Sunteți pe pagina 1din 29

-al doilea stil international, contemporan cu romanicul,

elaborat in Franta, in Ile-de-France, in sec. al XII-lea.


-s-a maturizat intre sec. XII si XV,
in toate tarile Europei centrale,
apusene si nordice, ajungand in
Polonia si Transilvania, pana in
Carpati.
-denumirea de gotic este
un termen conventional, aparut
in Renastere si atribuit artei in
perioada afirmarii oraselor
(sec. XII-XV).
Carcassone - oras medieval
-stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii navalirii barbarilor;

-desprinderea individului si familiei lui din dependenta fata de


senior, organizarea cetatenilor liberi in bresle mestesugaresti,
devenite la randul lor autoritati autonome, care decideau destinul
colectivitatii;
-societatea nu mai depindea asa mult de biserica;
-progres material si cultural al societatii europene.

Arhitectura
-cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a artei
gotice

-constructii civile si militare, catedrale si palate comunale,


primarii si palate de justitie
Evenimentele importante erau concentrate in piata publica
unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orasului. Catre
piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului,
avand ca limita zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica
erau si piata comerciala, deoarece zona de aparare trebuia sa fie
cat mai mica.
Strazile erau stramte. Castelele
cu fatada ingusta erau orientate
catre strada. Desfasurarea continua
a incaperilor excludea curtile si
gradinile.

Carcassone - oras medieval,


vedere de sus
Arhitectura de fortificatie a dezvoltat
sistemul medieval al imbratisarii circulare
a orasului cu ziduri de incinta, prevazute
cu porti de aparare, corridor de straja si
turnuri de observare si aparare. Turnurile
zidurilor de fortificatie apartineaubreslelor,
ale caror resurse economice si umane
asigurau securitatea si paza continua.

Carcassone

Unul din orasele medievale din


Franta, foarte bine pastrat,
este Carcassone, datand din
secolul al XII-lea si amplificat in
secolele XIII-XIV.

Carcassone
Arhitectura civila a oraselor includea palatele prelatilor (Palatul
arhiepiscopului din Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele
sfaturilor comunale (Paltul communal din Regensburg, Nurnberg,
Germania), spitalele orasenesti administrate de ordinele calugaresti,
depozitele de produse si desfacere ale breslelor si ale negustorilor,
casele breslelor, podurile de piatra (Podul vechi din Praga), podurile
cu arce frante cu fortificatii.

Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe


societati urbane europene a secolelor care au urmat epocii stilului
romanic.
Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din
piatra, ci si solidaritatea economica si sociala a colectivelor
orasului, forta si mandria cultural a oraselor din centrul si apusul
Europei. Cu cat catedrala era mai impresionanta ca dimensiune si
turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si orgoliul social al
cetatenilor.
Trei etape- gotic lanceolat, gotic
radiant, gotic flamboyant

Primele experientele ale goticului prin


construirea boltii cu arce frante au fost
inregistrate la Bazilica Saint Denis, de
langa Paris, la indicatiile abatelui Suger.

Bazilica Saint-Denis
Bazilica Saint Denis
Compusa dintr-o nava cu doua travee
si doua colaterale mai mici ca
inaltime, cladirea a fost acoperita cu
bolti pe ogive incrucisate. Imediat
dupa construirea nartexului a urmat
inaltarea noului cor, cu dublu
deambulatoriu, cu acelasi sistem de
boltire ogivala, gratie unei ogive
suplimentare. Teza estetica formulate
de Suger avea ca reper principal
lumina in biserica, sursa de iluminare a
spiritului. Inaltarea si largirea spatiilor,
patrunderea luminii prin marile vitralii
ale ferestrelor permitea jocul reflexelor,
penumbrei si transparentei luminii.
Nava centrala
Bazilica Saint-Denis
Prima etapa a goticului a avut
drept carcteristica prezenta
turlelor-clopotnita, in forma de
lance, plasate deasupra intrarii
navelor laterale ale catedralei.
Ascutite, inalte, acestea dadeau
caracterul original de zveltelte si
elansare a arhitecturii noi.
Desfasurarea verticalitatii
edificiului, cu turnurile lance,
asigura impresia generala a
sensului ascensional, opus
orizontalei dominante si
caracterului static si masiv al
constructiilor romanice.
Catedrala Notre-Dame,
Chartres
Catedrala
Senlis

