind defectul cu un strat epitelial;
epitelizarea se face dinspre marginile plagii (n plagile profunde) si din profunzime n
plagile superficiale (n care exista resure epiteliale la nivelul fundului plagii)
 faza de remodelare (restructurare functionala) (3 saptamni 2 ani)
producerea de colagen scade, dar noile fibre formate sunt mai groase
fibrele de colagen se orienteaza pe directia liniilor de forta
cu toate acestea tesutul cicatriceal este ntotdeauna mai putin rezistent
dect tesutul original care a fost lezat. n plus interpozitia acestui tesut
conjunctiv cicatriceal ntre capetele sectionate ale unui nerv sau
tendon compromite functionarea acestuia (motiv pentru care se
ncearca dirijarea procesului de cicatrizare prin sutura tendinoasa sau
nervoasa
Vindecarea primara (per primam
sau per primam intentionem):
caracterizeaza plagile superficiale si plagile
suturate. Vindecarea se face fara
complicatii, iar cicatricea este subtire,
supla, rezistenta si estetica.
Vindecarea secundara (per
secundam sau per secundam
intentionem)
este tipul de vindecare al
plagilor supurate sau cu
devitalizari tisulare importante
(la care sutura chirurgicala nu
se poate face). La acestea
fazele de debridare,
granulare si contractie a plagii
sunt prelungite, iar cicatricea
rezultata este inestetica si
groasa, dar cu rezistenta
slaba.
Vindecarea tertiara (per tertio
intentionem)
este vindecarea care survine la plagile infectate, la care (prin
tratament local antiseptic si tratament general) se obtine
aseptizarea si se practica (intr-un al doilea timp terapeutic) sutura
plagii
Complicatiile plagilor. Cicatrizarea
patologica
Complicatiile care pot surveni n cursul cicatrizarii plagilor sunt:
infectia plagii . Inflamatia consecutiva infectiei parcurge o faza
presupurativa si o faza supurativa. Infectia este favorizata de
prezenta corpilor straini. Exista si infectii particulare ale plagilor. Astfel
plagile prin muscatura de animal pot fi contaminate cu virusul rabic
(daca animalul agresor sufera de turbare). Plagile profunde creaza
conditii de dezvoltare locala a unor germeni anaerobi. Dezvoltarea
bacteriilor anaerobe din genul Clostridium poate duce la gangrena
gazoasa, care ameninta chiar viata pacientului. Dezvoltarea n
profunzimea plagii a bacilului tetanic determina difuziunea
sistemica a toxinei tetanice si aparitia tetanosului.
Complicatiile plagilor. Cicatrizarea
patologica
hematomul sau seromul plagii se formeaza prin acumularea sanguina
sau sero-limfatica. Aparitia acestora predispune la infectie si ntrzie
vindecarea.
dehiscenta (dezunirea marginilor) unei plagi suturate se produce n
urma infectiei sau datorita starii biologice precare a victimei
(hipoproteinemie,anemie). n cazul dehiscentei totale a unei plagi
operatorii abdominale se produce evisceratia (iesirea viscerelor
abdominale din cavitatea peritoneala).

Interventia unor factori care perturba procesul de cicatrizare poate
duce la formarea unor cicatrici patologice (care sunt de fapt
complicatii tardive ale plagilor):
cicatricea hipertrofica este voluminoasa, dura, rosie, uneori
pruriginoasa
Plagile inchise, suturate, neinflamate
- tegumentele din jurul plagii (6-7 cm) se sterg prin frecare
usoara cu un tampon imbibat in benzina usoara
- Tampon uscat pentru a indeparta grasimea dizolvata
- Tampon cu tinctura de iod pe intregul camp operator
- Comprese de tifon
- Bandaj potrivit
- Pansament la 3 zile interval daca nu apar supuratii
(febra, durere locala, secretii)
- In ziua a 7-a de la operatie se pot scoate firele de sutura
- Nu este nevoie de pansament dupa scoaterea firelor
 Plagile inchise, suturate, inflamate

- Se curata cu tinctura de iod tegumentele din

jurul plagii
- Se scot 1-2 fire de sutura ( cu sonda canelata
sau stilet butonat se patrunde in zona inciziei
- Se trateaza ca o plaga deschisa: deschidere
larga
Tratamentul plagilor

Tratamentul plagilor cuprinde masuri generale de tratament si masuri locale.

