Sunteți pe pagina 1din 236

Academia de Studii Economice din Moldova

Conf. Univ., Dr. Evlampie Donos

Drept social european


în 222 de tabele

Chişinău, 2006
Academia de Studii Economice din Moldova

Cartea I
Noţiuni
generale
Norme
O.I.M.

Evlampie Donos
Conferenţiar universitar, Doctor
Norme de drept
social european

Dreptul
Drept Dreptul Dreptul
comunitar
Social muncii internaţional
individual al
European comunitar al muncii
muncii

Drept Dreptul
comunitar Uniunii
al muncii Europene
Drept social european

→ totalitatea normelor juridice adoptate


de OIM,
CE, CECO, CEEA şi UE;
→ reglementează raporturile juridice:
- individuale şi colective de muncă;
- securitatea socială;
- mijloacele juridice instituţionalizate
de protecţie şi integrare socială
a lucrătorilor din Europa.
rept social european – etape de formare:

Înfiinţarea OIM în 1919.

Adoptarea Proiectului de Statut a Uniunii


Politice Europene pe 2 noiembrie 1961

Adoptarea Declaraţiei solemne asupra U. E.


de Consiliul Europei la Stuttgart în iunie 1983

Emiterea Actului Unic European la 14.09.1984


(în vigoare la 01.07.1987)

Proclamarea Cartei drepturilor fundamentale a


Uniunii Europene la 07.12.2000
Obiectul dreptului
social european

Reglementări referitoare la:


- prestarea muncii, Competenţele
- salarizare, instituţiilor europene
- securitate socială, în
- negocieri colective, domeniul jurisdicţional
- pregătire profesională.
Cauza dreptului social
european
 scopul sau motivul încheierii
raportului juridic individual de
muncă;
 scopul sau motivul încheierii
raportului juridic colectiv de
muncă;
 obiectul şi cauza se realizează
în timp.
Organizaţia Naţiunilor
Unite (ONU)
 Fondată în anul 1945 după al
doilea Război Mondial;
 Are misiunea de a asigura:

- pacea mondială;

- respectarea drepturilor omului;

- cooperarea internaţională;

- respectarea dreptului
internaţional.
Structura ONU
 Adunarea Generală;
 Consiliul de Securitate: 15 membri,
din care 5 permanenţi (China,
Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA);
 Consiliul Economic şi Social (îi sunt
subordonate multe din organizaţiile
sociale);
 Curtea Internaţională de Justiţie
decide asupra disputelor
internaţionale (se află la Haga);
 Secretariatul Naţiunilor Unite.
Consiliul Economic şi
Social (ECOSOC)
 Organ de coordonare pe probleme
economice şi sociale;
 54 membri:
- 14 state africane,
- 11 state asiatice,
- 10 state din America Latină,
- 13 state din Europa de Vest
- 6 state din Europa de Est.
Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului
(adoptată de Adunarea generală
ONU, 1948)
 Libertatea de întrunire şi de asociere
(art. 20);
 Dreptul la securitate socială (art. 22);
 Dreptul la muncă (art. 23);
 Dreptul la odihnă (art. 24);
 Dreptul la un nivel de trai care va
asigura sănătatea şi bunăstarea
persoanei şi familiei sale (art. 25).
Pactul internaţional cu privire
la drepturile economice,
sociale şi culturale
(adoptat de ONU la 16 decembrie
1966)
 Dreptul la muncă (art.6);
 Dreptul la orientare şi pregătire
tehnică şi profesională (art.6);
 Condiţii de muncă juste şi prielnice
(art. 7);
 Dreptul la asociere (art. 8);

 Dreptul la ocrotire şi asistenţă (art.


10).
I. Organizaţia
internaţională
a muncii (O.I.M.)
Istoricul O.I.M.

 O.I.M. a luat fiinţă în anul 1919


prin tratatul de la Versailles;

 Ideea fundamentală înscrisă în


Constituţia sa conform căreia o
pace universală şi durabilă nu
se poate stabili decât pe baza
justiţiei sociale.
Justiţia socială

Perspective
pozitive
Aspectul Condiţii
Un nivel de pentru Securitatea
drepturilor de muncă
viaţa decent ocuparea economică
omului umane
forţei de
muncă
Scopurile şi principiile
O.I.M.
(Declaraţia de la Philadelphia din
1944)
1) Munca nu este o marfă;
1) Munca nu este o marfă;

2) Libertatea de expresie şi de asociere este o


condiţie indispensabilă a unui progres
susţinut;

3) Sărăcia oriunde ea există, constituie un


pericol pentru prosperitatea tuturor;

4) Toate fiinţele umane, fără deosebire de


rasă, credinţă sau sex, au dreptul de a-şi
urmări progresul lor material şi dezvoltarea
lor spirituală în libertate şi demnitate, în
securitate economică şi cu şanse egale.
Domenii de activitate ale
O.I.M.:
 Elaborarea de politici şi de programe internaţionale ce
Elaborarea de politici şi de programe internaţionale ce
vizează promovarea drepturilor fundamentale ale
omului, ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi
dezvoltarea posibilităţilor de angajare în muncă;
 Stabilirea normelor internaţionale de muncă în paralel
cu structurarea unui sistem de control al aplicării
normelor, destinat să orienteze acţiunea naţională în
sensul aplicării acestor principii;
 Organizarea unui vast program de cooperare tehnică
pe plan internaţional, definit şi pus în aplicare în
cadrul unui parteneriat activ menit să ajute ţările să
aplice în mod concret aceste principii;
 Derularea de programe de formare, de învăţământ, de
cercetare şi publicaţii ce vin în sprijinul celorlalte
forme de activitate.
Structura
O.I.M.

Conferinţa Biroul
Consiliul
Internaţională Internaţional
de Administraţie
a Muncii al Muncii
Delegaţia Director
naţională: general:
• 2 reprezentanţi din
• 3 directori
• 28 membri din partea
partea
guvernelor; generali
Guvernului;
•14 membri din parteaadjuncţi;
• 1 reprezentant al
• 7 subdirectori
organizaţiilor patronale;
Patro-
•14 membri din parteagenerali.
natului;
• 1 reprezentant al sindicatelor.
sindicatelor.
Convenţiile O.I.M.:
 instrumente juridice ce reglementează
aspectele administrării forţei de muncă, a
bunăstării sociale sau a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului;

 ratificarea unei convenţii implică o dublă


obligaţie din partea unui stat membru: ea este
un angajament de a aplica prevederile
convenţiei respective şi, în acelaşi timp, indică
disponibilitatea statului ratificant de a accepta
măsurile de supraveghere internaţională
specifice organizaţiei;

 se aprobă cu o majoritate de 2/3 din numărul


voturilor exprimate.
Convenţii esenţiale:
Convenţia nr. 29 din anul 1930 privind munca forţată
nvenţia nr. 87 din anul 1948 privind libertatea sindica
protecţia dreptului individual;
Convenţia nr. 98 din anul 1949 privind dreptul de
organizare şi negociere colectivă;
Convenţia nr. 100 din anul 1951 privind egalitatea de
remunerare;
Convenţia nr. 105 din anul 1957 privind abolirea
muncii forţate;
Convenţia nr. 111 din anul 1958 privind discriminarea
(în muncă şi profesie);

Convenţia nr. 138 din anul 1973 privind vârsta minim


Recomandările O.I.M.
 instrumente juridice similare convenţiilor
care nu sunt supuse ratificării şi cuprind
orientări, idealuri sau preferinţe adresate
statelor;
 de regulă o recomandare însoţeşte o
convenţie;
 până în anul 2004 au fost adoptate 195 de
recomandări;
 recomandarea nu creează obligaţii pentru
statele membre;
 se aprobă cu o majoritate de 2/3 din
numărul voturilor exprimate.
Codul internaţional
al muncii

Convenţii Domenii Recomandări


Domenii
1. Drepturile fundamentale a. Libertatea Sindicală;
ale Omului b. Interzicerea muncii forţate;
c. Egalitatea de şanse şi
tratament.

