Elev:Andrei Ioana

Prof.coord. Stroe Nicoleta

 Cambia Legea nr. 58/1934 nu d o definiie a cambiei. Ea cuprinde ns anumite dispoziii
privind cuprinsul cambiei pe baza crora se poate defini acest titlu de credit. Cambia este un
nscris prin care o persoan, denumit trgtor sau emitent, d dispoziie altei persoane,
numit tras, s plteasc la scaden o sum de bani unei a treia persoane numit beneficiar,
sau la ordinul acesteia. Subiectele raporturilor juridice cambiale Aa cum rezult din
definiie, cambia implic participarea a trei persoane: a) trgtorul (emitentul) este persoana
care emite titlul; el d dispoziia s se plteasc o sum de bani. Prin semntura sa,
trgtorul i asum obligaia de a face s se plteasc suma de bani beneficiarului de ctre
tras. Emitentul nscrisului poart denumirea de trgtor, deoarece trage titlul asupra
debitorului care este obligat s efectueze plata; b) trasul este persoana creia i se adreseaz
dispoziia (ordinul) de a plti o sum de bani; c) beneficiarul este persoana creia sau la
ordinul creia urmeaz s se fac plata de ctre tras. Mecanismul juridic al cambiei
nelegerea mecanismului juridic al cambiei presupune rspunsuri la trei ntrebri. Cum se
explic dreptul trgtorului de a da dispoziie trasului s fac o plat? de ce trasul trebuie s
execute aceast dispoziie? n ce temei beneficiarul primete plata? n mod obinuit, emiterea
unei cambii are la baz existena unor raporturi juridice anterioare ntre persoanele n cauz,
care au ca izvor anumite acte juridice. n temeiul acestor raporturi juridice, denumite
raporturi fundamentale, fiecare persoan are calitatea de creditor sau debitor n raporturile
juridice la care particip.
 Prin emiterea cambiei i efectuarea plii se execut obligaiile din raporturile juridice
preexistente. Cele artate pot fi mai bine nelese prin urmtorul exemplu: comerciantul A
vinde comerciantului B o cantitate de marf la preul de 500.000 lei, pltibil la 60 de zile
de la primirea mrfii. Deci, cumprtorul B datoreaz vnztorului A preul mrfii de
500.000 lei, care va fi pltit la termenul convenit. n acelai timp, comerciantul A
datoreaz la rndu-i, fa de comerciantul C, la acelai termen, suma de 500.000 lei dintr-
un contract de mprumut. n situaia dat, pentru simplificarea operaiilor de plat a
sumelor de bani datorate, comerciantul A va trage o cambie asupra comerciantului B n
favoarea comerciantului C. Deci, fiind creditor al preului, comerciantul A (trgtor) va da
o dispoziie comerciantului B (tras), care este debitor al preului, s plteasc la scaden
suma de 500.000 lei direct comerciantului C (beneficiar), care este creditorul comerciantului
A din contractul de mprumut. Prin plata la scaden a sumei de 500.000 lei, fcut de
ctre comerciantul B (trasul) ctre comerciantul C (beneficiar) se stinge, att obligaia
comerciantului B fa de comerciantul A (din contractul de vnzare-cumprare), ct i
obligaia comerciantului A fa de comerciantul C (din contractul de mprumut). Cum se
poate observa, n situaia artat, n loc s plteasc n numerar datoria sa din contractul
de mprumut, comerciantul A i remite comerciantului C cambia tras asupra
comerciantului B, urmnd ca, la scaden, posesorul cambiei s ncaseze suma de 500.000
de la comerciantul B. n doctrin, creana trgtorului fa de tras, care justific emiterea
cambiei, este denumit proviziune sau acoperirea cambiei, iar creana beneficiarului fa
de trgtor se numete valoarea furnizat. Trebuie artat c rolul cambiei nu se reduce la
operaiunile de plat menionate.
 Beneficiarul cambiei (n exemplul dat, comerciantul C), fiind creditor al sumei
menionate n cambie, pn la scaden, va putea folosi cambia pentru a-i achita la
rndul su o datorie fa de un creditor (de exemplu, comerciantul D). Aceste lucru se
realizeaz prin transmiterea cambiei printr-o operaiune numit gir. Operaiunea
girului const n dispoziia pe care beneficiarul o d trasului de a plti suma
menionat n cambie persoanei indicate de beneficiar. La rndul su, dobnditorul
cambiei (giratar) poate transmite cambia, prin gir, altui comerciant (E), iar acesta, mai
departe, comerciantului F etc. Dac beneficiarul cambiei sau dobnditorul ei prin gir
(giratarul) are nevoie de bani n numerar, nainte de scaden, poate remite cambia
unei bnci, care va achita imediat suma menionat n cambie. Aceast operaie se
face prin gir i se numete operaie de scont. ntruct cambia nu a ajuns la scaden,
banca va reine o sum care reprezint echivalentul dobnzilor pe timpul rmas pn
la scaden. n ncheierea celor artate, se impune o precizare. Raporturile juridice
care preexist cambiei (raporturile fundamentale) explic i justific emiterea cambiei.
Dar, odat emis cambia, ea trebuie privit prin ea nsi, ca un titlu de sine-stttor.
Totodat operaiile privind cambia fac abstracie de existena raporturilor
fundamentale. Aceste operaii sunt guvernate de reguli speciale, care sunt diferite de
regulile care reglementeaz raporturile fundamentale. Regulile speciale privind crearea
raporturilor juridice cambiale, circulaia, garantarea i plata cambiei sunt cuprinse n
Legea nr. 58/1934.
 Instrumentul de plata de debit reprezinta instrumentul de plata care circula de la banca
beneficiarului catre banca platitorului, avand ca efect debitarea contului platitorului si
creditarea contului beneficiarului.

