Sunteți pe pagina 1din 54

Anatomia topografica:

Bratul, cotul, antebratul.

A efectuat:
medic rezident
Traumatologie si Ortopedie,
Betisor Andrian
Regiunea bratului:
Limita superioar - linia ce unete
marginile inferioare ale pectoralului mare
si muchiului lat al spinrii.
Limita inferioar - linia care trece cu 2 cm
mai sus de epicondilii osului humeral.
Reginea bratului este impartita de catre
septurile intermusculare mediale si
laterale in: regiunea anterioara si
posterioara.
Puncte de reper externe:
Pe piele in regiunea marginilor bicepsului
se observ bine dou anuri: sulcus
bicipitalis lateralis et medialis.
Ele despart grupa anterioar de muchi ai
braului de cea posterioar.
anul medial este mai adinc i servete
drept pat pentru pachetul vasculonervos.
Diafiza humerusului poate fi palpat de
ambele pri ale muchiului biceps
brahial.
Linii de proiectii ale
PVN:
In sulcus bicipitalis lateralis este situat vena cephalica,
care se scurge in vena axilar.
In sulcus bicipitalis medialis- planul superficial, este
situat vena basilica, care se scurge in vena brahiala sau
axilara.
In sulcus bicipitalis medialis- planul profund, este se afl
pachetul vasculonervos de baz al braului, constituit din a.
brachialis cu dou vene omonime i n. medianus, situat
lateral de arter. In 85% la nivelul treimei medie el intretaie
artera anterior, iar in regiunea fosei cubitale se afl medial de
arter. Lateral de pachetul vasculonervos se afl nervul
musculocutanat, care in treimea superioar strabate
m.coracobrahial, apoi merge mai lateral, intre m. biceps
brachii i m. brachialis. Medial i mai profund de artera
brahial trece nervul ulnar.
Importanta regiunii:
Este important pentru ca aici se determina tensiunea arteriala
prin comprimarea arterei brahiale pe planul osos reprezentata
de humerus cu ajutorul tensiometrului.
Regiunea anterioara
Stratigrafie:
1. Pielea
2. Tesutul subcutanat: (vena cefalic,
vena bazilic, n. cutanat medial al
braului, n. cutanat medial al
anebraului, n.intercostovertebral).
3.fascia brahial: (septul
intermuscular lateral i medial)
4. pl profund: (m.deltoid in 1/3
superioara, m. biceps brahial, m.
coracobrahial, m. brachial).
Regiunea posterioara:
Puncte de reper externe:
Capul lung al tricepsului
poate fi vizualizat prin
micarea de extensie a
antebraului contra
creia se opune
rezisten (punc. 9).
Linii de proiectie ale
PVN:
PVN posterior este format din:
- n.radial
- A.profunda a bratului
- 2 vene omonime.
N. Radial este continuarea fasciculului
posterior (C5-TH1). In 1/3 sup. a bratului, nervul
trece in santul bicipital medial, posterior de
artera brahiala, apoi impreuna cu a. profunda a
bratului, urmeaza canalul humeromuscular. Aici
n.radial se identific dup linia spiralat ce
merge de la margina inferioar a m.dorsal mare
pn la punctul orientativ dintre santul capului
lung i cel lateral al m.triceps brahial.
Dupa aceasta nervul perforeaza septul
intermuscular lateral al bratului, trece in santul
cubital anterior lateral, unde se imparte in
ramurile superficiala si profunda.
n treimea medie n.radial trece pe suprafaa
osului fapt ce il face vulnerabil de lezare in caz
de fracture.
Stratigrafie:
1. pielea
2. tes. subcutanat :
N. cutanat brahial superior
(din axilar).
N.cutanat brahial inferior i
n. cutanat brahial posterior
(din radial).
vene superficiale.
3. pl. fascial (fascia
brahial).
4. pl. profund :
M.triceps brachial.
MVN posterior (a.brahial,
profund, venele comitante,
n.radial).
- A.colateral radial,
a.colateral medie, n.ulnar .
Paralizia nervului radial in fracturile diafizei
humerale
Prevalenta totala a
paraliziilor nervului radial
dupa fracture diafizare de
humerus este de aproximativ
12 % (JBJS 2005). Fracturile
transversale i spiroide au fost
mai frecvent asociate cu
paralizia de nerv radial dect
cele oblice sau cominutive.
Clinic se evidentiaza "mana
in gat de lebada", cu scaderea
sensibilitatii pe fata dorsala a
mainii.
Aborduri chirurgicale
Fracturi la nivelul diafizei humerale.
Abordul anterolateral:

Lungimea inciziei depinde de


localizarea fracturii, se recomanda
minim posibil. Proximal din santul
deltopectoral, urmind marginea
laterala a m.bicepsului brahial pina la
nivelul insertiei m.brahioradial.
Abordul anterolateral
2. Incizia fasciei de la nivelul santului
dintre m.brachial si m.biceps brachial si
extinderea spre proximal. La acesta
etapa este necesar exploararea nervului
cutanat lateral, in timp ce nervul radial
este situate mai profund. Proximal este
necesar de exploarat vena cefalica in
santul deltopectoral.
3. Departam m.brachial si m.biceps
brachial medial pentru a exploara
n.radial. Incizia se prelungeste proximal
pina la nivelul necesar.
Abordul anterolateral
4. Disectia profunda:
Distal la nivelul art.cotului
suprafata anterioara a
humerusului este libera. Este
necesar mobilizarea n.radial
atit cit este nevoie in functie
de nivelul fracturii, pina la
nivelul unde acesta strabate
septul intermuscular lateral.
5.Partial este posibil de
rezectat insertiat m.deltoid
daca este necesar, si de
eliberat in lateral pentru
vizualizarea humerusului
proximal.
Abordul posterior
1. Incizia- se efectueaza in functie de
nivelul fracturii. Incizia totala se
poate efectuat din centrul
olecranonului intr-o linie dreapta pe
linia mediana posterioara a bratului.
Incizia intersecteaza n.radial in 1/3
medie.

2. Fascia proprie se sectioneaza pe


aceiasi linie.
Abordul posterior
3. Palpam cu degetul cap. lateral si
lung al m.triceps brachial. De la acest
nivel din proximal spre distal eliberam
n.radial care va intersecta la acest
nivel osul humerus.
4. Disectia profunda:
Se elibereaza spatiul dintre cele 2
capuri ale m.triceps (c.medial spre
medial, c.lung spre lateral). Se
vizualizeaza n.radial si a.profunda a
bratului, distal tendonul comun al
m.triceps. Extinderea distala se
efectueaza prin disectia tendonului
comun al m.triceps brachial.
Abordul posterior
5. Eliberai capul medial al tricepsului de
proximitatea humerusului i l incizati
distal, n linie cu axul humeral. Eliberai
muchiul de la nivelul osului numai ct
este necesar i protejai nervul ulnar.
Nervul ulnar este constrns n punctul n
care acesta trece distal prin septul medial
intermuscular, de la compartimentul
anterior la compartimentul posterior al
braului.
Eliberam capul medial al tricepsului pn
cnd gsim nervul axilar.
6. Acum, fata posterioara a humerusului,
traversat de nervul radial si restul PVN
post. se afl expus. Proximal se
vizualizeaza nervul axilar i artera
humeral circumflex posterioar.
Regiunea cotului
Limitele acestei regiuni
sint apreciate
convenional cu 3-4 cm
mai sus i mai jos de linia
ce unete epicondilii
humerali. Regiunea
anterioar este separat
de cea posterioar prin
dou linii longitudinale
ce trec prin epicondili.
Regiunea cubitala anterioara
Puncte de reper exterioare:
n regiunea cubital anterioar se afl fosa cubital,
delimitat inferior i lateral de muchiul brahioradial,
medial de pronatorul rotund, iar planeul i limita
superioar o constituie muchiul brahial.
La fosa cubital se evideniaz dou anuri:
cubital anterior medial si cubital anterior lateral, care
trec de ambele pri ale muchilor biceps si brachial, si
se contiunua distal cu santul radial si ulnar.
Epicondilul lateral se apreciaz la 1 cm, iar cel medial
la 2 cm mai sus de linia articular. Muchii i tendoanele
lor in regiunea cubital formeaz eminene i adincituri.
Anterior i la mijlocul curburii cubitale proemineaz i
se palpeaz tendonul muchiului biceps care treptat se
ingroa in sus. La marginea intern a acestui muchi
poate fi palpat pulsaia arterei brahiale, care aici este
situat pe muchiul brahial.
Stratigrafia:
1. pielea