2. Ocupare a. Politici de ocupare;


b. Serviciul de angajare;
c. Orientare şi formare
profesională;
d. Readaptarea şi angajarea
persoanelor handicapate;
e. Securitatea angajării.

3. Politica socială

a. Inspecţia muncii;
4. Administrarea muncii
b. Statistici;
c. Consultări tripartite;
Domenii
continuare

5. Relaţii profesionale a. Negociere colectivă, conciliere


şi arbitraj voluntar, consultare
şi colaborare;
b. Comunicaţii în interiorul
întreprinderii, analiza

reclamaţiilor.
6. Condiţii de muncă
a. Salarii;

b. Durata muncii, munca de


noapte şi concedii;
c. Securitatea şi sănătatea la
7. Securitatea socială locul de muncă;
d. Servicii sociale, locuinţe, timp
8. Munca femeilor liber.
9. Munca copiilor şi
adolescenţilor
10. Alte categorii de
muncitori.
I. Drepturile fundamentale ale
omului
a) Libertatea sindicală
Dreptul muncitorilor si patronilor, fără nici o deosebire
fără autorizare prealabilă de a constitui organizaţii la
alegerea lor, precum şi să se afilieze la aceste organizaţi
singura condiţie de a se conforma statutelor acestora d
urmă (art. 2).
Convenţia nr. 87
privind libertatea
sindicală şiAbţinerea autorităţilor publice de la orice intervenţie de n
protecţia dreptului să limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea
sindical (1948). legală (art. 3).

Convenţia stabileşte garanţii menite să permită organiza


sindicale să-şi desfăşoare activitatea în deplină independ
a) Libertatea sindicală
continuare
Dreptul muncitorilor de a beneficia de o protecţie adecv
împotriva oricăror acte de discriminare care tind să
prejudicieze libertatea sindicală în materie de angajare (a

Convenţia nr. 98
Dreptul organizaţiilor de muncitori şi de patroni de a ben
privind dreptul
de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de
la organizare
ingerinţă ale unora faţă de celelalte, fie direct, fie prin ag
şi negociere
sau membrii lor, în formarea, funcţionarea şi administra
colectivă (1949).
lor (art. 2).

Adoptarea unor măsuri corespunzătoare condiţiilor naţio


orientate spre încurajarea şi promovarea dezvoltării
folosirii cît mai largi a procedurilor de negociere volunta
contractelor colective (art. 4).
I. Drepturile fundamentale
ale omului
b) Interzicerea muncii forţate
„Munca forţată sau obligatorie” înseamnă orice muncă sau
orice serviciu pretins unui individ sub ameninţarea unei ped
oricare, şi pentru care numitul individ nu s-a oferit de bună
voie (art. 2 alin 1)

Excepţii:
Convenţia nr. 29
- munca sau serviciul pretins în virtutea legilor privind serv
privind munca
militar, obligatoriu şi destinat unor lucrări cu caracter pur
forţată sau
militar;
obligatorie, -1930
orice muncă sau serviciu făcând parte din obligaţiile civile
normale ale cetăţenilor unei ţări pe deplin independente;
- orice muncă sau serviciu pretins unui individ ca urmare a
condamnări pronunţate printr-o hotărâre judecătorească;
-orice muncă sau serviciu pretins în cazurile de forţă majoră
-muncile mărunte de la sat executate direct în interiorul
colectivităţii art. 2 alin 2);

Munca forţată sau obligatorie va trebui să fie remunerat


I. Drepturile fundamentale
ale omului
b) Interzicerea muncii forţate
continuare
Statele, care ratifică Convenţia, se obligă să abolească şi
nu folosească munca forţată sau obligatorie sub orice for
- ca mijloc de influenţă politică sau educaţională sau în
Convenţia
calitate de măsură de pedeapsă pentru susţinerea sau
nr. 105 exprimarea opiniilor politice sau convingerilor opuse cel
privind abolirea
stabilite de sistemul politic, social şi economic.
muncii forţate
- ca metodă de mobilizare şi folosire a forţei de muncă
(1957) în scopurile dezvoltării economice;
- ca mijloc de menţinere a disciplinei de muncă;
- ca pedeapsă pentru participarea la greve;
- ca mijloc de discriminare pe motive de apartenenţă
rasială, socială, naţională sau religioasă (art. 1).
I. Drepturile fundamentale
ale omului
c) Egalitatea de şanse şi tratament
Prin termenul “discriminare” se înţelege:
- orice diferenţiere, excludere sau preferinţă întemeiate pe
rasă, culoare, sex, religie, convingeri politice, ascendenţă
naţională sau origine socială care are ca efect să suprime
Convenţia nr. 111 sau să ştirbească egalitatea de posibilităţi sau de tratament în
privind materie de ocupare a forţei de muncă şi de exercitare a profesiei;
discriminarea - orice altă diferenţiere, excludere sau preferinţă având ca
în domeniul forţei efect suprimarea sau ştirbirea egalităţii de posibilităţi sau de
de muncă şi tratament în materie de ocupare a forţei de muncă şi de exercitare
exercitării profesiei a profesiei care ar putea fi specificată de către statul membru
(1958) după consultarea organizaţiilor reprezentative ale celor care
angajează şi organizaţiilor lucrătorilor dacă acestea există precum
şi a altor organisme competente (art. 1).

Necesitatea urmăririi promovării, prin metode adaptate condiţiilor


şi uzanţelor naţionale, a egalităţii de posibilităţi şi de tratament în
materie de ocupare a forţei de muncă şi exercitare a profesiei,
în scopul eliminării oricăror discriminări (art. 2).
II. Ocupare
a) Politica de ocupare
Formularea şi aplicarea ca obiectiv esenţial a unei politici a
orientate spre promovarea ocupării depline a forţei de mun
scop productiv şi în condiţii de liberă alegere a muncii (art.

