Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A efectuat:
medic rezident
Traumatologie si Ortopedie,
Betisor Andrian
Regiunea bratului:
Limita superioar - linia ce unete
marginile inferioare ale pectoralului mare
si muchiului lat al spinrii.
Limita inferioar - linia care trece cu 2 cm
mai sus de epicondilii osului humeral.
Reginea bratului este impartita de catre
septurile intermusculare mediale si
laterale in: regiunea anterioara si
posterioara.
Puncte de reper externe:
Pe piele in regiunea marginilor bicepsului
se observ bine dou anuri: sulcus
bicipitalis lateralis et medialis.
Ele despart grupa anterioar de muchi ai
braului de cea posterioar.
anul medial este mai adinc i servete
drept pat pentru pachetul vasculonervos.
Diafiza humerusului poate fi palpat de
ambele pri ale muchiului biceps
brahial.
Linii de proiectii ale
PVN:
In sulcus bicipitalis lateralis este situat vena cephalica,
care se scurge in vena axilar.
In sulcus bicipitalis medialis- planul superficial, este
situat vena basilica, care se scurge in vena brahiala sau
axilara.
In sulcus bicipitalis medialis- planul profund, este se afl
pachetul vasculonervos de baz al braului, constituit din a.
brachialis cu dou vene omonime i n. medianus, situat
lateral de arter. In 85% la nivelul treimei medie el intretaie
artera anterior, iar in regiunea fosei cubitale se afl medial de
arter. Lateral de pachetul vasculonervos se afl nervul
musculocutanat, care in treimea superioar strabate
m.coracobrahial, apoi merge mai lateral, intre m. biceps
brachii i m. brachialis. Medial i mai profund de artera
brahial trece nervul ulnar.
Importanta regiunii:
Este important pentru ca aici se determina tensiunea arteriala
prin comprimarea arterei brahiale pe planul osos reprezentata
de humerus cu ajutorul tensiometrului.
Regiunea anterioara
Stratigrafie:
1. Pielea
2. Tesutul subcutanat: (vena cefalic,
vena bazilic, n. cutanat medial al
braului, n. cutanat medial al
anebraului, n.intercostovertebral).
3.fascia brahial: (septul
intermuscular lateral i medial)
4. pl profund: (m.deltoid in 1/3
superioara, m. biceps brahial, m.
coracobrahial, m. brachial).
Regiunea posterioara:
Puncte de reper externe:
Capul lung al tricepsului
poate fi vizualizat prin
micarea de extensie a
antebraului contra
creia se opune
rezisten (punc. 9).
Linii de proiectie ale
PVN:
PVN posterior este format din:
- n.radial
- A.profunda a bratului
- 2 vene omonime.
N. Radial este continuarea fasciculului
posterior (C5-TH1). In 1/3 sup. a bratului, nervul
trece in santul bicipital medial, posterior de
artera brahiala, apoi impreuna cu a. profunda a
bratului, urmeaza canalul humeromuscular. Aici
n.radial se identific dup linia spiralat ce
merge de la margina inferioar a m.dorsal mare
pn la punctul orientativ dintre santul capului
lung i cel lateral al m.triceps brahial.
Dupa aceasta nervul perforeaza septul
intermuscular lateral al bratului, trece in santul
cubital anterior lateral, unde se imparte in
ramurile superficiala si profunda.
n treimea medie n.radial trece pe suprafaa
osului fapt ce il face vulnerabil de lezare in caz
de fracture.
Stratigrafie:
1. pielea
2. tes. subcutanat :
N. cutanat brahial superior
(din axilar).
N.cutanat brahial inferior i
n. cutanat brahial posterior
(din radial).
vene superficiale.
3. pl. fascial (fascia
brahial).
4. pl. profund :
M.triceps brachial.
MVN posterior (a.brahial,
profund, venele comitante,
n.radial).
- A.colateral radial,
a.colateral medie, n.ulnar .
Paralizia nervului radial in fracturile diafizei
humerale
Prevalenta totala a
paraliziilor nervului radial
dupa fracture diafizare de
humerus este de aproximativ
12 % (JBJS 2005). Fracturile
transversale i spiroide au fost
mai frecvent asociate cu
paralizia de nerv radial dect
cele oblice sau cominutive.
Clinic se evidentiaza "mana
in gat de lebada", cu scaderea
sensibilitatii pe fata dorsala a
mainii.
Aborduri chirurgicale
Fracturi la nivelul diafizei humerale.
Abordul anterolateral:
2. tes. subcutanat :
Prin santul bicipital lateral trece v. cephalica insoit de n.
Cutaneus antebrachii lateralis o prelungire a nervului
musculocutanat.
