Sunteți pe pagina 1din 98

ANATOMIA ORGANELOR GENITALE

FEMININE
Organele genitale feminine indeplinesc functia
de reproducere si se impart in :

Organe genitale externe :


-muntele pubisului
-labiile mari
-labiile mici sau nimfele
-clitorisul

Organe genitale interne:


-vaginul
-uterul
-trompele uterine
-ovarele
Organele genitale externe :
A.Muntele pubisului (Muntele lui Venus)

proeminen triunghiular cu vrful n jos


prezint pilozitate cu limita superioar orizontal (de tip ginoid).
situat pe simfiza pubian .
Limitat:
lateral - pliurile inghinale,
superior - anul pubo-hipogastric,(plica Venerei-laparotomie Pfannenstiel)
inferior - prelungete cu labiile mari;
B.Labiile mari

Sunt dou pliuri cutanate


lungi 8 cm i late 2 cm
limiteaz fanta vulvar;
se unesc- nainte la comisura anterioar,
-posterior se pierd n perineu, adesea fr s se ntlneasc.Comisura
posterioar (furculita) se afl la 2,5 cm de anus, iar inaintea acesteia se gaseste
o plica transversala frul labiilor
(se rupe de obicei la prima nastere, uneori impreuna cu perineul,
iar nesuturate corect pot sa fie o cauza a prolapsului vaginal) .
Inaintea fraului se gaseste o depresiune
- fosa vestibulului vaginei sau fosa naviculara.
Fiecare labie mare prezinta :
O fata laterala- in raport cu coapsa,(separata prin santul genitofemural),
pigmentata, neregulata, acoperita cu peri.
O fata mediala- delimiteaza fanta;
-in raport cu-labia mare din partea opusa;
-labia mica din aceeasi parte;
-capata treptat caracter de mucoasa (roza, neteda, umeda);
-spre margine aderenta.
O margine aderenta de ramurile osoase ischio pubien
-raspunde insertiei radacinilor corpilor cavernosi ai clitorisului.
O margine libera- convexa si subtire;
-acoperita de par;
-cele 2 margini libere inchid despicatura vulvara.
Extremitate anterioara- formeaza cu cea opusa comisura anterioara.
Extremitatea posterioara uneori formeaza cu ceadin partea opusa comisura
posterioara,iar alteori nu se intalnesc.
Structura labiilor mari:

Pielea - pigmentata;
- bogata in glande sebacee si sudoripare.

Dartosul labial - evident pe partea laterala si inferioara a labiilor.

Tesutul celular subcutanat.

Sacul elastic-de forma si consistenta labiilor mari format dintr-un


invelis fibro-elastic.
In interior contine un corp grasos in care se termina-
ligamentul rotund al uterului.
C.Labiile mici sau nimfele

situate nuntrul labiilor mari;


orientate paralel cu acestea ;
pot fi complet ascunse sub labiile mari,
egale cu acestea sau le pot depi;
-dimensiuni: 3cm lungime, 1-2cm inaltime, 0,5cm grosime;
- sunt roze sau maronii, umede i glabre ;
faa intern se prelungete cu vestibulul vaginal;
comisura anterioar a labiilor mici cuprinde clitorisul;
la extremitatea posterioar, labiile mici se ntlnesc sau nu, constituind fraul
labiilor ;
- constituite dintr-o cuta tegumentara cu aspect de mucoasa;
-contin glande sebacee mari, numeroase si corpusculi.
Vestibulul vaginei

Este regiunea profunda a vulvei;


Dimensiuni: lungime 7-8 cm, largime 3 cm;
Delimitat de: -anterior clitoris;
-posterior - fraul labiilor (furculita).
Aici se deschid:
-orificiul extern al uretrei - pe partile laterale se deschid ductele
Skene;
-orificiul vaginei (cu himenul) - indica limita dintre organele genitale
interne si cele externe;
-o serie de glande vestibulare - rol de a lubrifia vulva in decursul
actului sexual.
Glandele vestibulare mici

sunt depresiuni criptice ale mucoasei;


se gsesc:- n vecintatea meatului urinar
-pe feele mediale ale labiilor mici;
secreia lor, combinat cu cea a glandelor sebacee i descuamaia
epitelial a mucoasei, are un aspect alb-lptos, numit smegm.
Glandele vestibulare mari, numite i glandele
Bartholin

situate simetric la baza labiilor mici:


- n jumtatea posterioar a vestibulului vaginal,
- in loja bulbo-clitoridiana;

ovoide , de marimea unui bob de fasole,


culoare albicioasa,
consistenta ferma (uor accesibile palprii).
cu axul mare de circa 1,5 cm, paralel cu vulva.