Convenţia nr. 122


privind politica
de ocupare a
Politica menţionată trebuie să tindă a garanta:
forţei de munca
- că va fi de lucru pentru toate persoanele disponibile şi în
(1964)căutare de muncă;
- că această măsură va fi pe cît posibil productivă;
- că va exista libera alegere a muncii, şi că fiecare lucrător
avea toate posibilităţile de a dobîndi calităţile necesare pen
ocupa un serviciu care să-i convină şi de a folosi în această
muncă calificările, precum şi aptitudinile sale, fără deosebi
de rasă, culoare, sex, religie, opinie poltică, ascendenţă
naţională sau origine socială (art. 1).
II. Ocupare
a) Politica de ocupare
continuare
Convenţia nr. 168Stabileşte în sarcina statelor ratificante oblig
privind promovarea coordonării sistemelor de protecţie contra
angajării şi protecţia şomajului cu politicile de ocupare.
ontra şomajului (1988)

Convenţia nr. 175


privind munca cu timpConvenţia concretizează principiul timpulu
de muncă elastic ce caracterizează o politică
arţial (1994) şi Convenţia
nr. 177 privind lucrul ocupare modernă.
la domiciliu (1996)
II. Ocupare
b) Serviciul de angajare
Statul trebuie să instituie servicii publice şi gratuite
de angajare.

Convenţia nr. 88
privind organizarea
Sistemul
activităţii de folosire a de folosire a forţei de muncă trebuie să asigu
forţei de muncă.eficacitatea recrutării şi plasării lucrătorilor, inclusiv:
- sprijinirea lucrătorilor în găsirea unui loc de muncă
convenabil;
- obţinerea de la angajatori a informaţiei privind locur
de muncă vacante;
- îndrumarea către locurile de muncă a candidaţilor
care posedă aptitudini profesionale etc.
II. Ocupare
b) Serviciul de angajare
continuare
Convenţia nr. 96 Prevede suprimarea progresivă a birourilor de plasa
privind birourile de cu plată.
plasare cu plată (1949)

Agenţiile nu încasează de la lucrători, direct sau indirec


total sau parţial, nici un fel de onorarii sau alte taxe (ar

Convenţia nr. 181


Adoptarea de stat a unor măsuri necesare şi cuvenit
cu privire la agenţiile
pentru interzicerea şi reprimarea practicii neetice în
private de ocupare
activitatea agenţiilor private de ocupare.
(1997)

Lupta contra practicii publicitare de rea-credinţă şi


anunţurilor greşite.
II. Ocupare
c) Orientare şi formare
profesională
Adoptarea şi dezvoltarea de statele membre a unor
politici şi programe complete de orientare
şi formare profesională, prin stabilirea, în special
Convenţia nr. 142 datorită serviciilor de angajare, a unei relaţii strân
privind orientareaîntre orientarea şi formarea profesională pe de o pa
şi ocuparea forţei de muncă pe de altă parte (art. 1
rofesională şi pregătirea
profesională în domeniul
valorificării resurselor
umane (1975).

Stimularea întreprinderilor în vederea asumării


responsabilităţii pentru pregătirea în producţie
lucrătorilor.
II. Ocupare
d) Readaptarea şi angajarea
persoanelor handicapate

Convenţia nr. 159


Asigurarea persoanelor handicapate, în deplin
privind readaptarea şi
egalitate, cu loc de muncă convenabil ca şi
angajarea persoanelor
inserţia lor socială.
handicapate (1983).
II. Ocupare
e) Securitatea angajării
Raporturile de muncă pot înceta, dacă există un motiv va
legat de capacitatea sau conduita lucrătorului sau bazat p
cerinţele operaţionale ale întreprinderii sau serviciului (a

Dreptul lucrătorului de a declara apel împotriva măsurii


Convenţia nr. 158concediere la un organ imparţial cum este instanţa de
cu privire la judecată.
ncetarea raporturilor
de muncă din
Consultarea reprezentanţilor lucrătorilor în caz de înceta
iniţiativa patronului
(1982). raporturilor de muncă din motive economice, tehnologice
de structură sau alte motive similare (art. 18).

Plata unei compensaţii corespunzătoare (art. 10).

Constituirea unui fond din contribuţiile patronilor pent


plata salariilor (art. 12).
III. Politica socială
Convenţia nr. 117 privind obiectivele şi
normele de bază ale politicii sociale (1962)

Orice politică trebuie să urmărească în primul rând bunăstarea


dezvoltarea populaţiei precum şi încurajarea aspiraţiilor acestei
către progresul social (art. 1).

Îmbunătăţirea nivelului de trai va fi considerată ca obiectivul


principal al planurilor de dezvoltare economică (art. 2).

Îmbunătăţirea nivelului de trai:


- studierea atentă a cauzelor şi efectelor mişcării migratorii;
- prevenirea şi eliminarea aglomerării în zonele urbane;
- îmbunătăţirea condiţiilor de trai în zonele rurale;
- creşterea capacităţii de producţie şi îmbunătăţirea nivelului de trai
producătorilor agricoli;
- la stabilirea nivelului minim de trai trebuie să ţină cont de nevoile
familiale esenţiale ale lucrătorilor (art. 2-5).
III. Politica socială
continuare
Lucrătorii migranţi:
- Atunci când împrejurările în care sunt folosiţi în muncă lucrăt
cer ca ei să locuiască în afara căminelor proprii, condiţiile în car
aceştia sunt folosiţi vor trebui să ţină seama de nevoile lor famili
normale (art. 6).

Remunerarea lucrătorilor:
- Încurajarea stabilirii nivelurilor salariilor minime pe cale de
acorduri colective (art. 10).

Nedescriminarea în materie de rasă, culoare, sex, credinţă,


partenenţă la o grupare tradiţională sau de afiliere sindicală (art

Educarea şi pregătirea profesională (art. 15).


IV. Administraţia muncii
a) Inspecţia muncii
Fiecare membru O.I.M. care aplică Convenţia trebui
Convenţia nr.să
81posede un sistem de inspecţie a muncii în
întreprinderile industriale (art. 1) şi comerciale (ar
privind inspecţia
muncii în industrie
şi comerţ
(1947).
Sistemul de inspecţie a muncii în întreprinderi se va
aplica tuturor întreprinderilor pentru care inspector
muncă au sarcina să asigure aplicarea dispoziţiilor l
referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia
lucrătorilor în exercitarea profesiei lor (art. 2).
IV. Administraţia muncii
a) Inspecţia muncii
continuare

Statul care ratifică Convenţia are obligaţia să extindă sistem


de inspecţie a muncii din agricultură la una sau mai multe d
Convenţia nr. 129
categoriile următoare ale persoanelor care lucrează în
privind inspecţia
întreprinderile agricole:
muncii - fermierii care nu folosesc mâna de lucru din afară, dijmaş
în agricultură
alte categorii asemănătoare de lucrători agricoli;
(1969) - persoane asociate la administrarea unei întreprinderi
colective, cum sunt membrii unei cooperative;
- membrii familiei celui care exploatează pământul, aşa cum
sunt definiţi de legislaţia naţională (art. 5).
IV. Administraţia muncii
b) Statistici

Statele ratificante se obligă să aplice periodic statistici


bază într-o serie de domenii expres prevăzute de Conve
Convenţia nr. 160
rivind statisticile de
muncă (1985).