Catedrala de la
Saint Denis

Catedrala Sens
Este considerat momentul
clasic al stilului, avand
caracteristica ponderea,
echilibrul proportiilor, armonia
ansamblului. Prezenta ferestrei
in forma circular, rozeta sau
rozasa, plasata pe fatada
vestica a catedralei, dadea de
asemenea particularitatea
goticului radiant. Rozeta era
considerata centrul
compozitional al structurii
plastic a fatadei. Catedrala Notre-Dame, Paris
Catedrala Notre-Dame din Paris este
capodopera goticului radiant. Toate
reperele dimensionale urmeaza
corespondentele geometrice care
converg spre centrul marcat de
rozeta. Armonia proportilor
ansamblului, fara excese, fara
ascensionalitatea proeminenta a
turlelor-clopotnita, a determinat
aprecierea goticului radiant ca fiind
etapa clasica.

Catedrala Notre-Dame, Paris


Arhitectura perioadei are caracteristica
abundenta decorarii fatadelor cu
sculpturi in relief si ronde-bosse,
dominarea golului asupra plinului
fatadelor si acoperirea golului cu vitralii.

Catedrala Notre-Dame, Amiens

Catedrala din Reims si Catedrala


din Amiens sunt reprezentative
pentru aceasta perioada, in care
vitraliile ocupa o mare parte a
fatadelor, asigurand ambianta
feerica a luminii.

Catedrala Notre-Dame, Reims


Sculptura in ronde-bosse si relief creaza grandiosul spectacol al
impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele si scenele
figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana
la acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si
stalpii de sprijin ai acestora.

Catedrala Notre-Dame, Reims


vedere din spate
Catedrala Notre-Dame, Reims
Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul
bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava
centrala, doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de
o parte si alta fata de nava central, un transept, un
deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma
fiind totdeauna in numar impar.

Planul Catedralei Notre-Dame,


Chartres
Planul Catedralei Notre-Dame, Reims
Elevatia.
Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri
decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.

Elevatia
Catedralei Notre-Dame, Chartres
Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si
din stanga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe
coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul
superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua
etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si
vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.

Transeptul Altarul
Catedrala Notr-Dame, Amiens Catedrala Notre-Dame, Amiens
Ultimul nivel este al ferestrelor care
asigura luminarea directa a navei
central. Ferestrele de la triforium,
transept si absidiole ca si cele ale
navei centrale sunt acoperite cu
vitralii.
Sistemul de acoperire bolta
nervurata cu arce frante. Se
deosebeste fundamental de cel al
bisericii romanice. Bolta gotica se
bazeaza pe arcele frante (ogivale).
Intersectata prin nenumarate
deschideri nervurate, bolta gotica se
inalta la zeci de metri de sol. Intre
nervuri nu exista boltari (ca la bolta
romanica), ci umplutura de zidarie
nefunctionala. Desfasurarea cladirii
pe inaltime, atingand 35 m (N-D
Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a Nava centrala
putut realiza datorita folosirii arcelor Catedrala Notre-Dame, Amiens
ogivale, care au permis boltilor
gotice i inaltime impresionanta.
Primele incercari ale arcelor ogivale cu

fost efectuate de abatele Suger la C. St.
Denis. Fata de bolta romanica, masiva si
rigida, stilul gotic a folosit sistemul de
acoperire suplu si gratios. Bolta era
realizata din multiple arce frante, intre
ele avand umplutura de zidarie. Cu cat
arcele ogivale urcau mai sus, cu cat ele
erau mai inalte in raport cu
deschiderea, cu atat unghiul de
impingere in zidurile laterale era mai
mic. Traversarea, intretaierea si intalnirea
arcelor frante se realiza in mijlocul boltii,
Bolta punct numit cheie de bolta, marcata,
Catedrala Notre-Dame, Amiens de obicei, cu un relief sculptat.
Structura catedralei gotice este un
schelet de rezistenta. El este construit
din arce frante (ogivale), coloane,
stalpi fasciculati si arce boutante.
Arcele ogivale se sprijina pe coloane
la interior, dand impingeri orizontale
care tind sa indeparteze coloanele
cu rol de stalp de sprijin. Pentru a
prelua impingerile, constructorii
goticului au folosit la exteriorul
zidurilor arce boutante (de
descarcare). Astfel, preluarea
impingerilor si descarcarile acestora
le efectuaza arcele boutante.