Canalul excretor, lung de 1-2 cm, oblic nainte i nuntru, se


deschide n poriunea mijlocie a anului labio-himenal, in treimea
posterioara a vestibulului.
Secreia acestor glande umezete vulva.
Vascularizatia si inervatia
a. din a. clitoridiana direct sau din ramura sa pentru bulbul vestibulului;
-v. de aspect plexiform se varsa in v. bulbului si in plexul vaginal;
-limfaticele se indreapta spre nodulire inghinale si spre cele latero-rectale;
-inervatia asigurata de n. rusinos prin ramurile sale perineale.
D.Clitorisul

Este un organ erectil format :


-un corp, care se termin anterior cu un gland,
- dou rdcini ataate ramurilor ischio-pubiene;
Corpul,
- fixat printr-un ligament suspensor la simfiza
pubian,
- se gsete la extremitatea superioar a
labiilor mici, care formeaz n jurul lui:
- un repliu extern, prepuul, i
- un repliu intern, frul clitorisului.;
este format din corpi cavernoi unii
pe linia median;
Reprezint trecerea ntre vulv i vagin.
La acest nivel, n baza labiilor
mici gsim bulbii vestibulari, formai
din esut spongios erectil, care
nconjoar ca o potcoav vestibulul
vaginal, subiindu-se anterior i
unindu-se n glandul clitorisului.
Tot aici se deschid o serie de
glande vestibulare mari i mici.
ANATOMIA ORGANELOR
GENITALE
FEMININE INTERNE
A.Vaginul

Vaginul este un conduct musculo-membranos, cilindroid (situat ntre


vezic i uretr i rect), turtit in sens antero-posterior .

- este organul copulatiei,


- serveste la eliminarea fluxului menstrual si la expulzia fatului

-in ortostatism, are o direcie n jos i nainte i formeaz n ansamblul su un unghi


deschis posterior de circa 140;
-in clinostatism, face cu orizontala un unghi de aproximativ 450, deschis anterior.
- pe sectiune are aspect de fisura transversala sau
aspectul literei H
- lungimea sa medie este de 8 cm i are un calibru variabil datorit
extensibilitii pereilor si; peretele posterior este cu 2-3 cm mai lung decat
cel anterior;
-organ relativ mobil, urmeaza uterul in deplasarile sale;
-starea de repletie sau vacuitate a rectului sau vezicii ii modifica situatia.

Extremitatea superioara se insera pe colul uterin


Extremitatea inferioar se deschide in vulva si prezint la virgine himenul, o
membran transversal, specific omului, care separ vaginul de vestibulul
vaginal.
:

Suprafaa sa intern prezint


- mucoasa este neregulata incretita si prezinta cate o proeminenta
longitudinala, coloana rugoas pe peretele anterior si posterior, de pe
care pleaca pe o parte si pe cealalta o serie de plice transversale.
Coloana rugoas anterioar sau coloana longitudinal median este
mai dezvoltat dect coloana posterioar.
Aceasta ncepe la orificiul vulvar,
la nivelul meatului uretral, i sfrete
printr-o bifurcaie inferioar, care delimiteaz
triunghiul Pawlick.
Coloana posterioara coboara mai
jos decat cea anterioara.
Coloanele si plicile vaginale nu se suprapun
ci se alatura , inchizand in acest fel vagina.
Situat in partea inferioara a excavatiei pelvine, in plan median,
strabate hiatul genital al diafragmei pelvine, care o imparte in doua
portiuni:
Portiunea pelviana- mai mare, deasupra diafragmei;
Portiunea perineala- ancorata in perineul anterior prin aderente la muschiul
transvers profund si la fascia perineala mijlocie.
In portiunea pelviana este cuprinsa in loja vaginala determinata :
- inainte-vezica si uretra;
- Inapoi-rect;
- Lateral-ridicatorii anali;
- Jos-aderenta vaginei la perineu;
- Sus-loja uterina si baza ligamentelor largi.
Intre vagina si peretii lojii se afla un tesut celulo-grasos = paracolpium.
Acesta este mai abundent in partea superioara a vaginei, si se reduce spre partea
inferioara, motiv pentru care organele vecine,(uretra si rectul )sunt mai aderente in partea
inferioara a vaginei.
Mijloace de fixare:
In sus - colul uterin;
Anterior - vezica si uretra;
Posterior rectul;
Lateral- lamele fibroase ale spatiului pelvisubperitoneal;
Poriunea mijlocie este ncruciat de muchii ridictori anali, care se
ataeaz de feele laterale ale vaginului la 2-3 cm de extremitatea lui
inferioar;
Extremitatea inferioar ader la fasciile perineului.
Principalul mijloc de fixare este centrul tendinos al perineului.
Raporturile vaginului
Portiunea pelviana
-ant - portiunea superioara -vezica urinara,
- portiunea inferioara -uretra (separate prin vf triunghiului vaginal Pawlic) ;
-post - portiunea peritoneala-fundul de sac Douglas,
- segmentul rectal cu ampula rectului;
-lat- tesutul celular al sp. pelvisubperitoneal si ridicatorii anali.

Portiunea perineala- adera de muschiul transvers profund si fascia


perineala mijlocie;
-inainte - uretra;
-inapoi - canalul anal.
Extremitatea superioara -vagina se insera pe colul uterin unde
formeaza domul vaginal sau fornixul vaginei, care are are
urmatoarele raporturi:
- fundul de sac posterior- excavatia recto-uterina Douglas;
- fundurile de sac laterale-raspund parametrelor si vin in contact cu a.
si v. uterine, vasele vaginale si plexul nervos hipogastric inferior
(acestea pot fi anesteziate prin fundurile de sac);
- fundurile de sac laterale si anterioare au raport important cu
ureterul.