În situaţia elaborării sau revizuirii conceptelor, definiţi


metodologiilor utilizate în acest scop, acestea trebuie s
în considerare normele şi directivele cele mai recente
stabilite sub auspiciile O.I.M.
IV. Administraţia muncii
c) Consultări tripartite
Statele ratificante se angajează să pună în practică proced
care asigură consultări eficace între reprezentanţii guvernul
ai celor ce angajează şi ai muncitorilor asupra problemelor
privind activităţile O.I.M., enunţate la art. 5 par. I din
Convenţia
Convenţie:
nr. 144 privind
- răspunsurile guvernelor la chestionare referitoare la punc
consultările
înscrise pe ordinea de zi a Conferinţei internaţionale a munc
tripartite destinate
comentariile guvernelor asupra proiectelor textelor;
să promoveze
- propunerile ce urmează a fi prezentate autorităţii sau auto
aplicarea normelor
ţiloracompetente în legătură cu convenţiile şi recomandările
internaţionale
trebuie să le fie supuse, conform art. 19 al Constituţiei O.I.M
muncii (1976)
- reexaminării la intervale rezonabile, a convenţiilor neratifi
şi a recomandărilor care încă nu s-au pus în aplicare;
- problemelor pe care le pot pune rapoartele ce urmează a fi
prezentate BIM;
- propunerilor referitoare la denunţarea convenţiilor ratific
V. Relaţii profesionale
a) Negociere colectivă
Convenţia promovează negocierea colectivă liberă şi
voluntară în toate domeniile de activitate economică, cu
excepţia forţelor armate şi poliţiei care pot fi exceptate. Î
ce priveşte funcţia publică prin legislaţie sau practica
naţională pot fi fixate modalităţi speciale de aplicare (art
Convenţia nr. 154
privind promovarea
Negocierea colectivă se aplică tuturor negocierilor care au lo
negocierii colective
între o persoană care angajează, un grup de persoane care
(1981)
angajează sau una ori mai multe organizaţii ale celor care
angajează, pe de o parte, şi una sau mai multe organizaţii ale
lucrătorilor, pe de altă parte, în vederea:
a) fixării condiţiilor de muncă şi angajării, şi / sau
b) reglementării relaţiilor de muncă între cei care angajează
lucrători, şi / sau
c) reglementării relaţiilor între cei care angajează sau
organizaţiile lor şi una sau mai multe organizaţii ale
lucrătorilor.
V. Relaţii profesionale
b) Comunicaţii în interiorul
întreprinderii, analiza
reclamaţiilor
Recomandarea Necesitatea consultărilor cu reprezentanţii salariaţilo
nr. 129 privind fără a atenta la dreptul de asociere.
comunicaţiile în
interiorul Necesitatea difuzării operative a informaţiei complete
întreprinderii (1967)
obiective privind diverse aspecte despre întreprindere
condiţiile sociale ale lucrătorilor.

Recomandarea
nr. 130 privind
examinarea Examinarea se va efectua conform legislaţiei naţionale
petiţiilor contractelor colective, regulamentelor de ordine interi
(1967)
VI. Condiţii de muncă
a) Salarii
Statul ratificant se angajează să stabilească un sistem d
salarii minime care sa protejeze toate grupurile de sala
Convenţia nr. 131 (art. 1).
privind fixarea
salariilor minime,
La determinarea salariilor minime se iau în consideraţie
în special în ce
priveşte ţările următoarele
în elemente:
curs de dezvoltare- nevoile lucrătorilor şi a familiilor lor faţă de nivelul ge
(1970) al salariilor în ţară, costul vieţii, prestaţiile de securitate
socială şi nivelurile de trai ale altor grupuri sociale;
- factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltăr
economice, productivitatea şi interesul care există pentr
realiză şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de
muncă (art.3).
VI. Condiţii de muncă
a) Salarii
continuare
Salariile plătibile în bani vor fi achitate exclusiv în mon
având curs legal (art. 3).
Convenţia nr. 95
privind protecţia
salariului (1949)
În cazurile în care este permisă plata parţială în natură
salariului, vor fi luate măsuri corespunzătoare, pentru c
- prestaţiile în natură să folosească personal lucrătoru
şi familiei sale, şi să fie conforme cu interesele acestora
- valoarea acestor prestaţii să fie justă şi rezonabilă (ar
VI. Condiţii de muncă
b) Durata muncii, munca de noapte şi
concedii
Durata maximă, calculată de numărul de săptămâni, hotărât prin
Convenţiatablou,
nr. 1 nu va putea în nici un caz să depăşească 48 de ore pe
privind durata
săptămână (art. 5).
muncii (1919)
Mai târziu , prin recomandarea nr. 116 din 1962 se încuraja ado
principiului săptămânii de 40 de ore fără reducerea salariului.
Convenţia nr. 47
cu privire la redu-
Statele ratificante îşi declară acordul în legătură cu principiu
cerea timpului
săptămânii
de muncă până la de patruzeci de ore aplicat astfel să nu reducă niv
patruzeci de
de trai
ore şi facilitarea măsurilor corespunzătoare în vederea rea
acestui scop (art. 1).
pe săptămână
(1935)
Convenţia nr. 14
Persoanele trebuie să se bucure, în cursul fiecărei perioade
privind repausul
zile de un repaus cuprinzând cel puţin 24 de ore consecutiv
săptămânal în
(art. 2).
industrie (1921)

Convenţia nr. Concediul


132 în nici un caz nu poate fi mai mic de trei săptăm
lucrătoare pentru un an de muncă (art. 3).
privind concediile
VI. Condiţii de muncă
c) Securitatea şi sănătatea la locul
de muncă
Orice Membru va trebui, în lumina condiţiilor şi practi
Convenţia nr. 155
naţionale şi în consultarea cu organizaţiile de patroni ş
referitoare lamuncitori cele mai reprezentative, să definească, să pu
securitatea şi igiena
aplicare şi să reexamineze periodic o politică naţională
muncii şi mediul
coerentă în domeniul securităţii, igienei muncii şi med
de muncă (1981) de muncă.
Această politică va avea ca obiectiv prevenirea
-Convenţia nr. 172 Accidentelor şi afecţiunilor aduse sănătăţii, care rezult
privind condiţiiledin
de muncă, sunt legate de muncă sau survin în cursul
muncă în hoteluri muncii,
şi reducând la minimum cauzele riscurilor ineren
restaurante (1991);în mediul de muncă (art. 4).
-Convenţia nr. 174
asupra prevenirii acci-
dentelor industrialeExaminarea se va efectua conform legislaţiei naţionale
majore (1993); contractelor colective, regulamentelor de ordine interi
- Convenţia nr. 176
privind securitatea şi
sănătatea în mine
(1995)
VI. Condiţii de muncă
d) Servicii sociale, locuinţe,
timp liber
 Recomandarea nr. 21 Recomandările
referitor la utilizarea stabilesc norme în
timpului liber (1924);
sectoarele
 Recomandarea nr.
respective
102 privind serviciile
sociale (1956); complementare
 Recomandarea nr.
prestării muncii
115 referitor la propriu-zise.
construcţia locativă
pentru muncitori
(1961).
VII. Munca femeilor
Convenţia nr. 100 Statul ratificant este obligat prin mijloacele şi metode
privind egalitatea de
vigoare
re- pentru fixarea cuantumului de remuneraţie, să
munerare a mâiniiîncurajeze
de şi în măsura în care acesta este compatibil
ucru masculine şimetodele
a amintite, să asigure aplicarea pentru toţi
mâinii de lucru femini-
muncitorii a principiului egalităţii de remunerare a m
ne, pentru o muncă dede
lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine, pent
aloare egală (1951).
muncă de valoare egală (art. 2).