Tratamentul general cuprinde:

antibioticoterapia atunci cnd este necesar (infectie sau
risc de infectie a plagii)
corectarea hipovolemiei si anemiei (n cazul plagilor cu
hemoragie importanta) implica tratament volemic,
electrolitic sau chiar transfuzii)
masuri de resuscitare si de sustinere a functiilor vitale - n
cazul plagilor grave
profilaxia antitetanica
 Tratamentul local

toaleta plagii,
hemostaza,
debridarea
, sutura,
drenajul
pansamentul.
anestezia locala.
Prin toaleta plagii
se ntelege ansamblul de masuri care vizeaza
aseptizarea plagii.
Se face cu solutii antiseptice uzuale.
Pentru aseptizarea tegumentului din jurul plagii se
folosesc alcoolul, tinctura de iod sau betadina.
Pentru toaleta plagii propriu-zise se folosesc apa
oxigenata, betadina, solutia de cloramina, rivanol,
acid boric;
de asemenea se pot folosi antiseptice sub forma
solida (pulbere) precum acidul boric sau iodoformul.
Hemostaza

cuprinde ansamblul de masuri care vizeaza oprirea hemoragiei. Cele mai

importante metode de hemostaza folosite n cursul tratamentului plagilor sunt
ligatura vasculara, compresiunea mecanica si electrocoagularea.
 Debridarea plagii consta n excizia tesuturilor devitalizate; aceasta
trebuie facuta cu economie, fara a se extirpa tesuturile vitale.
Sutura se practica pentru a grabi vindecarea plagii (vindecare
primara). Manevra este indicata nsa numai n cazul plagilor
necontaminate sau cu contaminare redusa. Sutura plagilor
contaminate ar crea conditii de dezvoltare a bacteriilor si ar
conduce la aparitia unui abces; acesta ar determina dehiscenta
plagii sau desfacerea terapeutica a suturii pentru evacuarea
puroiului.
 Drenajul consta n plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a
unei mese sub sutura pentru a permite evacuarea lichidelor. Este
indicat n cazul plagilor cu contaminare redusa la care s-a facut
totusi sutura sau cnd persista riscul unei hemoragii sau limforagii
dupa efectuarea suturii. Volumul si aspectul drenajului constituie
ulterior un indicator important al evolutiei plagii.
Aceste manevre terapeutice necesita deseori efectuarea
anesteziei locale. De obicei se foloseste anestezia prin infiltratie
(infiltrarea cu un anestezic local lidocaina, bupivacaina etc. a
buzelor plagii), dar se poate folosi si anestezia tronculara (de
exemplu anestezia prin infiltrarea nervilor colaterali ai unui deget).
Anestezia locala se face dupa aseptizarea tegumentului din jurul
plagii.
 Pansamentul consta n izolarea plagii cu materiale sterile (de obicei
fasa de tifon) pentru a reduce contaminarea exogena cu germeni
microbieni.
Tratamentul plagilor recente
necontaminate
Se considera plaga recenta o plaga de la a carei producere au
trecut mai putin de 6 ore. n acest interval de timp plaga poate fi
considerata aseptica daca prin mecanismul de producere nu a
survenit contaminarea microbiana (de exemplu o plaga prin taiere
cu un cutit). n general aceste plagi au indicatie de sutura primara.
Gesturile terapeutice care trebuie efectuate n cazul unei astfel de
plagi sunt:
badijonarea tegmentului adiacent plagii cu betadina, alcool sau
tinctura de iod; daca regiunea anatomica lezata are pilozitate este
necesara raderea parului. Badijonarea se face dinspre marginea
plagii spre exterior (lateral); n acest fel germenii microbieni sunt
ndepartati mecanic dinspre marginea plagii
 Plagile deschise
- Se curata tegumentele din jurul plagii cu iod conducand
tamponul de la plaga la periferie
- Inaintea pansamentului este bine sa se faca antibiograma si ex
bacteriologic din secretia plagii
- Plaga se spala cu un jet antiseptic sau cu ser fiziologic, apa
oxigenata 3 %, cloramina 0,1-3 %, rivanol 1 %0, betadina
- Tavita renala se lipeste de piele unde se dreneaza scurgerea
lichidului din plaga
- Se sterg tegumentele din jurul plagii cu tampon uscat
- Cand tegumentele sunt iritate:pasta zincata (jecolan)
- Pt. a inlatura efectele negative induse de lipirea pansamentului
pansamente din material sintetic
 explorarea plagii:
se vor cauta leziunile organelor subiacente; n urma bilantului lezional se
va aprecia daca plaga poate fi tratata prin sutura, daca necesita alte
tratamente (de exemplu o sutura musculara) nainte de sutura
cutanata sau daca e indicat sa ndrumam pacientul la un serviciu
specializat cu sau fara sutura cutanata de acoperire (de exemplu n
cazul unei plagi cu sectiunea unui nerv).
 hemostaza
lavajul abundent cu un tampon de tifon folosind solutii antiseptice
(apa oxigenata, cloramina, acid boric, rivanol etc.)
excizia tesuturilor devitalizate; ndepartarea eventualilor corpi straini;
regularizarea marginilor plagii
sutura cutanata
 explorarea plagii:
se vor cauta leziunile organelor subiacente; n urma bilantului lezional se va
aprecia daca plaga poate fi tratata prin sutura, daca necesita alte tratamente
(de exemplu o sutura musculara) nainte de sutura cutanata sau daca e indicat
sa ndrumam pacientul la un serviciu specializat cu sau fara sutura cutanata de
acoperire (de exemplu n cazul unei plagi cu sectiunea unui nerv).
hemostaza
lavajul abundent cu un tampon de tifon folosind solutii antiseptice (apa
oxigenata, cloramina, acid boric, rivanol etc.)
excizia tesuturilor devitalizate; ndepartarea eventualilor corpi straini;
regularizarea marginilor plagii
sutura cutanata
 sutura

