Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COGNITIV-COMPORTAMENTALA
IN
TULBURARILE DE
COMPORTAMENT ALIMENTAR
THE NORMAL BODY
UN PIC DE ISTORIE
Antropologic, popoarele nomade migrau din loc in loc, iar capacitatea biologica de
a-si controla apetitul avea valoare adaptativa, cu rol in supravietuire
ANOREXIA MIRABILIS
Exp:Catherina de Siena
ANOREXIA NERVOASA
n 1861 psihiatrul britanic Forbes Benignus Winslow, n cartea sa Boli obscure ale
creierului i ale sufletului a descris aa-numita boal a refuzului de a mnca (refusal of
food), dar cazurile descrise de el par s fi avut psihoze coexistente (schizofrenie sau alte
boli psihotice), unde starvaia voluntar se datora unor deliruri de otrvire sau unor
halucinaii imperative
.
n 1868 Sir William Wilthey Gull a dedicat i el bolii un tratat i i-a dat numele
folosit pn astzi, de anorexia nervoas. n diagnosticul diferenial el a menionat
tuberculoza, tulburri mezenterice, i a susinut c n acest caz e vorba de o apepsie
isterica (hysteric apepsia).
Francezul Ernest Charles Lasgue a descris o triad caracteristic, dup opinia lui,
acestei boli, pe care a denumit-o anorexie isteric: post, amenoree i hiperactivitate
Dup cum se vede, amndoi, Gull i Lasgue au fost convini de existena unor
cauze psihice i au legat aceast boal de isterie
n 1914 Morris Simmonds din Germania, pe baza unor date anatomo-patologice ntr-un
caz de emaciere extrem a unei tinere, lanseaz ipoteza endocrin - cea a unei insuficiene
hipofizare - cachexia hypophyseopriva- sau sindromul Simmonds - numai c ipoteza
aceasta conduce pe terapeui ntr-o direcie greit.
Secolul al XX-lea, mai ales n a doua jumtate a lui, a cunoscut o cretere a incidenei
tulburrilor de alimentare, inclusiv a anorexiei nervoase. Creterea a fost confirmat de
studii n SUA i n Europa de vest, de pild, n Elveia (Willi i Grossman 1983).
n etiologie au fost implicai factori culturali ca:
DSM IV TR
recunoaste doua tca principale: anorexia si bulimia nervoasa
impreuna cu o categorie reziduala de diagnostic, tulburarea de
comportament alimentar fara alta specificatie(FAS)
DSM V
pe langa AN,BN introduce tulburarea de tip binge eating(BE,mancat
compulsiv)
Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder
Specificati tipul:
Tip restrictiv-
Tip binge/purjare-
Model functional ANOREXIE
BULIMIA NERVOASA
Specifica tipul:
B. Aceste episoade sunt asociate cu 3 (sau mai multe) puncte din cele care
urmeaza:
1. Consumul mult mai rapid al alimentelor decat deobicei.
2. Consumul exagerat( pana cand apare sentimentul de mai mult decat
plin).
3. Consumul unei cantitati foarte mari de alimente cand corpul nu
simte nevoia exacta .
4.Consumul in solitudine din cauza faptului ca individul se simte
rusinat de cantitatea imensa de mancare pe care o va ingera.
5.Individul se simte dezgustat de sine, depresiv,sau foarte vinovat dupa
episod.
C. Este prezenta suferinta legata de episod.
EMOTII
Situatii si evenimente legate de imag corporala
activatoare Procesarea cognitiva si dialogul intern
(ganduri,comparatii sociale,interpretari,concluzii,etc)
Procesarea schematica a
infatisarii COMPORTAMENTE
(COPING SI AUTO-REGLARE)
Ce este imagine corporala?
Socializare culturala
Experiente personale
Trasaturi de personalitate
SOCIALIZAREA CULTURALA
Copii draguti
sarcina
imbatranirea
TRASATURI DE PERSONALITATE
Perfectionism
Trasaturi obsesiv-compulsive
Cluster B
Evenimente activatoare
Interpretari ,concluzii
Erori de gandire/distorsiuni
1. Evitari
2. Verificari
3. Asigurari sociale
4. Ritualuri de corectare
5. Strategii de compensare
EMOTII
Depresie
Anxietate
Vinovatie
Frustrare
Rusine
dieta
preocupare legata de
forma susuu
si greutate
Perfectionism / abuz
SIMPT FIZICE corelate cu necesitateaMANAGEMENTului medical
greutate ( kg)
IMC =
inaltime x inaltime(m)
IMC 17,6-18,9 (subponderal) / in EU si SUA putine pers isi mentin ac IMC fara sa-si restrictioneze activ cons alimentar
Etapa a doua
Se realizeaza un bilant, se evalueaza progresul si dificultatile, in functie de acestea se
ajusteaza formularea
Etapa a treia
Constituie corpul principal al terapiei, se abordeaza mecanismele principale care
contribuie la mentinerea TCA
Etapa a patra
Ne asiguram ca progresul obtinut va fi mentinut
Reducere a riscului de recadere
Stadiile schimbarii precontemplare
contemplare
recadere decizie
mentinere actiune
terminare
exercitii cu rol de motivare si restructurare cognitiva
drumul schimbarii ,
placinta,
decizia de divort,
balanta decizionala
STADIU CARACTERISTICI STADIU PROCES DE SCHIMBARE
Diversificarea alimentatiei
Monitorizare/automonitorizare
RESTRUCTURARE COGNITIVA IN TCA
Intrebari specifice,
dialog socratic,