Exremitatea inferioara respunde orificiului vaginei, care se


deschide in vulva.
Structura vaginului
Are o grosime de aproximativ 3 mm si prezinta 3 tunici:
Tunica externa, adventitia
-de natura elastica ;
-contine numeroase vase(vene);
-se continua cu paracolpiul.
Tunica musculara
-retea de celule musculare netede;
-tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.
Tunica mucoasa
-se continua in sus cu mucoada endocolului iar in jos cu mucoasa vestibulului;
-culoare roz pal-roz violacee(la menstruatie);
-1mm, o treime din peretele vaginal;
-elastica , rezistenta si aderenta de musculara.
Histologic e constituita din epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat, lipsit
de glande si corion.
Vase si nervi
Arterele - a. vaginala si uterina regiunea fornixului;
-vezicala anterioara ramuri vaginale mijlocii;
-rectala mijlocie - ramurile vaginale inferioare;
-ramuri din rusinoasa interna.
Arterele vaginale pot anastomoza anterior sau posterior constituind artera
azigos anterioara respectiv posterioara.
Venele
- pleaca dintr-o retea mucoasa si una musculara;
-se unesc la nivelul peretilor laterali unde formeaza plexurile vaginale;
(acestea comunica larg cu plexurile vecine(uterin,vezical, rectalsi venele bulbilor vestibului)
-toate aceste plexuri se coreleaza in vena iliaca interna.
Limfaticele
-din portiunea inferioara impreuna cu cele ale colului uterin - nosurile iliace
interne;
-din portiunea inferioara
-unele impreuna cu ale rectului in nodurile sacrate;
-altele spre nodurile inghinale superficiale.

Nervi vaginei
-din plexul utero vaginal (aferenta a plexului mixt simpatico-parasimpatic
hipogastric inferior);
In treimea inferioara fibre somato-senzitive din n.rusinos.
B.Uterul

-este un organ
musculo-cavitar;
-situat n centrul
cavitii pelviene, ntre
vezica urinar i rect;
-de consistenta ferma,
elastica.
-la nulipar are circa 8 cm lungime, 5 cm lime i 3 cm grosime, precum i o
greutate circa 50 de g.
-la multipar dimensiunile sunt mai mari cu cte un cm i are greutatea n jur
70 de g.
Uterul prezint n partea inferioar o ngustare,
istmul uterin, care separ uterul n dou pri:

Corpul uterin, situat deasupra,


de form conic i aplatizat antero-
posterior.
Prezinta:
doua fete (ant - plana sau usor
bombata si post - mult mai bombata);
doua margini (dr si stg),- concave la
nulipare , convexe la multipare;
fundul rectiliniu la fetite , convex la
femeia adulta ;
doua unghiuri tubare- se continua cu
tubele , prezentnd i inseria
ligamentelor rotunde i a celor
ovariene proprii.
Colul uterin este situat dedesupt, este cilindric (comparat cu un
butoias) i divizat prin inseria vaginal ntr-o poriune supravaginal
(cilindrica) i o poriune vaginal (tronconica), vizibil cu valvele i
accesibil tueului vaginal.
Poriunea vaginal prezint n centru orificiul extern al colului (ostiul
uterin), care la nulipare este punctiform, iar la multipare este n fant
transversal, mrginit de dou buze, anterioar mai groasa i posterioar
mai subtire.
Raportul normal ntre corpul uterin i col este de 2/1.

Col de nulipar Col de multipar


Jonciunea scuamo-cilindric
Epiteliu columnar simplu: endocervical
Epiteliu scuamos stratificat: exocervical
ntre epitelii: jonciune scuamo-cilindric
Denumit i zon de transformare, este cea mai vulnerabil pentru
apariia carcinomului de col.
In structura sa se descriu mai multe straturi:
-peritoneul, (tunica seroasa) care este stratul extern;
-tunica musculara, miometrul, care are o grosie de 15 mm , reprezinta
30% din structura corpului,( istmul si colul poseda doar 10-15 % elemente
musculare) este constituit din:
un strat extern, cu fibre longitudinale si circulare
un strat mijlociu, stratul plexiform, constituit din fascicule musculare
aplatizate, care se mbrac unele pe altele ca i foile bulbului de ceap
(descrise de Grtler) sau ca un arc spiralat de ceasornic;
un strat intern, fibre circular si longitudinal, care se regsete bine
constituit la nivelul colului;
-mucoasa uterin, endometrul, care are un strat bazal i unul funcional;
stratul funcional este eliminat periodic cu ocazia sngerrilor menstruale.
Raporturi:
Feele sunt acoperite de peritoneu, care este cu att mai aderent cu
ct ne apropiem de fundul uterin.
Faa anterioar, vezical, vine n raport cu vezica urinar prin intermediul
fundului de sac vezico-uterin. Poriunea supravaginal a colului i istmul
uterin sunt separate de poriunea inferioar a fundului vezical prin septul
vezico-uterin;
Faa posterioar, intestinal,in raport cu fata anterioara a ampulei rectale
este separat de rect prin fundul
de sac recto-uterin al lui Douglas;
Marginile laterale corespund, n poriunea supravaginal a colului,
parametrului, unde cel mai important reper este ncruciarea
arterei uterine cu ureterul.
De pe perete artera ia o directie transversala brin baza lig larg in drumul ei
spre col, ureterul merge in jos inainte si medial trece pe sub artera uterina se aplica
pe domul vaginal si apoi ajunge la vezica. La nivelul corpului uterin, acestea
corespund mezometrului, n care se afl artera uterin la 15-20 mm de col ,
nconjurat de plexuri venoase i limfatice.
Anteflectat Retroflectat Retroversat