Prin santul bicipital medial trece v. basilica. Ea este insoit
de n. cutaneus antebrachii medialis.
Venele superficiale aproximativ la mijlocul indoiturii cubitale
se unesc prin anastomoz (in form de U sau H)- prin vena
intermediar cubital.
4. pl. profund;
mijlociu - m. triceps brahial
lateral - m.epicondilieni laterali :
ext.degetelor, ext. degetului mic,
ext.ulnar al carpului, ancone,m.
supinator .
medial - m. flexorului ulnar
al carpului , N. ulnar
Reteaua anastamozanta a cotului.
Artera brahial :
A.colateral ulnar
superioar
A.colateral ulnar inferioar
A.brahial profund :
a.colateral radial
a.colateral medie
artera ulnar :
A.recurent ulnar ant. si post.
artera radial :
A.recurent radial
A.interosoas recurent.
Importana practic:
traumatisme,luxaii articulare,
fracturi, leziunea n. ulnar, radial.
Sindromul de tunel radial
Nervul radial, trecind in regiunea
cubital anterioar, mai intii se
situeaz intre muchii brahioradial i
brahial, apoi, trecind mai superficial,
formeaz dou ramuri- superficial i
profund. Cea superficial trece
intern de m. brachioradialis in
sulcus radialis antebrachii impreun
cu a. radialis. Ramura profund
strpunge m. supinator i trece pe
partea dorsal a antebraului.
Afectarea la acest nivel poarta
denumirea de Sdr. de tunel radial.
Sindromul de tunel radial
Clinic:
Indicatii:
Tumefactia;
Hemartroza;
Inflamarea si infectia articulatiei.
Punctia articulatiei cotului
Tehnica:
Pacientul in decubit dorsal cu cotul la 90 de grade flectat, si in
pronatie. Se identifica spatiul articular triunghiular dintre capul
radial, epicondilul lateral al humerus si olecranon.
Se prelucreaza cu solutie dezinfectanta la nivelul art. Cotului si sub
protectia anesteziei locale cu sol. Lidocaini 2%-4.0 ml se penetreaza
cu acul capsula articulara pina la mijlocul spatiului articular.
Regiunea antebratului
Limitele:
Superioar: linia orizontal
trasat cu 2 cm distal de
articulaia cubital.
Inferioar: linia paralel cu
cea superioara, trasat la 2 cm
proximal de apofiza stiloid a
radiusului.
Liniile verticale ce unesc in
plan frontal depresiunile
muschilor braului cu apofizele
stiloide mpart antebraul n
regiunea anterioar i
posterioar.
Puncte de reper externe reg.anterioara :
n regiunea proximal a feei
anterioare a antebraului se
evideniaz dou proeminene
musculare: una medial, format de
muchii pronator i poriunile
superioare ale flexorilor, i alta
lateral constituit de muchii
brahioradial i extensorii lung i
scurt ai carpului. n poriunea
distal a antebraului se reliefeaz
tendoanele muchilor flexori ai
degetelor. n regiunea acestui
segment pot fi uor determinate
cele trei anuri: radial, ulnar i
median, care servesc ca repere n
necesitatea de acces la fasciculele
vasculonervoase ale antebraului.
Stratigrafia reg. anterioare
I. Pielea: subire,se prevd v.cefalic i
basilic.
3. Tendonul se debrideaza si se
aplica suturi cu ata Nr.5
nonresorbabila, la capatul
proximal.
Abordul anterior pentru tuberozitatea bicipitala a
radiusului
4. Pregtii tunelul pentru reinsertia
tendonului. Se introduce o clama n
tunel, opus tuberozitii bicepsului,
ntre radius i ulna, pn cnd
ajunge la pielea de pe partea dorsala
a antebraului. Incizam pielea peste
clema.
5. Prin incizia posterioar, despartim
muchii extensori i supinatori,
astfel expunind tuberozitatea
bicipital a radiusului.
Aborduri in 1/3 medie bratului
1. Anterior (Henry);
2. Posterior;
3. Posterior combinat;
4. Speed- Boyds
Malformatii congenitale
1.Focomelia- lipsa segmentului proximal a
unui membru, poriune distal fiind
implantat direct la nivelul trunchiului (n
cazul membrului superior lipsete braul,
antebraul pornind direct din trunchi).
2.Amielia membrului superior- Absenta
completa congenitala a membrului superior.
3.Aplazia radiusului/ulnei- reprezint
absena congenital a radiusului/ulnei. Petit
a descries pentru prima dat aplazia
radiusului n 1733. Cei mai muli autori
aprecieaz incidena aplaziei radiale ca fiind
n jur de 1:50 000 nou-nscui,in timp ce
aplasia ulnei este mai rar intilnita.