Convenţia nr. 89 Femeile, fără deosebire de vârstă, nu vor putea fi folo


în timpul nopţii în nici o întreprindere industrială,
privind munca de noap-
e a femeilor care publică sau particulară şi în nici o unitate a acestor
ucrează în industrieîntreprinderi cu excepţia întreprinderilor unde sunt
revizuită în 1948). folosiţi membrii aceleaşi familii (art. 3).

Convenţia nr. 103 cu Femeia are dreptul la un concediu de maternitate cu o


privire la protecţia durată de cel puţin douăsprezece săptămâni şi va incl
maternităţii (1952); o perioada de concediu obligatoriu postnatal. Durata
concediului postnatal nu va fi mai mică decât 6 săptăm
Convenţia nr. 183/2000.

Convenţia nr. 45/1935 Interzice munca femeilor în muncile subterane.


VII. Munca copiilor şi
adolescenţilor

Vârsta minima de încadrare nu va putea fi inferioa


vârstei la care încetează şcolarizarea obligatorie ş
nici un caz vârstei de 15 ani (art. 2).

Convenţia nr. 138


privind vârsta
Vârsta minimă de încadrare în orice fel de funcţie sau de
minimă de
folosire în orice fel de muncă ce prin natura sa, sau prin
încadrare în
condiţiile în care se exercită, este susceptibilă de a dauna
muncă (1973)
sănătăţii, securităţii sau moralităţii adolescenţilor nu tre
să fie sub 18 ani. Ca excepţie de la regula dată, legislaţia
naţională poate prevedea încadrarea în funcţie sau folosir
munca a adolescenţilor începând cu vârsta de 16 ani, cu
condiţia că sănătatea, securitatea şi moralitatea lor să fie
deplin garantate şi să primească pentru ramura respectiv
activitate, o instruire corespunzătoare sau şcolarizare
profesională.
VII. Munca copiilor şi
adolescenţilor
continuare
nvenţia nr. 79 referitor la munca în
pul nopţii a adolescenţilor la
ncile neindustriale (1946); Adolescenţii sub 18 ani nu pot fi
nvenţia nr. 90 referitor la munca folosiţi în munci de noapte.
lescenţilor în timpul nopţii la
eprinderile industriale (revizuită) (1948).

venţia nr. 77 referitor la examenul


dical al adolescenţilor în industrie (1946).
Copii şi adolescenţii sub 18 ani s
venţia nr. 124 referitor la examenul angajează numai după examenul
dical al adolescenţilor la munci subterane
medical detaliat.
65).

nvenţia nr. 182 privind interzicerea celor


ai grave forme ale muncii copiilor şi Convenţia este orientată spre
evitarea exploatării muncii copiilo
ţiunea imediată în vederea eliminării lor
999).
Alte categorii de muncitori:

Muncitorii vârstnici

Muncitorii migranţi

Marinarii

Pescarii

Muncitori agricoli

Docheri

Personal infirmier
Muncitori indigeni. Muncitorii din teritoriile
nemetropolitane, popoare indigene şi tribale.
VIII. Securitatea socială
Convenţia nr. 102 Convenţia a instituit niveluri
privind minime de prestaţii în 9
securitatea ramuri ale securităţii sociale,
considerate ca fiind
socială (norme esenţiale:
minime) (1952)  îngrijiri medicale;
 indemnizaţii de boală;
 prestaţii de şomaj;
 prestaţii de bătrâneţe;
 prestaţii în cazul
accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale;
 prestaţii familiale;
 prestaţii de maternitate;
 prestaţii de invaliditate;
 prestaţii de urmaşi.
Mecanisme de control

Protecţia libertăţii
Controlul regulat
Proceduri speciale sindicale şi a
drepturilor sindicale

Rapoartele guvernelor Reclamaţie Plângere


depusă de Comisia de Comitetul
înaintată în
un stat investigare libertăţii
baza art. 24 sindicale
Comisia de contra altui şi
şi 15 ale
experţi Comisia de stat în conceliere
al
Constituţiei
pentru aplicare a legătură cu în materia consiliului
O.I.M. de
aplicarea convenţiilor neasigurarea libertăţii de
orice
convenţiilorşi recoman- în mod sindicale.
Adminis-
Organizaţie
şi recoman-dărilor. satisfăcător traţie
patronală
dărilor a aplicării
sau
compusă unei
Sindicală.
din 20 Convenţii.
personalităţi
indipendente.
Republica Moldova şi
Organizaţia Internaţională
a Muncii
 Declaraţia de aderare din 1992;
 Consultanţă în elaborarea
proiectelor de legi;
 Ratificarea convenţiilor;
 Desfăşurarea unor programe de
cooperare tehnică, etc.
Convenţii OIM ratificate de
Republica Moldova
1. Convenţia nr. 11/1921 relativă la drepturile de asociere şi de coaliţie ale
muncitorilor agricoli;
2. Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată sau obligatorie;
3. Convenţia nr. 47/1935 cu privire la reducerea timpului de muncă până
la patruzeci de ore pe săptămână;
4. Convenţia nr. 81/1947 asupra inspecţiei muncii în industrie şi comerţ;
5. Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea asocierii şi protecţiei dreptului
la organizaţie;
6. Convenţia nr. 88/1948 privind organizarea activităţii de folosire a forţei
de muncă;
7. Convenţia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor la bordul navei
(revizuită);
8. Convenţia nr. 95/1949 asupra protecţiei salariului;
9. Convenţia nr. 97/1949 privind migraţia în scop de angajare (revizuită);
10. Convenţia nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului la
organizaţie şi de purtare a tratativelor colective;
11. Convenţia nr. 99/1951 privind procedura de stabilire a salariului minim
în agricultură;
12. Convenţia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de
lucru masculine şi a mânii de lucru femenine, pentru o muncă de
valoare egală;
13. Convenţia nr. 101/1952 privind concediile remunerate în agricultură;
14. Convenţia nr. 103/1952 cu privire la protecţia maternităţii;
15. Convenţia nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate;
Convenţii OIM ratificate de
Republica Moldova
16. Convenţia nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul
navigant;
17. Convenţia nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării
forţei de muncă şi exercitării profesiei;
18. Convenţia nr. 117/1962 privind obiectivele şi normele de bază ale
politicii sociale;
19. Convenţia nr. 119/1963 privind dotarea maşinilor cu dispozitive de
protecţie;
20. Convenţia nr. 122/1964 privind politica de ocupare a forţei de muncă;
21. Convenţia nr. 127/1967 cu privire la greutatea maximă a încărcăturilor
care pot fi transportate de un singur lucrător;
22. Convenţia nr. 129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură;
23. Convenţia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime în special în
ce priveşte ţările în curs de dezvoltare;
24. Convenţia nr. 132/1970 privind concediile anuale plătite (revizuită);
25. Convenţia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor la bordul navei
(dispoziţii complementare);
26. Convenţia nr. 135/1971 cu privire la protecţia drepturilor
reprezentanţilor lucrătorilor la întreprinderi;
27. Convenţia nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;
28. Convenţia nr. 141/1975 privind organizaţiile de lucrători rurali şi rolul
lor în dezvoltarea economică şi socială;
Convenţii OIM ratificate de
Republica Moldova
29. Convenţia nr. 142/1975 privind orientarea profesională în domeniul
valorificării resurselor umane;
30. Convenţia nr. 144/1976 asupra consultărilor tripartite relative la
normele internaţionale a muncii;
31. Convenţia nr. 151/1978 privind protecţia dreptului de organizare şi
procedurile de determinare a condiţiilor de ocupare în funcţia
publică;
32. Convenţia nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective;
33. Convenţia nr. 155/1981 referitoare la securitatea şi igiena muncii şi
mediului de muncă;
34. Convenţia nr. 158/1982 cu privire la încetarea raporturilor de
muncă din iniţiativa patronului;
35. Protocolul OIM la Convenţia din 1947 privind inspecţia muncii;
36. Convenţia nr. 181/1997 cu privire la agenţiile private de ocupare;
37. Convenţia nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme
ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor;
38. Convenţia nr. 183/1952 privind revizuirea Convenţie (revizuite)
asupra protecţiei maternităţii din 1952;
39. Convenţia nr. 184/2001 privind securitatea şi igiena muncii în
agricultură;
40. Convenţia nr. 185/2003 privind actele de identitate ale personalului
navigant (revizuită).
COUNCIL OF
EUROPE
Cartea II