Poziie
situat in centru cavitati pelvine, corpul este acoperit de peritoneu si se
continua cu ligamentele largi;
colul i corpul uterin formeaz un unghi de 140-1700 deschis nainte,
numit unghi de anteflexie uterin. El este meninut prin ligamentele
rotunde i presa abdominal;
de asemenea, axa uterului formeaz un unghi deschis nainte, de circa
90-1100, cu axa 1/3 superioare a
vaginului, numit unghi de anteversie
uterin.
Uterul este meninut n poziia sa de un sistem de suspensie i unul
de susinere.
Sistemul de suspensie:
- peritoneul porneste de pe fata posterioara a vezici urinare si urca la
nivelul istmului pe fata ant a uterului formand excavatia vezico-uterina.
In continuare inveleste fundul uterin coboara pe fata posterioara a
uterului , acoperind partea posterioara a portiuni supravaginale a colului,
peretele posterior al vaginei de unde trece pe fata ant a ampulei rectale(
formeaza fundul de sac Douglas- punctul cel mai decliv al cavitatii
peritoneale)

Fundul de
sac Douglas
Excavatia
vezico-uterina
-ligamentele largi
sunt doua cute laterale de forma patrulatera intre marginile uterului si
peretii laterali ai excavatiei pelvine;
-este format din doua foite peritoneale una anterioara si alta posterioara,
care continua peritoneul fetei corespunzatoare a uterului;
-acestea se continua una cu cealalta la marginea superioara a ligamentului
larg, loc in care se gaseste tuba uterina;
-in partea inferioara diverg, una catre vezica
iar cealalta la nivelul ampulei rectale.
Ligamentele largi prezinta doua portiuni:
Superioara , subtire flacida. Dupa ce invelesc tuba uterina cele doua
foite peruitoneale se unesc si formeza mezosalpingele, o formatoiune
triunghiulara. Intre cele doua foite se afla tesut conjunctiv lax , in care
calatoresc vasele tubei .Aceasta se continua invelind ovarul formand
mezoovarul.
Inferioara, mai groasa, grosimea lui creste (tesut conjunctiv celulo
grasos si numeroase fibre netede) pe masura ce se apropie de fundul
pelvisului, constituind parametrul. Aceasta portiune inferioara constituie
mezometrul
ligamentele rotunde cordon conjunctivo-elastic, inconjurat de fibre musc
netede (din miometru) si striate (din oblicul intern si transvers ).
-pleaca de la ughiul tubar al uterului;
-strabate ligamentul larg;
-incrucisaza vasele iliace externe;
- patrunde in canalul inghinal, pe care il parcurge;
- iese prin orificiul subcutanat si se termina in tesutul grasos al muntelui
pubelui si labilor mari.
Descrie o curba cu concavitatea mediala
Lund de 12-15 cm si gros de 4 mm.
Mijloace de sustinere
Aderente la vezica printr-o patura de tesut conjunctiv pelvisubperitoneal,
situata sub fundul de sac vezico-uterin, iar la rect prin lamele
sacrorectogenito pubiene
Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene sunt condensari ale
tesutului conjunctiv pe traectul vaselor hipogastrice. Partea posterioara
formeaza ligamentele utero-sacrate (in constitutia acestora intra si fibre
musc netede constituind m. rectouterin)
Cele doua lig ridica doua cute falciforme ale peritoneului pelvin -plicile
rectouterine,care delimiteaza douglasul, partea anterioara formraza
ligamentul pubouterine
Perineul , chiar daca nu vine in contact direct cu uterul constituie punctul
cel mai important mijloc de sustinere.
Vascularizatie si inervatie
Arterele -a. uterina, si in mica masura, a. ovariana si a. lig. rotund
A. uterina- (2-3mm in afara sarcini, 5-6mm in sarcina)
Ramurile arterei uterine
Originea i traiectul arterei uterine