2. tes. subcutanat :
Prin santul bicipital lateral trece v. cephalica insoit de n.
Cutaneus antebrachii lateralis o prelungire a nervului
musculocutanat.
Prin santul bicipital medial trece v. basilica. Ea este insoit
de n. cutaneus antebrachii medialis.
Venele superficiale aproximativ la mijlocul indoiturii cubitale
se unesc prin anastomoz (in form de U sau H)- prin vena
intermediar cubital.

3. pl. fascial este plasat neuniform,n special deasupra


tendonului m.biceps brahial,iar deasupra grupului medial de
muchi are forma de aponevroz. De la fascie pleac septuri
spre muchi,capsula articular i epicondilul medial. La limita
inferioar se unete cu membrana interosoas antebrahial.
Stratigrafia:
4. pl. profund 3 gr.musc;
mijlociu
m.biceps brahial,
m.brahial
medial-flexori
rotund pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung, flexor ulnar al carpului.
flexor superficial al degetelor.
flexor profund al degetelor.
lateral :
brahioradial, extensor lung radial al
carpului, extensor scurt radial al carpului,
supinator.
Elemente vasculo-
nervoase:
Elementele vasculonervoase:
A. brahial ( a.colateral inferioar)
A.radial (a.recurent radial)
A. ulnar
A.recurent ulnar, i
a.interosoas comun.
venele omonime,
N. median
N.radial
r.superficial
r.profund
Importana medico-chirurgical:
venele superficiale puncii venoase; injecii i.v.;
descoperiri chirurgicale
Regiunea cubitala
posterioara:
Puncte de reper externe:
Atunci cind cotul este in extensie complete se poate palpa:
capul radiusului si capitulum humeral, ce delimiteaza
portiunea humeroradiala a art. Cotului. Medial si lateral se pot
palpa epicondilii humerusului, iar intre acestia olecranonul.
Cea mai importanta formatiune este nervul ulnar care se
palpeaza posterior de epicondilul medial. Marginea
posterioara a ulnei este situate subcutan pe toata lungimea ei.
Dorsal i lateral, n extensia cotului se observ o depresiune
foseta radial (sau foseta frumuseii, foarte bine este
pronunat la femei).
Ea reprezint o dilatare a anului cubital posterior lateral,
creia i corespunde n adncime interlinia articular
humeroradial; deasupra ei se palpeaz capitulul humeral, iar
dedesubtul ei capul radial.
Regiunea cubitala posterioara:
n regiunea cubital posterioar, ntre olecranon i epicondilii humerusului, se
evideniaz dou anuri: anul cubital posterior medial i anul cubital posterior
lateral.
Olecranonul mpreun cu epicondilul medial i epicondilul lateral al humerusului
n extensie se gsesc pe aceeai linie (Linia Hueter), iar n flexia antebraului pe
bra formeaz un triunghi (Triunghiul Hueter). Aceste repere osoase, uor
palpabile chiar i n caz de edem, prezint importan practic n aprecierea
luxaiilor i a fracturilor de la nivelul articulaiei cotului.
Stratigrafia:
1. pielea groas
2. pl. subcutanat bursa seroas
subcutanat situata deasupra
olecranonului si care poate duce la
dezvoltarea bursitelor;
n.cutanat medial al
antebratului(n.radial)
3. pl. fascial - are aspect de aponevroz
ntrit de mnunchiuri de fibre ce vin de
la tendonul m.triceps brahial. Fascia este
bine concrescut cu epicondilii
humerusului i cu ulna. Sub fascie, n
anul medial cubital se afl n.ulnar.
Aceast poziie superficial a nervului l
face vulnerabil la traumatizme.
Stratigrafia:

4. pl. profund;
mijlociu - m. triceps brahial
lateral - m.epicondilieni laterali :
ext.degetelor, ext. degetului mic,
ext.ulnar al carpului, ancone,m.
supinator .
medial - m. flexorului ulnar
al carpului , N. ulnar
Reteaua anastamozanta a cotului.
Artera brahial :
A.colateral ulnar
superioar
A.colateral ulnar inferioar
A.brahial profund :
a.colateral radial
a.colateral medie
artera ulnar :
A.recurent ulnar ant. si post.
artera radial :
A.recurent radial
A.interosoas recurent.

Importana practic:
traumatisme,luxaii articulare,
fracturi, leziunea n. ulnar, radial.
Sindromul de tunel radial
Nervul radial, trecind in regiunea
cubital anterioar, mai intii se
situeaz intre muchii brahioradial i
brahial, apoi, trecind mai superficial,
formeaz dou ramuri- superficial i
profund. Cea superficial trece
intern de m. brachioradialis in
sulcus radialis antebrachii impreun
cu a. radialis. Ramura profund
strpunge m. supinator i trece pe
partea dorsal a antebraului.
Afectarea la acest nivel poarta
denumirea de Sdr. de tunel radial.
Sindromul de tunel radial
Clinic:

-Paralizia (mina in git


de lebada);
-Afectiuni inflamatorii
(cotul tenismenului).
Sindromul de tunel ulnar
Intern de apofiza ulnar, intre ea i
epicondilul medial al humerusului, in
sulcus ulnaris al osului humeral, se
afl n. ulnar, fiind cel mai frecvent
comprimat in aceasta portiune. Aici el
este acoperit de straturile superficiale
ale regiunii i fascia proprie, fiind uor
palpabil. Apoi se indreapt pe partea
anterioar a antebraului, trecind
printre capetele (ulnar i humeral) m.
flexor carpi ulnaris i, situindu-se mai
departe in sulcus ulnaris antebrachii.
Sindromul de tunel ulnar
Cauze:Nervul ulnar se intinde
cativa milimetri cand cotul este in
flexie, avand raport direct cu
epicondilul humeral medial. In
timp acest lucru poate provoca
inflamatii. O cauza comuna a
problemelor este indoirea
frecventa a cotului, cum ar fi
ridicarea unor greutati. Presiunea
directa si constanta pe cot, in timp
poate duce, de asemenea, la
sindromul de canal ulnar. Nervul
poate fi afectat din cauza
sprijinitului in cot in timp ce stam
la birou, la calculator. Nervul ulnar
poate fi, de asemenea,
deteriorat traumatic, printr-o
lovitura la nivelul canalului ulnar.
Sindromul de tunel ulnar
Ortopedic
Tratament:
Chirurgical

Ortopedic: Repaos functional, AINS,


Fizioproceduri.

Chirurgical: Transpozitia nervului ulnar,


Epicondilectomie medial.
Cai de raspindire a colectiilor purulente in
regiunea cubitala:
Fosa cubital conine esut celuloadipos, care comunic cu
esuturile din spaiile intermusculare ale regiunilor (braului i
antebraului), precum i cu esutul ce inconjoar pachetele
vasculonervoase ale acestor regiuni. Atare legtur cauzeaz
rspindirea coleciilor purulente in cazul proceselor
inflamatorii sub aponevroza m. biceps.