CONSILIUL
EUROPEI
Consiliul Europei
 Creat la 5 mai 1949;
 Bugetul pentru anul 2006 –
190148800 euro;
 46 de state membre;

 Ţări candidate la aderare – Belarus,


a depus cerere la 12 martie 1993;
 Statutul de observator: Canada,
Vatican, Japonia, SUA şi Mexic.
Obiectivele Consiliului
Europei
 Protecţia drepturilor omului, a

democraţiei şi a
 Favorizarea
supremaţieiconştientizării
dreptului; şi
încurajarea dezvoltării
 Căutarea unor soluţii pentru problemele
identităţii şi diversităţii culturale ale
cu care se
Europei;
confruntă societăţile europene
(discriminarea
minorităţilor, xenofobia, intoleranţa,
protecţia mediului,
 Dezvoltarea stabilităţii democratice în
clonarea
Europa prinumană, SIDA, drogurile, crima
organizată,
susţinereaetc.)
reformelor politice, legislative
şi
Structura Consiliului
Europei

Comitetul Miniştrilor Adunarea Parlamentar


(organ de decizie) (organ consultativ)

Comitete de Conferinţele
experţi miniştrilor din Grupuri politice
guvernamentali
ţările europene

Congresul Autorităţilor
Locale şi Regionale
Activitatea
normativă

Convenţii Acorduri europene

Recomandări
Convenţiile şi acordurile sunt deschise spre
Notă: ratificare. Până în anul 2005 au fost
adoptate 196 de convenţii şi acorduri
europene.
Recomandările stabilesc orientări în
Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului (1950)
Plângeri individuale
Dispariţii şi asasinate
Tortură şi tratament inuman pentru deţinuţi
Privarea arbitrară de libertate
Lipsa accesului la un tribunal
Lipsa unui proces echitabil într-un timp rezonabil
Ascultarea telefoanelor
Deportarea şi extrădarea
Discriminarea homosexualilor
Libertatea presei
Drepturile părinţilor copiilor plasaţi în instituţii
Dreptul de proprietate
Dizolvarea partidelor politice
Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului
(1950)

Curtea
europeană
a drepturilor
omului

Comitet dinCamera dinCamera


7 Mare di
3 judecători judecători 17 judecători
Carta
Socială Europeană
(1961)

Protocolul Protocolul Protocolul


adiţional adiţional adiţional din
din 5 mai 1988, din 9 noiembrie
19 drepturi
prin care se 21 octombrie 1995, care
sociale garantează noi1991, prin care
se restructu- stabileşte
drepturi rează procedura de
grupate în procedurile reclamaţii
patru articole. de control. colective.
Carta Socială Europeană
1.
revizuită (1996)
Dreptul la muncă.
2. Dreptul la condiţii de muncă echitabile.
3. Dreptul la securitate şi igienă în muncă.
4. Dreptul la salarizare echitabilă.
5. Dreptul sindical.
6. Dreptul la negociere colectivă.
7. Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie
8. Dreptul lucrătoarelor la protecţia maternităţii.
9. Dreptul la orientare profesională.
10. Dreptul la formare profesională.
11. Dreptul la protecţia sănătăţii.
12. Dreptul la securitate socială.
13. Dreptul la asistenţă socială şi medicală
14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale.
15. Dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la
integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii.
16. Dreptul familiei la protecţia socială, juridică şi
economică.
17. Dreptul copiilor şi adolescenţilor la protecţie socială,
juridică şi economică.
Carta Socială Europeană
revizuită(1996)
18. continuare
Dreptul la exercitarea unei activităţi pe teritoriul
celorlalte părţi.
19. Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiei lor la protecţie
şi asistenţă.
20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de
angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de sex.
21. Dreptul la informare şi consultare.
22. Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea
condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă.
23. Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială.
24. Dreptul la protecţie în caz de concediere.
25. Dreptul lucrătorilor la protecţie în caz de insolvabilitate a
patronului acestora.
26. Dreptul la demnitate în muncă.
27. Dreptul lucrătorilor având responsabilităţi familiale la
egalitate de şanse şi tratament.
28. Dreptul reprezentanţilor lucrătorilor la protecţie în
întreprindere şi facilităţile acordate acestora.
29. Dreptul la informare şi consultare în procedurile de
concediere colectivă.
30. Dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi a excluderii
sociale.
31. Dreptul la locuinţă.
Carta Socială Europeană
(revizuită)
(Articole esenţiale – nucleul dur)
Art. 1 Dreptul la muncă;
Art. 5 Dreptul sindical;
Art. 6 Dreptul la negociere colectivă;
Art. 7 Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie;
Art. 12 Dreptul la securitate socială;
Art. 13 Dreptul la asistenţă socială şi medicală;
Art. 16 Dreptul familiei la protecţie socială, juridică şi
economică;
Art. 19 Dreptul lucrătorilor migranţi şi al familiilor
lor la protecţie
socială;
Art. 20 Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament
în materie de
angajare şi profesie, fără discriminare în
funcţie de sex.
1. Dreptul la muncă