-prezinta numeroase flexuozitati in portiunea


terminala.
-ia nastere din a. iliaca interna printr-un trunchi
comun cu ombilicala la nivelul fosei ovariena.
-de aici coboara pe peretele pelvin pana la nivelul
lig larg, unde il patrunde, strabate transcersal
baza acestuia si se indreapat spre colul uterin,
iar la distanta de 1,5-2 cm de acesta se
inovoaie in sus dand un arc de cerc.
-urca apoi de-a lungul mg laterale a corpului
uterin, insotita de venele uterine pana la
nivelul unghiului uterin unde se imparte in
doua ramuri terminale, ovariana si tubara.
-a. uterina emite numeroase rameri colaterale,
cea mai importanta fiind a. vaginala, aceasta
se distribuie la col, portiunea sup a vaginei si
vezica. , mai emite ramuri corpului uterin, ce
se divid intr-un ram ant si un ram post,
acestea se impart la randul sau intrun strat
superficial si unul profund.
ncruciarea arterei uterine cu ureterul
Raporturile uterinei cu ureterul i plexurile venoase
Venele pleaca din toate tunicile
uterului, se unesc si formeaza
sinusurile uteine, pe marginile
uterului formeaza plexurile uterine
venoase, de unde sangele e
condus pe doua cai:
-in jos spre v. uterine, care se varsa in
iliaca interna,
-in sus prin v. tubei si ale ovarului in v.
ovariana, care se deschide in dr. in
cava inferioara, si in stg. in v.
renala.
Din plexurile uterine pleaca si v. lig.
rotund care se varsa in v.
epigastrica inferioara;
Nodurile limfatice pelvine
Limfaticele
Corpului:se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului, aici o
parte se unesc cu cele ale ovarului si ale tubei mergand spre limfonodurile
lombare,pe calea lig rotund in limfonodurile inghinale superficiale,
respectiv prin lig larg in nodurile iliace externe
Colului. Se anastomozeaza cu cele ale portiuni sup. a vaginei, unele
se indreapta spre limf. iliace ext , altele pe traectul v. uterine in nodurile
iliace interne, pe partea sa posterioara limfaticele trec pe fetele , let al
rectului urca pe fata pelviana a sacrului si se termina in nodurile sacrate si
cele ale bifurcatiei aortei.
Inervatia este de natura organo-vegetativa simpatica si parasimpatica.
Principala contributie provine din plexul vaginal iar o mica parte din
plexul ovarian.
Inervaia uterului
Vascularizaia endometrului
C.Trompa uterin
Trompa uterin (a lui Fallopio) sau salpingele
conduct musculo-membranos simetric;
prelungete cornul uterin, pana la ovar, realizeaz comunicarea acestuia
cu cavitatea peritoneal;
rol in captarea ovocitului apoi in vehicularea acestuia si a spermiilor, in
treimea sa laterala se petrece fecundatia;
situat n mezosalpinge;
are mai nti o direcie transversal, pn la extremitatea uterin a
ovarului, urc vertical pe marginea mezoovaric a ovarului i apoi coboar
n lungul marginii libere a acestuia.
Trompa uterin msoar circa 10-12 cm i are patru pri:

Poriunea uterin, intramural sau interstiial

Istmul

Ampula

Infundibulul sau pavilionul


Infundibulul sau pavilionul
segmentul incipient al tubei;
de forma unei palnii, foarte festonata (10-15 carunculi, fimbrii), cu o
lungime de 10-15mm , intre ei se afla unul mai lung fimbria ovariana, de
pana la 20mm .

Ampula
cel mai lung segment 7-9cm, aproximativ 2/3 din lungimea tubei;
mai larga in vecinatatea infundibulului se ingusteaza pe masura ce se
apropie de istm, descrie un traect ansiform in jurul ovarului;
e moale si depresibila.
Istmul
portiunea mai ingusta a tubei;
de consistenta ferma dura;
rectiliniu;
patrunde in cornul uterului intre ligamentul rotund si propriu al ovarului.

Portiunea uterina
strabate peretele uterin;
scurta de 1 cm si ingusta de 1 mm;
o teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin.
Orificiile tubare:
-ostiul abdominal cu diamtru de 2-3 mm si
-ostiul uterin cu diametrul de 1 mm.

I se descriu tubei doua portiuni :


-o portiune transversala de la uter la extremitatea inferioara a ovraului,
-o portiune ansiforme ce inconjoara ovarul.