Uneori sutura se face doar pentru a preveni infectia (sutura de acoperire) pe timpul
transportului la un serviciu specializat. Sutura de acoperire se va practica n
plagi craniocerebrale (pentru a preveni infectia nvelisului meningeal)
plagi penetrante adbominale
plagi penetrante toracice (mai ales n cazul traumatopneei)
plagi cu leziuni nervoase sau tendinoase.
n toate aceste cazuri pacietul va fi transferat catre un serviciu chirurgical specializat.
aplicarea unui pansament uscat simplu
Tratamentul plagilor infectate

Plagile pot fi contaminate microbian prin mecanismul de producere

(plagi murdarite cu pamnt, cu retentie de corpi straini, prin
muscatura de animal) sau pot fi contaminate ulterior producerii lor
(o plaga mai veche de 6 ore este considerata n principiu
contaminata). De fapt orice plaga este contaminata. Dezvoltarea
infectiei depinde nsa de gradul contaminarii, virulenta germenilor si
de vascularizatia regiunii traumatizate. n aceste cazuri tratamentul
vizeaza vindecarea secundara (plaga nesuturata) sau vindecarea
secundara.
Tratamentul general va fi antibiotic.
Tratamentul local
toaleta mecanica si chimica (de 1-2 ori pe zi) prin spalarea cu solutii
antiseptice; se ndeparteaza puroiul, detritusurile tisulare si secretia
plagii
pansament uscat, absorbant
n cazul n care dupa 2-3 zile nu apar semne clinice de infectie a plagii
se practica sutura (eventual cu un drenaj) care se numeste n acest
caz sutura primara ntrziata.
n cazul plagilor infectate n care infectia este controlata prin
tratamentul general si local (plaga este curata cu secretie minima,
fara puroi, cu tesut de granulatie sanatos, iar examenul bacteriologic
al secretiei plagii arata doar germeni comensali) se poate face sutura
plagii (protejata cu un drenaj) pentru a-i grabi vindecarea; sutura se
numeste n acest caz sutura secundara, iar vindecarea plagii se
numeste vindecare tertiara.
Tratamentul plagilor atone

