INTRODUCERE IN

PSIHOLOGIE
PSIHICUL SI CARACTERISTICILE
ACESTUIA
 ETIMOLOGIE ..

cuvantul psihologie este compus din doua

cuvinte, psyche (psihic) si logos (stiinta),de
aceea s-a afirmat c psihologia este stiinta
despre activitatile si procesele psihice.
O POVESTE DE IUBIRE. EROS I PSYCHE

Psyche, al crei nume se traduce prin suflet, este o apariie

trzie n cadrul mitologiei, unde reprezint personificarea
sufletului uman. Mitul o prezint drept ultima i cea mai
frumoas dintre cele trei fiice ale unui rege; era att de
frumoas, nct a strnit gelozia Afroditei, zeia frumuseii i
a iubirii. Ca s se rzbune, aceasta i-a poruncit lui Eros s-i
trezeasc Psychei o dragoste total i de nestrmutat pentru
cel mai demn de dispre dintre brbai. Vznd-o ns, Eros a
fost cucerit la rndul lui de extraordinara frumusee a
acesteia, sfrind prin a se ndrgosti de ea. Neputnd s
ndeplineasc porunca Afroditei, el a rpit-o pe tnr,
ducnd-o ntr-un loc izolat i secret unde, fr s se lase vzut
i fr s-i dezvluie identitatea, o vizita n fiecare noapte,
disprnd de ndat ce se iveau primii zori.
O POVESTE DE IUBIRE. EROS I PSYCHE

Aceast iubire secret ar fi durat nc mult vreme dac

surorile Psychei, geloase, n-ar fi convins-o c acela pe care
noapte de noapte l mbria i l nconjura cu atta afeciune
nu voia s se lase vzut pentru c era de fapt un monstru
nspimnttor. Atunci, ntr-o noapte, pe cnd Eros dormea,
Psyche s-a apropiat de el cu un opai aprins, ca s-i poat
vedea adevrata nfiare, i cu un pumnal ca s-l ucid: a
avut ns surpriza s constate c nu era vorba de un monstru, ci
de un zeu tnr i fermector. n timp ce l contempla tcut,
cu opaiul n mn, o pictur de ulei a czut pe umrul
tnrului, care s-a trezit i, dezamgit i ntristat de lipsa de
ncredere a Psychei, a prsit-o.
 Fericirea Psychei s-a transformat subit n
disperare. Dup ce, cuprins de remucri i de
durere pentru pierderea iubitului, a ncercat s
se sinucid aruncndu-se ntr-un ru, nereuind
n tentativa sa, Psyche a nceput s cutreiere
cetile i templele, n cutare de veti care ar fi
putut-o ajuta s-i regseasc iubitul.
Peregrinrile ei au purtat-o n cele din urm la
palatul Afroditei, unde zeia, a crei dorin de
rzbunare rmsese la fel de nepotolit, a
nrobit-o, oblignd-o s ndeplineasc muncile
cele mai grele i mai chinuitoare.
Psyche ar fi murit fr ndoial dac Eros, care
continua s o iubeasc n tain, n-ar fi sprijinit-
o din umbr, astfel nct aceasta a reuit n final
s biruie gelozia puternicei zeie a dragostei,
devenind nemuritoare i rmnnd alturi de
Eros pentru venicie
 PSIHICUL SI CARACTERISTICILE ACESTUIA

Expresia trup si suflet reflecta dublul aspect al fiintei umane: latura

biologica, organica si cea psihica, sufleteasca.
Fiecare dintre ele reprezinta un sistem complex:
Organismul format din organe, aparate, sisteme ce functioneaza
dependent unele de altele;
Psihicul format din procese, functii, stari de natura informationala care
coexista in interdependenta: nu putem gandi daca nu dispunem de memorie,
limbaj, atentie; nu putem comunica fara gandire, motivatie, vointa, perceptie, etc.
cele doua laturi interactioneaza si se influenteaza reciproc, durerea fizica
determina o stare proasta, iar o tristete mare iti poate produce dureri fizice, spre
ex.
Psihicul uman este complet diferit de al oricaror alte vietuitoare, la nastere nu
exista decat intr-o forma elementara (senzatii si trairi afective primare),
urmand ca pe parcursul primilor ani de viata sa se dezvolte functii psihice
superioare, precum gandirea, vointa, limbajul, memoria, imaginatia, etc.