La interior tuba prezinta o serie de plice longiitudinale, mai numeroase


inalete si ramificate la nivelul ampulei.
Localizrile sarcinii ectopice
Structura
Tunica seroasa, provine din lig larg, care se continua la nivelul mg libere cu
mucoasa. Sub aceasta se afla patura subseroasain care se afla principalele
ramificatii musculare si nervoase.
Tunica musculara , formata dintr-un singur sistem spiralat de fibre
musculare netede. Pe sectiune transversala se deosebesc 3 paturi
(exterioara longitudinala, mijlocie circulara, interioara longitudinala), care
se unesc intre ele formand un sistem unitar.
Tunica mucoasa formata din corion si un epiteliu unistratificat cilindric.
Kinocili celulelor ciliate bat inspre uter mobilizand in aceeasi directie
lichidul tubar.
D.Ovarul
Ovarul este gonada feminin.
Are form ovalar, dispus cu axul mare vertical ,cu greutate 6-8 g
dimensiuni de 4/2/1 cm i suprafa neregulat, de constistenta elastica
dar ferma.
Volumul ovarului poate fi marit in perioada preovulatorie de 2 pana la 3
ori si in timpul graviditatii, fiind purtator al corpului galben.
Prezinta doua fete (mediala si laterala), doua margini (libera si
mezoovariana) si doua extremitati (tubara si uterina).
Intraoperator, culoarea sa alb contrasteaz net cu culoarea roz a
formaiunilor nvecinate deoarece ovarul nu este acoperit de peritoneu.
Se gaseste in cavumul retrouterin inapoia ligamentului larg.
El este meninut n poziie de:
Mezoovar este o plica a foitei post a ligamentului larg prin care vasele si
nervii abordeaza ovarul.
Ligamentul suspensor al ovarului sau lombo-ovarian cel mai puternic
mijloc de fixare , al ovarului, este o formatiune fibro musculara alaturi de
care coboara pediculul vasculonervos sup al ovarului.
Pleaca din fosa iliaca(de pe mezoapendice in dr si de sub mezencolonul sigmoidian in stg);coboara peste
vasele iliace externe si stramtoarea sup a pelvisului, patrunde in unghiul sup-lat al lig larg si se fixeaza pe
extremitatea tubara a ovarului si pe mezoovarium.
Ligamentul propriu al ovarului sau utero-ovarian situat in aripioara post a
ligamentului larg,se intinde de la extremitatea uterina a ovarului la unghiul
uterin;
Ligamentul tubo-ovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de
infundibilul tubei.
Raporturi:
Peritoneul nu acopera in intregime ovarul ci se opreste in apropierea
marginii sale mezovariene la nivelul unei linii sinuase(linia Farre-Waldeyer).
Faa lateral corespunde fosetei ovariene (depresiune a peritoneului
situata la nivelul m obturator intern sub bifurcatia arterei iliace comune),
determinnd recesul ovaro-parietal, iar faa medial poate fi acoperit de
mezosalpinge n alunecrile posterioare ale acestuia si de tuba uterina;
Marginea mezoovaric prezint hilul ovarian, iar marginea liber in raport
cu ansele intestinului subtire.
Extremitatea tubara, da insertia ligamentului suspensor al ovarului si
tuboovarian.
Extremitatea uterina, pe ea se prinde lig propriu al ovarului.
Structura ovarului
Ovarul nu este acoperit de peritoneu. El prezint la suprafa un
epiteliu germinativ, sub care se gsete corticala ovarului, care conine
foliculi ovarieni n diferite stadii de dezvoltare. n zona central a
ovarului, n continuarea hilului, se afl medulara ovarian;
n structura fiecrui folicul intr o celul germinal, nconjurat de
celule foliculare granuloase i tecale;
Foliculii ovarieni se dezvolt parcurgnd urmtoarele stadii: folicul
primar, secundar (cavitar) i teriar (matur, de Graaf). Nu toi foliculii
ovarieni parcurg toate cele trei stadii;
Ovarul embrionar conine aproximativ 5 milioane de foliculi, din care la natere rmn 2 milioane.
Prin degenerescen, la pubertate, n ovar rmn n jur de 400.000, iar dintre acetia ajung n stadiul
matur, api pentru ovulaie, circa 400.
Vascularizatia si inervatiaovarului si tubei uterine

A. ovariana, ia nastere din aorta abdominala, coboara in bazin in lig


suspensor, si patrunde in ligamentul larg, unde se imparte intr-o ramura
tubara si una ovariana.
A. uterina, ramura a arterei iliace interne, la nivelul unghiului uterin se
divide intr-o ramura ovariana si una tubara.
Ramurile omonime se anastomozeaza, formand doua arcade:paraovariava in mezoovar
si subtubara in mezosalmpinge.
V. pleaca din retelele capilare-formeaza o retea in portiunea medulara de aici ajung n hil, primesc o serie
de v de la uter si ovar si formeaza reteaua venoasa subtubara, in fosa iliaca se unesc intr-un trunchi,

v. ovariana, care se varsa in stg in v. renala si in dr in v. cava inferioara.


Limfaticele se varsa in limfonodurile lombare .
Inervatia provin in cea mai mare parte din plexul ovarian, iar restul din
plexul uterin.
Perineul

reprezint ansamblul prilor moi care nchid inferior cavitatea pelvian


cuprinde poriuni ale aparatului digestiv, urinar i genital, cu anexele lor.
Aezarea acestor organe mparte perineul n dou teritorii:
perineul anterior (urogenital)
perineul posterior (anorectal).
Limitele superficiale sunt reprezentate:
anterior de extremitatea inferioar a simfizei pubiene,
posterior de vrful coccigelui,
lateral de tuberozitatea ischiadic,
anterolateral de plica genitofemural i
posterolateral de marginea inferomedial a muchiului gluteu mare,
formaiuni care delimiteaz rombul perineal.
Perineul se afl aezat ntr-un cadru osteo-ligamentar, care este
format:
anterior de simfiza pubian i de cele dou oase pubiene,
posterior de osul sacru i osul coccige i
lateral de ramurile ischiopubiene, ce corespund plicilor genitofemurale
i de ligamentele sacrotuberal i sacrospinal, care corespund marginilor
inferomediale ale muchilor glutei mari.
limita inferioar este constituit de tegument,
cea superioar este format de planeul pelvian cu muchiul ridictor anal
i ischiococcigian, care sunt acoperii, spre cavitatea pelvian, de fascia
pelvian parietal.
Form.
Perineul prezint forma unui romb alctuit din dou triunghiuri
opuse prin baza lor, unul anterior sau urogenital i altul posterior sau anal
Pentru explorare, femeia este aezat n poziie ginecologic,
respectiv n decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate pe pelvis i n
abducie.
Perineul posterior. Regiunea anal
(Regio analis)