Ganglionii superficiali i profunzi(lng locul bifurcaiei


a.brahiale) din regiunea cubital pot forma flegmoni.
Punctia articulatiei cotului

Indicatii:
Tumefactia;
Hemartroza;
Inflamarea si infectia articulatiei.
Punctia articulatiei cotului

Tehnica:
Pacientul in decubit dorsal cu cotul la 90 de grade flectat, si in
pronatie. Se identifica spatiul articular triunghiular dintre capul
radial, epicondilul lateral al humerus si olecranon.
Se prelucreaza cu solutie dezinfectanta la nivelul art. Cotului si sub
protectia anesteziei locale cu sol. Lidocaini 2%-4.0 ml se penetreaza
cu acul capsula articulara pina la mijlocul spatiului articular.
Regiunea antebratului
Limitele:
Superioar: linia orizontal
trasat cu 2 cm distal de
articulaia cubital.
Inferioar: linia paralel cu
cea superioara, trasat la 2 cm
proximal de apofiza stiloid a
radiusului.
Liniile verticale ce unesc in
plan frontal depresiunile
muschilor braului cu apofizele
stiloide mpart antebraul n
regiunea anterioar i
posterioar.
Puncte de reper externe reg.anterioara :
n regiunea proximal a feei
anterioare a antebraului se
evideniaz dou proeminene
musculare: una medial, format de
muchii pronator i poriunile
superioare ale flexorilor, i alta
lateral constituit de muchii
brahioradial i extensorii lung i
scurt ai carpului. n poriunea
distal a antebraului se reliefeaz
tendoanele muchilor flexori ai
degetelor. n regiunea acestui
segment pot fi uor determinate
cele trei anuri: radial, ulnar i
median, care servesc ca repere n
necesitatea de acces la fasciculele
vasculonervoase ale antebraului.
Stratigrafia reg. anterioare
I. Pielea: subire,se prevd v.cefalic i
basilic.

II. esut celulo-adipos: slab dezvoltat pe


partea posterioar.