Ce factori determina dezvoltarea psihicului uman? Dati exemple!

 FACTORII CARE DETERMINA DEZVOLTAREA
PSIHICULUI UMAN SUNT:

1. Zestrea ereditara specific umana

2. Traiul in societate, care il obliga sa se comporte
asemenea celorlalti.
3. Educatia, ca si sistem de influente dirijate spre
dezvoltarea anumitor trasaturi cerute de societate.
 CE ESTE PSIHICUL....

1.Psihicul este o expresie a vietii de

relatie
2.psihicul este un rezultat, un produs
al creierului
3.Psihicul este o reproducere in plan
subiectiv a realitatii obiective
4. Psihicul este un produs al
conditionarilor si determinarilor socio-
istorice si socio-culturale.
 PSIHICUL ESTE O EXPRESIE A VIETII DE RELATIE...
Omul exista ca om doar in
actiune, in raport cu mediul
ambiant pe care il asimileaza,
sedimenteaza si cristalizeaza in
sine. Omul simte, vede, aude,
doreste, aspira, se emotioneaza,
vrea Daca reducem la zero toti
stimulii, apar perturbari ale
activitatii psihice dovada ca
psihicul isi gaseste sursa sa vitala
in realitate, in relatia individului cu
mediul, cu ceilalti, cu restul lumii.
Un om care nu desfasoara nici o
activitate, ca in coma, este o
leguma, nu mai e om.
 PSIHICUL ESTE UN REZULTAT, UN PRODUS AL
CREIERULUI

Cercetarile experimentale si
observatiile clinice
demonstreaza ca orice
tulburare a functionarii
mecanismelor neurocerebrale
produc tulburari ale
psihicului.
Psihicul nu provine din
creier, ci este functia de
relatie a creierului cu
realitatea, creierul este
organul prin intermediul
caruia ia nastere viata psihica
prin interactiune cu mediul
natural si social.
 PSIHICUL ESTE O REPRODUCERE
IN PLAN SUBIECTIV A REALITATII OBIECTIVE

Psihicul nu este o copie, o fotografie a

realitatii reprodusa de creier, ci o
filtrare a realitatii prin intreg ansamblul
de trebuinte, necesitati, idealuri,
aspiratii ale fiecarei persoane.
Este subiectiv, deoarece apartine
fiecrui individ uman, care n functie de
personalitatea lui interpreteaza,
transpune si traduce sub forma de
imagini si/sau idei realitatea
inconjuratoare, uneori transformand-o,
construind-o (reconstruind-o) prin
interventia operatiilor care fac posibila
combinarea si recombinarea mintala.
 PSIHICUL ESTE UN PRODUS
AL CONDITIONARILOR SI DETERMINARILOR
SOCIO-ISTORICE SI SOCIO-CULTURALE.

omul nu se raporteaza doar

la mediul natural, la
realitatea fizica, ci si la
comunitatile umane, la
conditiile vietii sociale,
particularitatile economice,
culturale, spirituale ale
societatii in care traieste si
de catre care este influentat.
 ELEMENTE DE SPECIFICITATE ALE PSIHOLOGIEI
CA STIINTA