Limite.
anterior se afl linia orizontal care unete cele dou tuberoziti
ischiadice
posterior se gsete vrful osului coccige, dispus n plica interfesier.
posterolateral se situeaz marginile mediale ale celor doi muchi glutei
mari.
Stratigrafie.
Perineul posterior este format din urmtoarele elemente:
planuri superficiale, adic pielea,
anusul,
esutul celular subcutanat,
vasele i nervii superficiali,
fosa ischioanal, sau ischiorectal i coninutul ei, precum i poriunea
perineal a rectului.
Perineul anterior la femeie. Regiunea
urogenital
n constituia perineului anterior se afl urmtoarele planuri
urmrite printr-o seciune frontal:
pielea,
esutul celular subcutanat,
facia perineal superficial (Fascia perinei superficialis),
spaiul perineal superficial (Spatium perinei superficialis) sau loja
clitoridian,
diafragmul urogenital (Fascia diaphragmatis urogenitalis),
prelungirea anterioar a fosei ischioanale,
muchiul ridictor anal (M. levator ani) i
fascia pelvian parietal.
Muchii perineului (Musculi perinei)

Muchii perineului comun sau ai diafragmului pelvian superior al lui Henle


Sunt reprezentai de muchiul ridictor anal (M. levator ani) i de
muchiul coccigian (M. coccygeus).
ntre cei doi muchi se delimiteaz o dehiscen liniar, numit fanta
pelvian posterolateral, ce permite comunicarea spaiului
pelvisubperitoneal cu fosa ischiorectal i prelungirile ei.
Aceti doi muchi, mpreun cu muchiul obturator intern (M.
obturator internus) i cu muchiul piriform (M. piriformis) alctuiesc
planeul pelvian al cavitii abdominopelviene.
Muchii perineului anterior deservesc aparatul genital i uretra profund.
Ei sunt derivai din sfincterul cloacal i sunt urmtorii:
muchiul ischiocavernos (M. ischiocavernosus),
muchiul bulbocavernos (M. bulbocavernosus),
muchiul transvers superficial (M. transversus perinei superficialis),
muchiul transvers profund (M. transversus perinei profundus),
muchiul constrictor al vulvei,
muchiul ischiobulbar,
muchiul sfincter extern al uretrei (M. sphincter urethrae).
Muchii perineului posterior sunt: muchiul sfincter extern al anusului
(M. sphincter ani externus) i muchiul rectovaginal. Aparin tot de
sfincterul cloacal.
n concepia lui Rouviere, muchii care nchid n jos cavitatea
abdominopelvian sunt situai n trei planuri: profund, mijlociu i
superficial.
Planul profund cuprinde muchiul ridictor anal i muchiul
coccigian.
Planul mijlociu este reprezentat de muchiul transvers profund al
perineului (muchiul lui Guthrie) i de muchiul sfincter extern al uretrei.
Planul superficial l formeaz muchiul ischiocavernos, muchiul
bulbocavernos, sau bulbospongios, i muchiul transvers superficial al
perineului, crora li se adaug i muchiul sfincter anal extern.
Arterele perineului feminin
Inervaia perineului
Arterele pelvisului i perineului feminin
5.MAMELELE

Situare
Mamelele sau snii sunt dou organe glandulare aezate simetric n
regiunea toracic anterioar, ntr-o regiune delimitat superior de coasta a
III-a, inferior de coasta a VI-a sau a VII-a, medial de marginea sternului i
lateral de linia axilar anterioar.
Aspect macroscopic
Mamela este format din glanda mamar i prile moi care o nconjoar;
Are forma unei emisfere sau a unui con turtit care are n regiunea central
o proeminen rotunjit numit mamelon;
Mamela are dimensiunile variabile de la o femeie la alta, n medie avnd
dimensiunea transversal de 12 cm, vertical de 10 cm i 5 cm n sens
antero-posterior;
Greutatea este de 200 g la femeia adult i de 500 g la femeia care
alpteaz;
Structur
Mamela are n esen trei pri componente: nveliul cutanat,
glanda mamar i esutul conjunctiv-adipos, mprit de gland ntr-o
poriune pre i una retro mamar.
nveliul cutanat
Are dou regiuni cu caracteristici diferite
Regiunea periferic, cu structura pielii, cu foliculi piloi, glande
sudoripare i sebacee;
Regiunea central, numit aria papilar. n aria papilar se descriu
dou zone distincte: areola mamar i papila mamar sau mamelonul
-
areola mamar
este o regiune circular, roz la nulipare i brun la multipare, cu
diametrul de 2 2,5 cm, care circumscrie mamelonul;
n structura sa se remarc la periferie tuberculii Morgagni, care
sunt glande sebacee foarte bine dezvoltate; aceti tuberculi
prolifereaz n sarcin i mpreun cu glandele apocrine i
sudoripare ale regiunii vor lua aspectul caracteristic de tuberculi
Montgomery;
Structura acinului glandei mamare