Plagile atone sunt acele plagi care evolueaza o perioada

ndelungata fara tendinta spre vindecare; sunt acoperite de obicei
de un tesut de granulatie patologic (exuberant, friabil, sngernd la
atingere), iar la marginile plagii se constituie o bordura scleroasa
care mpiedica epitelizarea dinspre marginile plagii (de exemplu
ulcerul cronic al gambei care apare n cadrul bolii varicoase a
membrelor inferioare).
n cazul unei astfel de plagi se poate face chiuretarea tesutului de
granulatie n exces si extirparea marginii scleroase. Se poate tenta
sutura secundara, dar aceasta este rareori posibila (marginile plagii
sunt retractate si ar rezulta o sutura n tensiune). Pentru epitelizarea
unei astfel de plagi este necesara plastia cu piele libera sau plastia
cu lambouri cutanate.
 pansamentul chirurgical
actul prin care se realizeaz i se
menine asepsia unei plgi, n
scopul cicatrizrii ei.

Principii

1. Conditii de asepsie perfecta,

1. mainile celui care efectueaza pansamentul
2. Se vor dezinfecta tegumentele in jurul plagii
3. Materialele care vin in contact cu rana sa fie sterile I

4. instrumentele sa fie schimbate la fiecare pansament

5. Materialul moale se pastreaza in casolete sterile din care se scoate cu
pensa sterile
1. Sa se asigure absorbtia secretiilor
1. Absorbtia se realizeaza prin evaporare si capilarizare
2. Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare
3. Sa se protejeze plaga fata de agentii termici, mecanici si infectiosi
din mediul inconjurator
1. Se va asigura o fixare directa a pansamentului
2. Grosimea lui va fi in functie de abundenta secretiilor
4. Sa se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi
cicatrizarea
5. sa nu fie Dureros;
6. sa fie schimbat la timp.
Materiale necesare pentru realizarea
pansamentului sunt:
Substantele antiseptic rol sa realizeze curatirea si dezinfectia plagii si a
tegumentelor din jur
alcool,
tinctura de iod,
apa oxigenata,
cloramina,
betadina
Materialele care realizeaza
protectia plagii
propritetati generale
usoare, sa se poata steriliza, sa nu fie iritante pentru tegumente,
sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara,
sa realizeze o compresiune elastica a plagii.
compresele din tifon (panza rara de bumbac): capacitate de
absorbtie mai mica decat a vatei;
pansament din material moale, netesut, autoadeziv, steril, cu
compresa absorbanta vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat).
Mijloace de fixare:
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru
aer),
bandaj (realizeaza infasarea chirurgicala).
 TIMPII DE EFECTUARE A UNUI
PANSAMENT
:
1) pregatirea medicului pentru
pansament (manusi sterile, servire de
catre asistenta cu instrumentele
necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament,
ndepartarea vechiului pansament (cu
blndete, eventual dupa umezire cu apa
oxigenata, cloramina
curatirea si
dezinfectarea
tegumentelor din
jurul plagii,
centrifug cu un
tampon de vata
sterila mbibat cu
alcool, iod
4.tratamentul plagii

n funcie de natura sa i momentul evoluiei:

- plgi operatorii cu evoluie aseptic:
nu necesit tratament special, n afar de scoaterea tuburilor de dren,
a firelor sau agrafelor;
- plgi secretante:
necesit curire (splare cu jet de soluie antiseptic, excizie a e-
suturilor mortificate),
- evacuare a coleciilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire
de a, nepare a cicatricei cu un stilet butonat;
- colecii purulente: deschidere larg, drenare cu tuburi;
- plgi accidentale: curare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame):
scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o
pensa
- colectii purulente:
deschidere larga,
spalarea si
drenarea plagii
- plagi accidentale:
curatare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare,
regularizare,
lavaj antiseptic,
eventual suturare;
5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca
marginile plagii,
grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o
buna capilaritate);
6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tipuri de pansamente:

1. pansament protector: pe plgi care nu secret i nu sunt

drenate;
2. pansament absorbant: pe plgi drenate sau secretante;
3. pansament compresiv:
pe plgi sngernde (scop hemostatic),
pentru imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei caviti
superficiale dup puncionare;
se realizeaz fixare cu fei n cadrul unui bandaj;
4. pansament ocluziv:
pentru plgi nsoite de leziuni osoase (acoperire a plgii cu comprese i
vat, peste care se aplic un aparat gipsat).

 Bandajarea:
Metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei
fesi de tifon
Tipuri:
- Fasa circulara:in regiunile cilindrice: gat,
torace,articulatia pumnului
- Fasa in spirala : gamba si antebrat
- Fasa in forma cifrei 8: regiunile articulare: articulatia
cotului, piciorului, pumnului
- Fasa in spic, spic de grau sau spicareg.
articulare, regiunea inghino abdominala, scapulo-
humerala
- Fasa in evantai: reg. cotului, genunchiului
 Tehnica:
Reguli:
- Sa imobilizeze perfect pansamentul, pt. a favoriza cicatrizarea
- Sa fie suficient de stransa, dar si suficient de elastica pentru a nu
produce leziuni de compresie
- Sa fie executata cu miscari blande, cu multa indemanare
- Bandajarea membrelor se incepe de la extremitate spre radacina, in
sensul circulatiei venoase
- Fasa de tifon tinuta cu mana dreapta , cu ruloul spre cel ce deruleaza
de la stanga spre dreapta
- Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulareture de fixare la o distanta de
10-15 cm. de plaga. Pt. fixare sigura, dupa primul tur, coltul liber al fesii
se rasfrange
- Terminarea bandajarii se face cu 2-3 ture suprapuse, capatul fesii
fixandu-se cu ace de siguranta, prin legare sau cu leucoplast
 Conducerea fesii:
Fasa circulara se suprapun turele de fasa exact una
peste alta
Fasa in spirala se conduce fasa serpuind, acoperind
turele o treime, rasfrangand fasa pe alocuri, prin
tehnica numita manevra policelui
Fasa in forma cifrei 8 ture circulare sub articulatie, se
trec oblic peste articulatie si se conduc deasupra
articulatiei alte ture circulare, se revine oblic sub
articulatie intersectand priuma diagonala, se
continua de cateva ori, se termina infasarea
deasupra articulatiei cu ture circulare
 Fasa in spic, spic de grau sau spica
Se efectueaza ture circulare deasupra articulatiei,
Fasa se conduce in forma cifrei 8, fiecare tura
acoperind-o pe cea dinainte cu 1/3 sau 2/3.
Se termina infasarea cu ture circulare la punctul de
sprijin
Fasa in evantai
- Se efectueaza o tura oblica deasupra articulatiei si
turele urmatoare se conduc din ce in ce mai putin
oblic, ajungand circulare la mijlocul articulatiei
- De la acest punct se desfasoara oblic, in sens invers
bandajul circular

: se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;

acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
- bandajul incrucisat sau in forma de "8": se aplica 1-2 ture circulare
iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8,
dand in final aspectul de "spic de grau"; este utilizat pentru
bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului,
pieptului
-
 Bandajarea capului-

capelina
2 fese, leucoplast
Se conduce fasa circular deasupra arcadelor sprancenoase, fixand
cu mana stg. coltul fesei, iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul
capului, lasand libere pavilioanele urechilor
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura
circulara pentru a-l fixa
Se conduce fasa din spate in fata, acoperind bolta craniana, cu
ture oblice, fixate cu ture circulare, pana la infasurarea completa a
capului
Se lasa in dreptul urechilor de o parte si de alta a capului cate o
bucata de fasa din turele oblice, care se va lega sub barbie
Se incheie cu 2 ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu leucoplast in partea opua regiunii
pansate
pansamentul toracelui sau
abdomenului:
- se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de
dimensiuni mai mari decat plaga, care se fixeaza cu ajutorul unor
benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou; daca este
vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei
laturi, a patra ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa;
in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament
umed
- pansament tip "Hipocrat": se aplica o banda de tifon de
aproximativ 1m pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea
pavilioanelor urechilor si sunt tinute
bandajul in forma de spirala