Orice stiinta, pentru a exista trebuia sa aiba obiect de

cercetare, metode, legi si finalitate. Acestea sunt
elementele de specificitate ale psihologiei ca stiinta, si nu
numai.
Ca obiecte ale psihologiei avem viata psihica interioara,
conduita (activitatea) si omul concret.
Ca metode ale psihologiei avem motoda observatiei,
metoda experimentului (de laborator, natural), metoda
convorbirii (convorbirea standardizata, semistandardizata,
si libera, spontana), metoda anchetei psihologice (pe baza
de chestionar, pe baza de interviu) si metodele
psihometrice (a testelor psihologice).
 CLASIFICAREA PROCESELOR PSIHICE
schema psihologiei clasice cuprinde:
1. Procesele psihice grupate in 3 categorii:
A. Cognitive (de cunoastere) imparite in:
procese senzoriale (senzatia, perceptia, reprezentarea)
logice superioare (gandirea, memoria,limbajul, imaginatia)
B. Afective (emotii, sentimente, pasiuni)
C. Volitive (vointa).
2. Activitatile psihice modalitatile prin care omul se adapteaza la mediu
includ forme variate de actiuni, miscari, operatii in vederea realizarii unui scop,
sustinut de o puternica motivatie: jocul, invatarea, creatia, munca
3. Insusirile psihice particularitatile de personalitate care redau structuri
globale, stabile:
temperamentul, aptitudinile, caracterul, inteligenta, creativitatea
4. Conditii care stimuleaza si faciliteaza procesele, activitatile si insusirile
psihice acele fenomene psihice care nu pot fi cuprinse in nici una din
categoriile de mai sus: motivatia, deprinderile, atentia
2.1.PROCESE COGNITIVE
SENZORIALE
 PROCESE COGNITIVE SENZORIALE
Procesele cognitive senzoriale se refera la procesele de
cunoastere pe baza simturilor si sunt primul pas in
studiul modului de functionare a mintii si psihicului
uman.

Rolul lor este de a recepta si prelucra informatii despre

insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor lumii pe
care le furnizeaza simturile.
Cele 5 simturi umane: vaz / auz / miros / gust / tactil

in functie de modul de inregistrare si redare, de intensitatea,

complexitatea si tipologia proceselor psihice senzoriale au fost
catalogate 3 tipuri de astfel de procese:
1. Senzatii
2. Perceptii
3. Reprezentari
 1. SENZATIILE
Realizeaza prima si cea mai simpla legatura
informationala pentru ca reprezinta cunoasterea
unei insusiri separate a unui obiect sau fenomen
in momentul in care acesta actioneaza asupra
simturilor.

Sunt procese psihice care se desfasoara in timp

scurt si determina aparitia unui anumit produs
psihic = imaginea senzoriala.
 in functie de valoarea informationala a senzatiilor se grupeaza in 3
categorii:
1.EXTEROCEPTIVE (senzatii care ne ofera informatii despre
obiectele si fenomenele lumii exterioare):senzatii vizuale, auditive,
olfactive, gustative, cutanate.

2.PROPIOCEPTIVE (senzatii care ne furnizeaza informatii despre

propriul corp):
de echilibru(cnd corpul sta)
chinestezice(cnd corpul se misca)
3.INTEROCEPTIVE (senzatii care ne furnizeaza informatii despre
mediul nostru interior):
Senzatii organice (se modifica ceva in structura chimica a
organismului)
senzatii de durere (se produc leziuni ale organelor corpului).
 SENZATIILE CARACTERISTICI
LEGEA PRAGURILOR
Producerea senzatiilor este legata de prezenta si actiunea directa a unui stimul.
Daca stimulul e slab, unii il percep (sunt mai sensibili), altii nu. De aici s-a
definit:
pragul absolut (MINIMAL SI MAXIMAL) intensitatea cea mai mica a
unui stimul capabila sa determine o senzatie specifica; (prag minim
absolut de la care incepem sa simtim si un prag maxim, de la care apare
durerea)
pragul diferential variatia minima ce trebuie produsa in intensitatea
unui stimul pentru a produce o variatie minima (daca ai o sacosa cu 3 kg
de mere nu o sa simti daca ti se ia/pune un mar; o noua senzatie va apare
cand cantitatea pusa/scoasa e de min.30% din cea initiala au calculat
cercetatorii)
 Sensibilitatea fiecarui om nu este constanta, ea se
manifesta functie de situatie:
daca stimulii au o intensitate prea mica, atunci ea creste si
invers;(cand intri intr-o camera cu mult fum de tigara, intai te
deranjeaza, apoi te obisnuiesti simtul olfactiv - si nu il mai
resimti)
Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale determina
perfectionarea alteia, care ii preia functiile (nevazatorii, carora li
se perfectioneaza alte simturi: tactil, olfactiv, gustativ)

La omul adult nu se produc senzatii pure, ci ele sunt

integrate in procese mai complexe, precum perceptiile
(bebelusii au senzatii pure)
 2. PERCEPTIILE
Fac posibila obtinerea de imagini primare si informatii despre totalitatea
insusirilor concrete ale obiectelor si fenomenelor lumii cand acestea actioneaza
asupra simturilor.(sunt imagini primare pentru ca apar doar in relatie directa cu
obiectul)