Alveole, ce reprezint unitile de


secreie a laptelui
Stratigrafia snului

Grsime Grsime
retromamar premamar

Pectoral Areol
mare

Pectoral Mamelon
mic

Duct
lactifer

Coast
Lobuli
-papila mamar (mamelonul),
este proeminent n mijlocul areolei mamare;
are form conic sau cilindric i are suprafaa neregulat i
rugoas;
pe vrful mamelonului se deschid 15 25 de ducte lactifere;
n structura sa, mamelonul are i o structur muscular care
joac rol n ejectarea laptelui.
Stratul adipos premamar (anterior)
Este mai gros la periferie, se subiaz spre areola mamar i este
absent in regiunea mamelonar; este compartimentat prin o serie de
septe conjunctive lamelare n loji asemntoare cu nite pernie. De
asemenea, poate comunica printre lobii glandei mamare cu stratul adipos
retro-mamar.
Corpul mamelei
Este o formaiune discoidal, mai groas n regiunea central i mai
subire spre periferie;
n regiunea periferic este mai moale, parenchimatoas, fiind format
preponderent din esut glandular, iar n regiunea central este mai
fibroas, fiind constituit din esut conjunctiv, reprezentnd sistemul
canalicular.
n structura anatomic se descriu dou componente, parenchimul
glandular i stroma.
Parenchimul glandular
Se mai numete glanda mamar, fiind constituit dintr-un numr variabil
de 10 -25 glande elementare sau lobi, separai ntre ei prin esut
conjunctiv dens.
La rndul lor, lobii sunt divizai prin septe conjunctive fine n lobuli, care au
o form piramidal, cu vrful spre mamelon.
Fiecare lob este format dintr-o singur gland tubulo-acinoas cu
arborizaii numeroase, iar tot sistemul su canalicular conflueaz ntr-un
singur canal, ductul lactifer sau canalul galactofor.
Ajuns la baza mamelonului, ductul lactifer prezint o dilatare fuziform de
14 mm lungime numit sinus lactifer.
Stroma mamar
Este de natur conjunctiv-adipoas, n afara sarcinii fiind predominant
fa de glanda mamar.
n regiunea sa central este mai dens, conjunctiv i nu se modific n
cursul lactaiei; n regiunea periacinoas i n jurul canaliculelor mici,
stroma este constituit din esut conjunctiv lax, mucoid i celular, care va
prolifera n cursul sarcinii.
Stroma este strbtut de ramuri nervoase, vase de snge i limfatice.
Stratul adipos retromamar
Este un strat subire, grsos, interpus ntre glanda mamar i fascia
muchilor marele pectoral i dinat anterior.
Corpul mamelei alunec liber pe esutul retro-mamar, permind o
mobilitate remarcabil; limitarea mobilitii glandei mamare pe peretele
toracic anterior este un semn patologic, ntlnit de obicei n cancerul de
sn.
Vascularizaia i inervaia
Arterele
Irigaia arterial este asigurat de ramurile mamare provenind din arterele
toracic lateral, toracic superioar i arterele intercostale posterioare 2,
3 i 4.
Venele
Venele mamare se formeaz din capilarele periacinoase, care se adun
ntr-o reea venoas superficial, reeaua lui Haller, care devine vizibil la
femeia gravid.
Venele mamare urmeaz n sens invers traiectul arterelor i se vars n
vena axilar i toracic intern.
A: ducte lactifere; B: lobul glandular; C: canale galactofore; D: mamelonul;
E: esut grsos; F: muchiul marele pectoral; G: peretele toracic
A: celule ductale; B: membrana bazal; C: lumen
Limfaticele
Sunt dispuse ntr-o reea superficial i una profund, care dreneaz pe
trei ci:
Calea axilar trece pe marginea inferioar a pectoralului mare i se
termin n ganglionii axilari, n grupul pectoral i apical;
Calea parasternal merge pe marginea sternului i ajunge n ganglionii
supraclaviculari i direct n trunchiul jugular;
Calea transpectoral perforeaz pectoralii i se termin n ganglionii
axilari i supraclaviculari.
Inervaia
Inervaia provine din ramurile supraclaviculare ale plexului
cervical, din ramuri toracice ale plexului brahial i din nervii
intercostali II-IV;
Exist i fibre simpatice venite pe traiectul arterelor.
Grupurile de noduri limfatice ale
snului

Axilar

Subclavicular

Toracic intern
Vascularizaia arterial a snului
Drenajul limfatic

Are importan clinic major din cauza frecvenei crescute a cancerului


snului*

Prostatic 29% 26% Mamar


Pulmonar 15% 15% Pulmonar
Colo-rectal 10% 11% Colo-rectal
Vezic urinar 7% 6% Corp uterin
Limfom NH 4% 4% Limfom NH
Melanom 4% 4% Melanom
Renal 4% 4% Tiroidian
Leucemie 3% 3% Ovarian
Cavitate oral 3% 3% Renal
Pancreas 2% 3% Leucemii
Alte localizri 19% 21% Alte localizri

S-ar putea să vă placă și