III. Fascia superficial: este slab


evideniat i este conectat lax cu cea
proprie. n caz de traum fascia uor se
desprinde pe o ntindere mare de fascia
proprie. Aici se afl v.cefalic cu n.cutanat
antebrahial lateral i v.basilic cu n.cutanat
antebrahial medial, iar partea posterioar i
de n.cunatanat antebrahial posterior.
Stratigrafia reg. anterioara
IV. Fascia proprie: formeaz o teac
comun pentru toi muchii,vasele i oasele
antebraului. n poriunea proximal este
goras i lucioas,iar distal se subiaz i se
fixeaz lax pe muchi. De la ea pleac 2
prelungiri intermusculare ce contureaz cele
3 loje fasciale-anterioar,medie i
posterioar
V. Muchii antebraului: plasai n 4
straturi.
VI. Oasele antebraului: radiusul i ulna,
ntre ele fiind unite de membrana
interosoas a antebraului.
Topografia reg. anterioare
n regiunea anterioar a antebraului se afl trei
anuri:
Sanul radial, trece printre muchii brahioradial
i flexorul radial al carpului, in care e situat a.
radialis, venele omonime i ramura superficial
a n. radialis. Nervul e situat extern de vase.
Sanul median, se afl ntre flexorul radial al
carpului i flexorul superficial al degetelor. Prin
el trece n. medianus i artera ce il insoete (a.
Comitans n. mediani), ramura a. interossea
anterior.
Sanul ulnar, lateral este delimitat de flexorul
superficial al degetelor, iar medial de flexorul
ulnar al carpului. El conine a. ulnaris cu dou
vene i nervul omonim. Nervul e situat medial
de vase.anul ulnar, proximal se unete cu
anul cubital posterior medial printr-un canal
scurt canalul ulnar, care este delimitat de
capsula articulaiei cotului i capetele muchiului
flexor ulnar al carpului.
n treimea superioar a antebraului,
de la anul radial pornete canalul
supinator, canalis supinatorius, care
trece ntre radius i muchiul supinator.
n treimea inferioar a antebraului se
afl spaiul celular Pirogov- Parona,
delimitat anterior de flexorul profund
al degetelor i flexorul lung al
policelui, iar posterior de membrana
interosoas i pronatorul ptrat.
Loja anterioara antebrat
Este limitat anterior de fascia
proprie, posterior- oasele
antebraului i membrana
interosoas,lateral- septul radial
inremuscular anterior i medial-
fascia proprie ce concrete cu
captul posterior a ulnei.
Muchii se amplaseaz n 4 straturi:
1) m.pronator rotund, flexor carpal
radial, palmar lung i flexor carpal
ulnar; 2) m.flexor superficial al
degetelor; 3) m.flexor profund al
degetelor i lung al policelui; 4)
m.pronator ptrat.
Elemente vasculo nervoase
Elementele vasculo-nervoase:
N. median
M.V.N. radial
M.V.N. ulnar
M.V.N interosos
Vase limfatice profunde.
Importana regiunii
determinarea pulsului pe a.
radial (santul a. radiale).
Puncte de reper externe reg.posterioara:
Relieful posterior al antebratului este
determinat de gradul de dezvoltare a
muschilor extensori.
n treimea distal a feei posterioare a
antebraului la abducia i extensia
policelui poate s se contureze o
proeminen oblic, format de
corpurile muchilor extensor scurt i
abductor lung ai policelui, care
traverseaz radiusul.
Stratigrafie reg. posterioara
I. Pielea: mai groas,puin mobil.
II. esut celulo-adipos: slab dezvoltat pe partea
posterioar.
III. Fascia superficial: este slab evideniat, conine
multimple vene superficiale ce se vars in v.superficiale
mari, n.cunatat antebrahial medial,lateral i posterior.
IV. Fascia proprie: se deosebete prin grosimea sa i
este puternic legat de oasele antebraului. n poriunea
superioar are aspect de aponevroz i de a ea ncep
muchii superficiali. Formeaz loja intermuscular
antebrahial posterioar.
V. Muchii antebraului: plasai n 2 straturi.
VI. Oasele antebraului: radiusul i ulna, ntre ele fiind
membrana interosoas a antebraului.
Loja musculara posteriora
Este limitat: anterior-de oasele antebraului i membrane
interosoas; posterior- de fascia proprie; lateral-de septul
intermuscular radial posterior; medial- de fascia porprie ce se
unete cu marginea posterioara ulnei.
n loj se afl 2 straturi musculare:
1) Superficial: mm.extensor carpi radiales longus et brevis,
m.extensor digiti minimi, m.extensor carpi ulnaris.
2) Profund: m.supinator, m.adductor pollicis longus,
mm.extensores pollicis longus et brevis, m.extensor indicis.