Cunoasterea lumii inconjuratoare se realizeaza prin preceptii, care ca si procese au loc urmand 4 faze:
1. DETECTAREA orientarea spre stimul

2. DISCRIMINAREA diferentierea stimulului de altii inconjuratori, fara a sti inca ce e..

3. IDENTIFICAREA recunoasterea stimulului cu ajutorul memoriei

4. INTERPRETAREA numirea stimulului, intelegerea cauzelor aparitiei lui prin

gandire si limbaj
(implicarea proceselor superioare gandire, limbaj, memorie dovedeste complexitatea psihicului
uman)

Perceptiile sunt influentate de experienta anterioara a subiectului, de integritatea si particularitatea

simturilor fiecaruia si nu se reduce la mecanismul producerii imaginilor senzoriale specifice (atunci cand
intalnim un obiect necunoscut se produce un blocaj in faza identificarii si procesul se blocheaza, nu mai putem
percepe respectivul obiect dovada a importantei experientei anterioare in producerea acestui proces de
asemenea, naturalistul va vedea mai mult decat vede un copil intr-o floare)
Caracterul unitar al proceselor perceptive se exprima prin faptul ca ele se realizeaza in functie de intregul
complex de insusiri ale obiectului, precum si datorita articularii si succesiunii verigilor procesului perceptiv.
De exemplu, intr-un tablou nu distingem doar culori, forme, puncte, linii, ci ansamblul intreg structurat,
avand un inteles si un continut inteligibil.
 PERCEPTIILE LEGI SI REGULARITATI
1.LEGEA INTEGRALITATII PERCEPTIVE
Un stimul este perceput ca fiind intreg, chiar daca el se prezinta doar partial simturilor
noastre (cititi repede: INDEPENDNTA, INTEGRALTATE)
2. LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE
In perceptia obiectelor acordam prioritate caracteristicilor care se mentin stabile si ne
permit sa recunoastem obiectul (o carte fata de un caiet o recunoastem prin faptul ca
foile sunt prinse in cotor, nu dupa marime, grosime, culoare)
3.LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE
Din multitudinea obiectelor/fenomenelor care ne inconjoara il selectam doar pe cel care
ne intereseaza, care e important in acel moment = distingem obiectul perceptiei de
fondul perceptiei (elevul la ora are ca obiect persoana profesorului, colegii si restul
raman in fondul perceptiv; cand scrie in caiet, caietul devine obiectul perceptiei si restul
e doar fond; nu le putem percepe simultan)
 PERCEPTIILE LEGI SI REGULARITATI
4.LEGEA CONSTANTEI PERCEPTIVE
Implicarea experientei anterioare in
perceptie face ca forma, marimea si culoarea
obiectelor sa fie aceeasi, chiar daca in
anumite conditii acestea sunt modificate
(poza cu atletul si stalpii, noaptea toate
pisicile sunt negre)
5.LEGEA SEMNIFICATIEI PERCEPTIVE
Un obiect important pentru subiect e
perceput mai usor (cautam un nasture mic, il
gasim mai usor intre toti nasturii)
 CARACTERISTICI
PROCESE SENZORIALE

Procesele senzoriale au durata, intensitate, ton

afectiv si modalitate (calitatea proc. senzoriale)
1.Durata proceselor senzoriale depinde de
continuitatea actiunii stimulului. La incetarea
stimularii nemijlocite a receptorilor nu mai avem
senzatiile si perceptiile respective.
2.Intensitatea proceselor senzoriale se
apreciaza ca fiind proportionala cu forta
stimulilor, dar aceasta proportionalitate nu
depinde de taria absoluta, ci este mai degraba o
functie a intensitatilor relative..
 3.Calitatea proceselor senzoriale sau modalitatea lor este data de
specializarea analizatorului, pentru senzatii; in cazul perceptiilor,
modalitatea o desemneaza sensibilitatea dominanta din complexul
perceptual respectiv. La om exista cinci modalitati senzoriale de baza
(gust, tact, miros, auz si vaz), dar si forme ale senzorialitatii intra-
modale si inter-modale (microkinestezia, procese senzoriale organice). La
acestea putem adauga procesele intermodale (a pipai cu ochii) si efectele
senzoriale de cultura (auzul muzical).
4.Tonalitatea afectiva este o caracteristica generala a proceselor
senzoriale de a provoca o stare placuta sau neplacuta, de apropiere sau
de respingere a realitatii.
Tonusul afectiv senzorial este dat de centrii talamici si hipotalamici
 INFLUENTELE FACTORILOR SOCIALI
ASUPRA PERCEPTIEI