Cele mai uzitate instrumente de plata in cadrul tranzactiilor derulate intre societati
comerciale sunt:

Cecul este un instrument de plata de debit prin care un titular de cont (tragator), in baza
unui disponibil constituit in prealabil de acesta la o institutie de credit (tras), da un
ordin neconditionat acesteia sa plateasca, la prezentare, o suma determinata unei terte
persoane (beneficiar).

Cecurile trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a
permite:

calcularea de catre banca a termenului de prezentare la plata a cecului, termen

dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres;

constatarea capacitatii legale a tragatorului in momentul aplicarii semnaturii sale pe

instrument.

Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cecului.

Pe cec se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa stipuleze clauze
facultative, raspunzand unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei parti
implicate (tragator, tras, beneficiar).Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre
aceste parti.
 Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in
calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma
fixata, la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
din urma.

Cambiile trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii
pentru a permite:

calculul datei scadentei (in cazul scadentei la o anumita perioada de la data

emiterii);

constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii

semnaturii pe
titlu;

determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala impotriva

obligatilor cambiali (protest, regres).

Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cambiei.

In textul cambiei se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa
stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din practica
comerciala si financiara.

Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre semnatari (cei care isi pun
semnatura pe titlu).
 Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de
emitent (subscriitor) in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o
suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentarea unei alte
persoane (beneficiar) care are calitatea de creditor.

In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele

obligatorii, care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor
necesitati specifice din practica comerciala si financiara. Mentiunile
facultative fac obiectul intelegerii dintre semnatari.

Cambia si biletul la ordin reprezinta atat instrumente de plata, cat si

titluri de credit negociabile, care constata obligatia asumata de catre
debitor de a plati, la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau
la ordinul acestuia, o suma de bani determinata.

Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cambiile cuprinzand sau

numentiunea la ordin si biletul la ordin pot circula prin gir (sau
andosare). Girul reprezinta operatiunea prin care posesorul titlului
(girant) transfera altei persoane (giratar), printr-o declaratie scrisa si
subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile ce
decurg din titlul astfel redactat si completat.
 Girarea cambiei sau a biletului la ordin catre o societate bancara poarta denumirea de scontare.

Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de

vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu
titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte personae (cesionar), care va deveni astfel creditor in
locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.

Acceptarea instrumentului de plata reprezinta actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorul
pentru plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in biletul la
ordin/cambie, posesorului legitim al titlului.

Avalul este o garantie personala prin care o persoana (avalist, adica cel care da avalul) garanteaza
obligatia asumata de una din persoanele obligate prin instrumentul de plata (avalizat), direct sau pe
cale de regres, pentru toata suma mentionata pe instrumental de plata sau pentru o parte din ea.

Validitatea avalului presupune ca support existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu
este.

Instrumentele de plata de debit introduse in/din compensarea multilaterala ca instrumente de plata

compensabile sunt cecul barat, cambia acceptata si biletul la ordin, emise in lei.

Instrumentele de plata de genul cambiilor si biletelor la ordin emise in valuta pot fi primite in
compensare numai daca tragatorul a stipulat ca plata efectiva se poate face si in lei.

Fiecare instrument de plata de debit compensabil trebuie prezentat de beneficiar insotit de un

borderou.

Informatiile privind incidentele de plata ocazionate de acte sau fapte avand potential litigios si/sau
producand riscuri de neplata sunt gestionate si valorificate de catre Centrala Incidentelor de Plati
din cadrul BNR.