ntre straturi se afl fascia profund, care n poriunea


superioar e subire iar n cea inferioar este dens. Pe fascia
profund se afl spaiul celular n care se amplaseaz
fascicolul vasculo-nervos ce const din: r.profundus
n.radialis i a.interosoas posterioar cu
venele ominime.
Circulatia colaterala a antebratului
Zone de interes pentru practica clinic
Amplasarea apropiat a n.radial de humerus l
face vulnerabil la compresare n cazul aplicrii
garoului hemostatic sau n timpul operaiei.
Ganglionii superficiali i profunzi(lng locul
bifurcaiei a.brahiale) din regiunea cubital pot
forma flegmoni.
esutul celulo-adipos din fosa cubital
comunic cu canalele braului i antebraului
astfel se pot transmite repede infeciile
purulente.
Spaiul celular Pirogov din regiunea
anterioar a antebraului comunic cu spaiul
celular al mnii astfel infeciile purulente de la
mn se pot propaga spre antebra. Spaiul
celular Pirogov comunic de asemenea cu
spaiul celular posterior prin orificiile din
membrana interosoas.
Aborduri chirugicale
Pozitionare bolnav: in decubit dorsal cu
membrul sup. Plasat pe o masa asezata
lateral.
1/3 sup antebrat:
-posterior;
-anterior;
-lateral.
Abordul posterior cel mai des folosit.
1.Incizia incepe cu civa cm proximal de
virful olecranonului. Curbam uor medial
n jurul vrfului de olecranonului i
mergem distal ctiva cm, pina la zona
fracturii.
Abordul posterior
2. Eliberind tesuturile lateral de zona inciziei ne
asiguram accesul la structurile laterale ale cotului.
Proximal se sectioneaza tesutul subcutan pina
deasupra olecranonului. Apoi se sectioneaza
aponeuroza m.tripces pina se vizualizeaza osul.
In spatele epicondelului medial se ideintifica si se
protejeaza nervul ulnar.
Detaam tendonul f.carpi ulnaris pe partea
median i tendonul anconeus pe partea lateral
att ct este necesar pentru a expune suprafeele
articulare implicate i pentru o reducere
anatomic i o fixare stabil. Unele fracturi
coronoide pot fi abordate prin extinderea lateral
a acestui abord.
Abordul posterior
3. Extinderea distala.
Pentru fracturile proximale ale ulnei care
se extind n diafiz, abordarea posterioar
poate fi extins distal n msura n care
este necesar. Se detaseaz cu grij
originile musculare (anconeus, flexor
carpi ulnaris i extensor carpi ulnaris) de
la ulna, dup cum este necesar reducerea
i fixarea fracturei.
4. Extinderea laterala.
n leziunile proximale ale ulnei asociate
fracturi ale capului radial, ambele pot fi
abordate printr-o extensie lateral a
inciziei posterioare. Incizia ar trebui s
nceap la 7 cm n apropierea vrfului de
olecranonului. Decizia de a detaa
muchiul anconeus de ulna depinde de
necesitatea de a aborda o fractur a
capului radial sau o fractur a ulnei
proximale.
Abordul anterior
1.Se efectueaz o incizie curbat pe
suprafata anterioara a cotului, ce incepe cu 5
cm proximal fata de interlinia articulara pe
marginea lateral a m.bicepsul. Curbam
incizia deasupra cotului. Se termin pe
marginea median a brachioradialisului.
2. Se indentifica i se protejeaza ramura
interosoasa posterioar a nervului radial la
marginea lateral a muchiului brahialis.
Urmrim cu atenie muchiul supinator.
Sectionam fascia i legaturam a.radial
recurent.
n continuare, disecia profund ne expune
tuberozitatea bicipital a radiusului.
Departam cu atenie m.supinator protejind
ramura post. a n.radial, pentru a afia
tuberozitatea radiusului.
Abordul anterior pentru tuberozitatea bicipitala a
1.La nivelul plicii anticubitale
radiusului
se efectueaza o incizie
transversala de aprox. 4 cm.

2. Identificat tendonul m.biceps


brachi si se sectioneaza.

3. Tendonul se debrideaza si se
aplica suturi cu ata Nr.5
nonresorbabila, la capatul
proximal.
Abordul anterior pentru tuberozitatea bicipitala a
radiusului
4. Pregtii tunelul pentru reinsertia
tendonului. Se introduce o clama n
tunel, opus tuberozitii bicepsului,
ntre radius i ulna, pn cnd
ajunge la pielea de pe partea dorsala
a antebraului. Incizam pielea peste
clema.
5. Prin incizia posterioar, despartim
muchii extensori i supinatori,
astfel expunind tuberozitatea
bicipital a radiusului.
Aborduri in 1/3 medie bratului
1. Anterior (Henry);

2. Posterior;

3. Posterior combinat;

4. Speed- Boyds
Malformatii congenitale
1.Focomelia- lipsa segmentului proximal a
unui membru, poriune distal fiind
implantat direct la nivelul trunchiului (n
cazul membrului superior lipsete braul,
antebraul pornind direct din trunchi).
2.Amielia membrului superior- Absenta
completa congenitala a membrului superior.
3.Aplazia radiusului/ulnei- reprezint
absena congenital a radiusului/ulnei. Petit
a descries pentru prima dat aplazia
radiusului n 1733. Cei mai muli autori
aprecieaz incidena aplaziei radiale ca fiind
n jur de 1:50 000 nou-nscui,in timp ce
aplasia ulnei este mai rar intilnita.

S-ar putea să vă placă și