STRUCTURI GEOLOGICE

prin structur se nelege forma de zacamnt

pe care o mbraca rocile din scoara si
raporturile dintre acestea, la orice nivel
dimensional: local, regional sau global.
Analiznd din punct de vedere genetic structurile
geologice, se poate vorbi de
Structuri primare, care sunt derivate din
condiiile de geneza a rocilor (sedimentare,
magmatism, vulcanism)
structuri secundare sau tectonice, care apar
ulterior prin reconfigurarea structurilor primare
 1. Structuri primare
2.1.1. Structurile primare ale rocilor magmatice

a. Structurile primare ale rocilor magmatice efuzive

Structura primara a rocilor magmatice efuzive (vulcanice) este curgerea echivalenta
cu stratul
sedimentar (curgeri subaeriene sau curgeri subacvatice, rezultnd structuri pillow-
lava; pillow = perna;
sin. amigdaloida, vacuolara).
b. Structurile primare ale rocilor intruzive (= corpurile magmatice, plutonii)
Considerentele structurale asupra corpurilor magmatice se refera, n principal, la
forma si
dimensiunile corpurilor, ct si la raporturile stratigrafice ale acestora cu rocile
nconjuratoare.
Sistematica acestor corpuri cuprinde: sill-uri, dyke-uri, neck-uri, laccolite, lopolite,
facolite, batholite,
filoane.
n urma solidificarii magmelor n adncime, n camerele magmatice, pe canalele de
aduciune
spre suprafaa, pe fracturi sau pe limitele de satratificaie-sistozitate, se formeaza
corpuri de roci
magmatice prin solidificarea magmelor sub suprafaa topografica (= plutoni), alcatuite
n principal din
serii de roci intruzive. Aceste corpuri reprezinta structurile primare ale rocilor
magmatice (Fig. 5.1).
Fig. 5.1. Relaiile dintre corpurile magmatice si raporturile acestora cu rocile
nconjuratoare
(Winter - An Introduction to Igneous and Metamorphic Petrology, Prentice Hall, 2001 i Prelegeri
Igneous Petrology, 2003)
 Fig. 5.2. Batholit figurat ntr-un bloc diagrama
(din Winter - An Introduction to Igneous and Metamorphic Petrology, Prentice Hall, 2001 i Prelegeri
Igneous Petrology, 2003)
 b.1. Batholitele (gr., bathus = adncime) corpuri intruzive de dimensiuni
mari, peste 100 km2,discordante, a caror nradacinare nu se cunoaste (fig.
5.2).
b.2. Stock-urile corpuri intruzive de dimensiuni mai mici dect batholitele,
sub 100 km2,
discordante, reprezentnd magmele consolidate pe canalele de ascensiune
spre suprafaa (Fig. 5.1)
b.3. Dyke-urike (engl., dyke = dig) corpuri intruzive tabulare, discordante,
cu lungimi si de
peste 50 km si grosimi variabile, de la civa mm la sute de m (Fig. 5.1).
b.4. Sill-urile (engl., sill = prag) corpuri intruzive stratiforme, fals
concordante, cu grosimi de
ordinul metrilor pna la sute de m, dezvoltate uneori pe suprafee de pna la
mii de km2 (Fig. 5.1).
b.5. Lacolitele (gr., laccos = cisterna) corpuri intruzive cu aspect de
lentila plan-convexa
sau biconvexa, de 3-6 km2 n suprafaa si grosimi de pna la 1 km (Fig. 5.3).