 Utilizarea deplină a forţei de


muncă;
 Dreptul de a-şi câştiga existenţa
printr-o muncă întreprinsă în mod
liber;
 Servicii gratuite pentru ocuparea
forţei de muncă;
 Orientarea, formarea şi
readaptarea profesională.
2. Dreptul la condiţii de
muncă echitabile
 Durata rezonabilă a muncii zilnice
şi săptămânale;
 Zile de sărbătoare plătite;
 Concediul anual plătit;
 Reducerea duratei de muncă sau
concedii plătite suplimentar pentru
muncitorii angajaţi în activităţi
periculoase sau insalubre;
 Perioada de odihnă săptămânală.
3. Dreptul la securitate şi
igienă în muncă
 Adoptarea de reglementări
referitoare la securitate şi igienă;
 Controlul aplicării reglementărilor
de securitate şi de igienă;
 Consultarea organizaţiilor
patronale şi ale muncitorilor în
materie de securitate şi de igienă.
4. Dreptul la o
remuneraţie echitabilă
 Remuneraţie echitabilă;
 Remuneraţie majorată pentru
orele de lucru suplimentare;
 Egalitatea remuneraţiei pentru
femei şi bărbaţi;
 Termenul de preaviz rezonabil
în caz de încetare a angajării.
5. Dreptul sindical

 Dreptul de a constitui sindicate;


 Dreptul de a adera sau nu la
sindicate;
 Activităţi sindicale;

 Persoane protejate de articolul


5 (câmp de aplicare ratione
personae) .
6. Dreptul la negociere
colectivă
 Consultări comune;
 Negociere voluntară;

 Conciliere şi arbitraj;

 Acţiuni colective.
7. Drepturile copiilor –
protecţia tineretului
 Interdicţia muncii copiilor;
 Vârsta minimă de muncă prea ridicată pentru anumite
profesii;
 Dreptul la avantajul deplin al învăţământului obligatoriu;
 Durata muncii pentru tinerii sub şaisprezece ani;
 Remuneraţie echitabilă pentru tinerii muncitori şi ucenici;
 Integrarea în timpul de lucru a perioadei de pregătire
profesională;
 Concedii anuale plătite tinerilor în vârstă de sub
optsprezece ani;
 Interzicerea utilizării tinerilor sub optsprezece ani la
munci de noapte;
 Controlul medical periodic pentru tinerii sub optsprezece
ani;
 Protecţia specială a copiilor şi a adolescenţilor împotriva
pericolelor fizice şi morale la care sunt expuşi.
8. Drepturi referitoare la
maternitate –
condiţiile de angajare
a femeilor
 Dreptul salariatelor la concedii
de maternitate;
 Interzicerea concedierii;

 Pauze pentru alăptare;

 Reglementarea muncii de noapte


şi interzicerea muncilor
periculoase, insalubre sau
obositoare.
9. Dreptul la orientare
profesională
 Promovarea serviciilor care să ajute toate
persoanele, inclusiv pe cele cu handicap, să
rezolve problemele legate de alegerea unei
profesii sau avansarea profesională;
 Respectarea acestui articol este strâns
legată de respectarea art. 1 – dreptul la
muncă;
 Gratuitatea serviciilor de orientare
profesională;
 Egalitatea şanselor pentru membrii
societăţilor.
10. Dreptul la formare
profesională
 Formarea tehnică şi profesională –
Accesul la învăţământul tehnic
superior şi la învăţământul
universitar;
 Ucenicia şi alte sisteme de formare
pentru tineri;
 Formarea şi recalificarea
profesională a adulţilor;
 Măsuri specifice în favoarea
formării profesionale.
11. Dreptul la sănătate

 Eliminarea cauzelor unei


sănătăţi deficiente;
 Servicii de consultaţii şi de
educaţie;
 Prevenirea maladiilor.
12. Dreptul la securitate
socială
 Stabilirea sau menţinerea unui sistem
de securitate socială;
 Menţinerea regimului de securitate
socială la un nivel satisfăcător cel puţin
egal celui necesar pentru ratificarea
Codului European de Securitate Socială;
 Îmbunătăţirea progresivă a sistemului
de securitate socială;
 Egalitatea de tratament a cetăţenilor
altor Părţi contractante în ceea ce
priveşte securitatea socială.
13. Dreptul la asistenţă
socială şi medicală
 Dreptul persoanelor fără resurse la o
asistenţă socială şi medicală adecvată;
 Interzicerea diminuării drepturilor
politice sau sociale ale persoanelor care
beneficiază de asistenţă socială sau
medicală;
 Dreptul la servicii eficiente pentru a
preveni, înlătura sau a atenua nevoile de
ordin personal sau familial;
 Dreptul resortisanţilor altor Părţi
contractante care se află legal pe
teritoriul statului interesat fără a fi
rezidenţi, la asistenţă socială şi medicală.
14. Dreptul de a beneficia
de servicii sociale

 Obligaţia de a asigura servicii


sociale;
 Încurajarea societăţii civile
să participe la crearea şi
menţinerea serviciilor
sociale.
15. Dreptul persoanelor cu
handicap la formarea
profesională şi la
readaptarea profesională
şi socială
 Dreptul persoanelor cu handicap
la formare profesională;
 Dreptul persoanelor cu handicap
la un loc de muncă.
16. Dreptul familiei la
protecţie socială,
juridică şi economică
 Egalitatea drepturilor
familiilor;
 Egalitatea drepturilor soţilor
şi copiilor;
 Politica familială şi protecţia
legăturii sociale.
17. Dreptul mamei şi a
copilului la protecţie
socială şi economică
 Protecţia mamelor;
 Protecţia copiilor;

 Protecţia tinerilor în general.


18. Dreptul la exercitarea
unei activităţi pe
teritoriul celorlalte
părţi
 Aplicarea reglementărilor
existente într-un spirit liberal;
 Simplificarea formalităţilor şi
reducerea impozitelor şi taxelor;
 Liberalizarea reglementărilor;

 Dreptul cetăţenilor de a părăsi


ţara.
19. Dreptul lucrătorilor
migranţi şi al familiei lor

la protecţie şi asistenţă
Servicii gratuite de ajutor şi de informare; măsuri împotriva
propagandei înşelătoare privind emigraţia şi imigraţia;
 Asistenţă pentru a facilita plecarea, călătoria şi primirea
muncitorilor migranţi şi a familiilor lor;
 Colaborarea între serviciile sociale ale ţărilor de emigraţie
şi de imigraţie;
 Egalitatea de tratament a imigranţilor în ceea ce priveşte
condiţiile de muncă, afilierea la sindicate şi obţinerea de
locuinţe;
 Egalitatea de tratament a imigranţilor în privinţa
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor aferente la locul de
muncă;
 Reîntregirea familiei;
 Egalitatea de tratament a imigranţilor pentru acţiuni în
justiţie;
 Garanţia împotriva expulzării;
 Transferul câştigurilor şi al economiilor;
 Extinderea protecţiei şi a asistenţei asigurate muncitorilor
migranţi independenţi.
20. Dreptul la egalitate de
şanse şi de tratament în
materie de angajare şi
profesie, fără discriminare
în funcţie de sex
 Accesul la angajare, protecţia împotriva
concedierii şi reintegrarea profesională;
 Orientarea, formarea, recalificarea şi
reintegrarea profesională;
 Condiţiile de angajare şi de muncă;
 Evoluţia carierei, inclusiv promovarea.
21. Dreptul la informare şi
consultare
 Informarea periodică sau la
momentul oportun despre
situaţia economică şi financiară
a întreprinderii;
 Consultarea în timp util asupra
deciziilor propuse în vederea
neafectării lucrătorilor.
22. Dreptul de a participa la
determinarea şi
ameliorarea condiţiilor de
muncă şi a mediului de
muncă
Asigurarea dreptului lucrătorilor de a lua
parte la :
 Determinarea şi ameliorarea condiţiilor de
muncă şi de organizare a muncii;
 Protecţia sănătăţii şi a securităţii în
cadrul întreprinderii;
 Organizarea serviciilor şi facilităţilor
sociale;
 Controlul respectării reglementărilor.
23. Dreptul persoanelor
vârstnice la protecţie