Prin perceptie sociala se intelege

caracterul general-uman al
tuturor perceptiilor noastre,
determinate socio-cultural. In
ceea ce priveste influentele
contextului social in
desfasurarea perceptiei, acest
fapt poate fi demonstrat prin
perceperea stimulilor tabu,
care sunt determinati social
 3. REPREZENTARILE
procese psihice senzoriale cognitive care reflecta insusiri concrete si caracteristice ale
obiectelor si fenomenelor realitatii,sub forma imaginilor unitare dar schematice, in
conditiile apsentei actiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor.
Chiar numele re-prezentarea, semnifica o prezentare din nou, ulterioara perceptiei (secundara) si
in absenta obiectului.
Sunt influentate de 3 factori:
1. activitatea cu obiectul (cu cat l-am perceput mai activ, cu atat mai clar il
putem reprezenta in minte)
2. experienta anterioara cu obiectul (chipul mamei il reprezentam mai bine ca
al unei vecine)
3. limbajul provoaca si transforma imaginile din reprezentare
Sunt imagini 3D, panoramice cand reprezint o colega, o vad din diferite
unghiuri in perceptie nu este posibil asa ceva;

Sunt lipsite de fond, spre deosebire de reprezentari o nuca, apare doar ea, ca si
cum ar fi suspendata in aer;

Se bazeaza pe imaginile din trecut si sunt individualizate, apar datorita

particularitatilor subiectului, depind de motivatia lui in raport cu obiectul perceput
si de gradul de emotie resimtit in raport cu acesta.
 REPREZENTARILE - CLASIFICARE
Functie de simtul dominant: vizuale, auditive, verbale, olfactive, gustative, kinestezice
(rezulta tipul vizual / auditiv / kinetic (verbo-motor) functie de gradul de dezvoltare al
simturilor fiecaruia se identifica tipurile de invatare optime pentru fiecare persoana)
Functie de gradul de generalizare:
Individuale un obiect anume intr-o situatie unica;
Generale forme geometrice care redau forma sau alcatuirea de ansamblu a
obiectelor / fenomenelor
Functie de prezenta/absenta elementului de noutate:
Reproductive redau obiecte, fenomene percepute anterior
Anticipative redau imaginea unui obiect in baza informatiilor primite despre
el, dar fara sa il fi perceput anterior
Reprezentarile au rol important in realizarea actiunilor complexe, in procesul
gandirii, al imaginatiei si dinamicii emotionale, care sunt procese psihice
superioare, cu un nivel ridicat de abstractizare, dar care nu se pot desfasura in
absenta proceselor cognitive senzoriale.
 SINTEZA
Reprezentarile ne
Senzatiile ne permit utilizarea
informeaza asupra imaginii despre
insusirilor concrete, obiecte si fenomene in
Perceptiile ne absenta lor.
izolate ale obiectelor informeaza despre
(culoare, temperatura, obiecte in intregime,
duritate) fara a ne Utilizeaza operatii
aducandu-ne un plus de intelectuale (analiza,
permite sa stim despre informatii despre forma,
ce e vorba. comparatie,
structura, marimea, generalizare) si
pozitia in spatiu. prelucreaza informatii
Prelucreaza informatii
concrete, simple prin deja pastrate in urma
Prelucreaza informatiile perceptiilor
functionarea separata provenite din corelarea
a simturilor si anterioare si
mai multor simturi si determina aparitia
determina formarea determina formarea unei
imaginii senzoriale, unor imagini
imagini complexe, cu secundare,
care e simpla, non- toate detaliile structurale
figurala schematice,
si cromatice, situata pe panoramice.
un fond.