: se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu

acoperirea turei precedente la 2/3; se foloseste la traumatismele
cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor.
-
pansamentul cu cornisor
: esteo bucata de fasa sau panza in forma
triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea
membrului superior in cazul fracturilor; se foloseste la
bandajarea minilor, picioarelor, corpului
capelina

-: este bandajul clasic al capului, care

se realizeaza cu fasa, incepand cu 2
ture circulare trecute pe frunte,
deasupra sprancenelor si pavilioanelor
urechii, dupa care se trece succesiv
dinspre radacina nasului si spre ceafa,
de mai multe ori, pana cand acopera
tot capul; la sfarsit capetele feselor se
fixeaza cu cateva ture circulare.
 suspendate; cu un alt tifon se efectueaza 2-3 ture circulare de fixare
fronto-occipitale; ajungand pina la banda 1 de tifon, tensionat se
face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la regiunea opusa, pina
cind se acopera uniform tot capul; capatul fasiei se fixeaza de
banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se leaga sub
barbie.
pansamentul de tip "capastru":

- se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul

apoi se trece la regiunea occipitala
se fac cateva ture mandibula-gat-occipital;
de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga
ureche, regiunea parietala, se trece tifonul peste cap si coboara in
jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea
occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii
tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare pe
frunte; toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pina cand nu se
termina tifonul
 - aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip
"prastie": tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera
toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin
mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15
cm lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o
fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de
sus se leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe
varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos
pansament pe ochi:
-
- ochiul drept:
se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile fronto-
occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);
din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste
obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul
capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang:
in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa
acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
 De retinut!
In caz de plagi ale pleoapelor sau fetei in regiunea ochiului, se
poate aplica pansament pe un singur ochi. In caz de leziune a
globului ocular (ochiului propriu-zis) este recomandata pansarea
ambilor ochi, deoarece in mod normal ochii se misca concomitent;
chiar daca se acopera ochiul lezat, ochiul sanatos neacoperit se va
misca la diversi stimuli vizuali, ceea ce va antrena si miscarea
ochiului lezat.
Bandaj Desault
 Plaga
Leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii
tegumentelor, sau a mucoaselor (sol de continuitate).
 Clasificare:
Dupa tipul de actiune a agentului vulnerant:
- mecanice:
1. Prin taiere
2. Prin intepare, arme albe, insecte etc
3. Prin contuzii, prin lovire
4. Prin strivire
5. Prin arme de foc
6. Prin muscatura de animale salbatice, de animale
domestice
7. Prin muscatura de sarpe, vipera
- termice: caldura, frig, electricitate
- Agenti ionizanti : radiatii
- Acizi chimici : acizi, baze, saruri
 Dupa circumstantele de producere
- Accidentale : de munca, de circulatie, casnice
- Intentionale: suicid, agresiuni
- Iatrogene: interventii chirurgicale, injectii, punctii
Dupa timpul scurs de la producere
- Recente (sub 6 ore)
- Vechi care depasesc 6 ore de la producere
 Dupa profunzime:
- superficiale, profunde
Dupa straturile anatomice interesate:
- Pentru cavitati naturale(abdomen, torace,
craniu):
a. nepenetrante- cand nu depasesc invelisul seros
b. penetrante-se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pleura, dura mater)
Plagile penetrante pot fi simple sau pot interesa si
un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante
 Etapele de vindecare ale plagilor:

- Vindecare primara = per primam

- continuitatea anatomica se restabileste complet, fara
complicatii
- Caracteristica plagilor prin taiere
- Vindecarea ideala pt orice plaga operatorie
- Dupa 6-8 zile cicatrice fina, subtire, elastica
- Devitalizare minima, infectia absenta
 Vindecare secundara= per secundam
- Timp de vindecare mai lung
- Unirea buzelor plagii printr-o plomba de tesut conjunctiv de
granulatie
- Prezenta infectia
Are mai multe fazde:
a. Faza de eliminare a tesuturilor devitalizate, corpilor straini, infectiei
b. Faza de granulare
c. Faza de cicatrizare, epitelizare
 Vindecare tertiara= per tertiam intentionem
- Se sutureaza in scopul scurtarii evolutiei
Tratamentul plagilor
Plagile inchise, suturate, neinflamate
- tegumentele din jurul plagii (6-7 cm) se sterg prin frecare
usoara cu un tampon imbibat in benzina usoara
- Tampon uscat pentru a indeparta grasimea dizolvata
- Tampon cu tinctura de iod pe intregul camp operator
- Comprese de tifon
- Bandaj potrivit
- Pansament la 3 zile interval daca nu apar supuratii
(febra, durere locala, secretii)
- In ziua a 7-a de la operatie se pot scoate firele de sutura
- Nu este nevoie de pansament dupa scoaterea firelor
 Plagile inchise, suturate, inflamate
- Se curata cu tinctura de iod tegumentele din jurul plagii
- Se scot 1-2 fire de sutura ( cu sonda canelata sau stilet butonat se patrunde in
zona inciziei
- Se trateaza ca o plaga deschisa: deschidere larga
 Plagile deschise
- Se curata tegumentele din jurul plagii cu iod conducand tamponul de la plaga la
periferie
- Inaintea pansamentului este bine sa se faca antibiograma si ex bacteriologic din
secretia plagii
- Plaga se spala cu un jet antiseptic sau cu ser fiziologic, apa oxigenata 3 %, cloramina
0,1-3 %, rivanol 1 %0, betadina
- Tavita renala se lipeste de piele unde se dreneaza scurgerea lichidului din plaga
- Se sterg tegumentele din jurul plagii cu tampon uscat
- Cand tegumentele sunt iritate:pasta zincata (jecolan)
- Pt. a inlatura efectele negative induse de lipirea pansamentului pansamente din
material sintetic
 Factorii care
Factori locali
influenteaza vindecarea
- Tipul de plaga si marimea ei
- Vechmea plagii(plagi vechi, suprainfectrate, plagi atone)
- Pansamentul folosit
- Prezenta corpilor straini (fragmente ososse, tesuturi necrotice), hematoamelor,
- Infectia
- Mobilizarea segmentului sau regiunii
- Felul suturilor
Factori generali
- Varsta pacientului
- Sexul (plagile se vindeca mai greu la barbati decat la femei- motivul nu este cunoscut)
- Stare de nutritie(obezitatea, denutritia), vascularizatia
- Temperatura ambianta (vara se vindeca mai repede decat iarna)
- Administrarea de medicamente care intrerfereaza cu procesul de vindecare (antiinflamatoarele, citostaticele,
steroizii)
- Afectiuni: anemia (cauzata de boli maligne, denutritia), boli congenitale(hemofilia, trombocitopenia), diabetul,
avitaminoza
- Roentgenterapia
 Tehnica pansamentului
Def. actul chirurgical prin care o plaga se
aseptizeaza, se trateaza si se protejeaza pentru a-I
favoriza cicatrizarea.
Materialele necesare:
- Benzina usoara, fesi, leucoplast sau plasa elastica,
galifix, tavita renala
- Trusa cu pansamente sterile( nu uitati sa verificati
banda cu datele despre sterilizare) aceasta va
contine:pensa de servit, sau port-tampon, pense
hemostatice, pense Kocher, foarfece, bisturiu,
chiureta, sonda canelata, stilet, butonat
- Casoleta cu material moale steril sau pansamente
speciale sterile, solutii antiseptice