Arce boutante
Catedrala Notre-Dame, Paris
Ascendenta sensurilor
vertical, dominarea golului
asupra plinului au impus
ornamentarea tot mai bogata
a interiorului cu vitralii si a
exteriorului cu sculpturi.
Transformarea peretilor in
timpul goticului flamboyant in
dantelarie de piatra a
adaugat caracterul particular Garguie
Categrala Notre-Dame, Amiens
al esteticii plasticii fatadelor.
Fatada vestica este subliniata compozitional de trei registre
orizontale: registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o
galerie si registrul turnurilor-clopotnita. Centrul compozitional al
fatadei este marcat de rozasa spre care converg sensurile
directionale ale sarpantei plastic.
Dispunerea pe fatada vestica a portalurilor intrarii in catedrala a
continuat sa pastreze corespondente cu nava centrala si navele
laterale, acestea din urma primind uneori un singur portal pentru
doua nave (N-D Paris).

Rozeta cu vitralii Fereastra cu vitralii


Catedrala Notre-Dame, Reims Catedrala Notre-Dame, Chartres
Portalul navei central era
subliniat compositional prin
suprainaltarea arcului ogival de
deasupra timpanului.
Arhivolta cu voussuri a devenit locul
plasarii sculpturilor in ronde-bosse,
alipite la zid.
Portalurile fatadei vestice si
fatadele laterale din axul N-S al
transeptului catedralei au sculptura in Portalul de vest
Catedrala Notre-Dame, Paris
relief si ronde-bosse.
Exteriorul impresioneaza datorita
grandorii si armoniei ansamblului, frumusetea formelor desfasurate pe
verticala neobisnuit de mare a inaltimilor zidurilor. Prestanta turnurilor
clopotnita, armonioasa dispunere a ferestrelor si rozaselor cu vitralii
incununeaza frumusetea fatadelor.
-artisti necunoscuti
-arta statuara
Vechilor tematici iconografice ale artei
romanice le-au luat locul o mare diversitate
tematica precum si organizarea si amplasarea
disciplinata a noilor teme si subiecte in locuri
precise ale edificiului. S-a formultat aprecierea
despre infatisarea catedralei gotice ca ar fi
asemanatoare unei Biblii in piatra sau a unei
istorii a lumii, deoarece miile de personaje par
sa ilustreze, pe de o parte, subiecte inspirate din
Biblie, pe de alta parte, subiecte contemporane,
inspirata din viata traita de artisti. Primeaza
semnificatiile morale ale religiei si bisericii, valorile
sacre ale credintei crestine si respectul pentru
sacru.
Sculptura reprezentand un inger si un diavol
cantarind sufletele oamenilor
Catedrala Notre-Dame, Paris
Printre operele de inceput, cele aflate la catedrala din Chartres sunt
semnificative. Trecerea de la cultura Romanicului la cea a Goticului a
definit, in etapa de inceput a Goticului, conceptia severa a interpretarii
chipurilor biblice. Sculpturile de pe fatadele catedralelor emana
concentrarea si suflul metafizic, expresia de interiorizare meditativa a
fiinte umane, flacara vie a spiritului religios.
-Isus Binecuvantatorul, Sfantul Teodor, Sfantul Leon, Sfantul Ioan
Botezatorul
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens marcheaza apogeul
experientelor artistice ale sculpturii europene in acea epoca. Maiestria
tehnica, mijloacele plastic si expresivitatea artistic ating un nivel al
experientei si cunoasterii demn de comparare cu sculptura clasica a
Greciei antice.
-Maria si Elisabeta, grupul Buna Vestire, Inger surazand (Reims)
Detaliu
Catedrala Notre-Dame, Reims

Inger surazand
Categrala Notre-Dame, Reims
Personaje ale lumii occidentale, statuile
cu fizionomii individualizate ale catedralelor
gotice la inceput evocata prin semnele
zodiacului, apoi prin muncile campului, a fost
completata de alegorii. Stiinta este
simbolizata prin cele sapte arte liberale,
filosofia prin Pitagora si Aristotel. Medalioane
cu scene ale scolarilor, lectii ale profesorilor
cu studentii ilustreaza imagini ale lumii
invatamantului, mentalitatea epocii.
Sfantul Denis
Catedrala Notre-Dame, Reims

Artele decorative au dezvoltat ca


Sculptura centru de interes vitraliul, tehnica
panourilor decorative din sticla
Catedrala colorata, montata in armature de
Notre-Dame, plumb. Tematic, vitraliile au avut
Chartres acelasi univers de inspiratie ca si
sculptura, subiecte biblice si scene
din viata contemporana.