 Dreptul persoanelor vârstnice


de a rămâne membri deplini
ai societăţii;
 Instituţiile de asistenţă şi
participarea la determinarea
condiţiilor de viaţă în
instituţii.
24. Dreptul la protecţie în
caz de concediere
 Existenţa motivelor întemeiate
legate de aptitudini şi
conduită;
 Indemnizaţii adecvate sau altă
reparaţie corespunzătoare
pentru lucrătorii concediaţi
fără motiv întemeiat.
25. Dreptul lucrătorilor la
protecţie în caz de
insolvabilitate a patronului

Garantarea creanţelor
lucrătorilor care rezultă din
contracte de muncă de către:
- o instituţie de asigurare;
- orice alta formă efectivă de
protecţie.
26. Dreptul la demnitate
în muncă

 Prevenirea hărţuirii sexuale;


 Dreptul la protecţia
demnităţii.
27. Dreptul lucrătorilor cu
responsabilităţi familiale
la egalitate de şanse şi
tratament
 Orientarea şi formarea
profesională;
 Condiţii de angajare şi securitate
socială;
 Promovarea serviciilor publice sau
private;
 Concedii parentale pentru
îngrijirea copiilor.
28. Dreptul
reprezentanţilor
lucrătorilor la protecţie
 Dreptul la protecţie efectivă
împotriva actelor care pot
aduce prejudicii;
 Dreptul la facilităţi.
29. Dreptul la informare şi
consultare în
procedurile de
concediere colectivă
 Informarea şi consultarea
reprezentanţilor lucrătorilor;
 Ajutoare pentru redistribuirea
şi recalificarea lucrătorilor.
30. Dreptul la protecţie
împotriva sărăciei şi a
excluderii sociale

 Acces efectiv la angajare,


locuinţă, formare,
învăţământ, cultură,
asistenţă socială şi medicală.
31. Dreptul la locuinţă

 Favorizarea accesului la
locuinţă;
 Cost accesibil la locuinţe
pentru persoanele care nu
dispun de resurse suficiente.
Mecanismul de control
 Două tipuri principale de metode
privind supravegherea aplicării
convenţiilor:
- plângerile;
- analiza rapoartelor.
 Procedura de control – intervenţia
a trei organe:
- Comitetul european al
drepturilor sociale,
- Comitetul guvernamental,
- Comitetul Miniştrilor.
Republica Moldova – stat ratificant
a Cărţii Sociale Europene revizuite
(obligaţii)

Adoptarea măsurilor Întocmirea Participarea la


necesare în vederea Rapoartelor şedinţele
executării reale a Naţionale referitor Comitetului
prevederilor ratificatela aplicarea Cartei guvernamental
Prevederi ale Cartei Sociale
Europene revizuite ratificate de
Republica Moldova
Articole integrale:
1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29
(Republica Moldova a selectat 6 articole din cele 9
articole considerate esenţiale, condiţie impusă de
Cartă).
Articole parţiale:
Art. 3 (par. 1-3); art. 4 (par. 3-5); art. 7 (par. 1-4, 7-10);
art. 13 (par. 1-3); art. 15 (par. 1, 2), art. 18 (par. 3, 4),
art. 19 (par. 7, 8), art. 27 (par. 2).

Notă: Pentru ratificare statul trebuie să se considere


legat de cel puţin 16 articole (inclusiv cele 6
considerate esenţiale sau 63 paragrafe). Republica
Moldova a ratificat minimul de 16 articole sau 64
paragrafe.
Codul European de
Securitate Socială (revizuit)

 Deschis spre semnare la 6


noiembrie 1990;
 9 ramuri tradiţionale ale
securităţii sociale;
 Sistemul de control al Codului.
ELEMENTE
COMPARATIVE ALE
SISTEMULUI DE
ASIGURĂRI SOCIALE DIN
REPUBLICA MOLDOVA
CU CONVENŢIA O.I.M.
102/1952 ŞI CODUL
EUROPEAN DE
SECURITATE SOCIALĂ
I. Îngrijiri medicale
1.1. Riscul acoperit

Art. 8 din Codul Legea nr. 1585-XIII


Art. 8 din European de din 27.02.98
Convenţia Securitate - finanţarea asistenţei
102/1952 medicale necesare
Socială
persoanei asigurate
- stările - cazurile in care în volumul şi de
sînt necesare calitatea prevăzută în
morbide,
îngrijiri medicale Programul unic;
indiferent de - acordarea asistenţei
cauză; cu caracter
medicale în cazul
- graviditatea, curativ; încheierii
naşterea şi - îngrijiri contractului de
urmările medicale cu asigurare obligatorie
1.2. Persoane protejate

Art. 9 din Convenţia Art. 9 din Codul Legea 1585-XIII


102/1952 European de Securitate din 27.02.1998
Socială
- fie categorii prescrise de
salariaţi, reprezentând în total - fie toţi salariaţii, inclusiv -art.1 prevede
cel puţin 50% din ansamblul ucenicii ca si soţii (şotiile) garantarea
salariaţilor precum si consorţii si aflate in întreţinere si copiii îngrijirilor
copiii salariaţilor din aceste lor; medicale;
categorii; - fie toate persoanele active
- persoane
- fie categorii prescrise ale din punct de vedere
asigurate pot fi
populaţiei active, reprezentând economic ca si toţi soţii /
soţiile aflaţi in întreţinere si atât cetăţenii
in total cel puţin 20% din Republicii
ansamblul rezidenţilor , precum copiii lor;
- toţi rezidenţii. Moldova cît si
si consorţii si copiii membrilor
Dreptul de a exclude. cetăţenii sau
acestor categorii;
- fie 5% din totalul apatrizii aflaţi în
- fie categorii prescrise de
rezidenţi , reprezentând in total salariaţilor; Republica
cel puţin 50% din ansamblul - fie 10% din ansamblul Moldova în
rezidenţilor; populatei active; interesul cărora
- fie daca s-a întocmit o - fie până la 10% din au fost plătite
declaraţie in aplicarea art.3 din ansamblul rezidenţilor; prime de
Convenţie (economia nu dispune Derogări: fie 80% din asigurare
de resurse suficiente), categorii ansamblul salariaţilor , fie obligatorie.
prescrise de salariaţi, 75% din ansamblul
1.3. Prestaţii de îngrijiri
medicale
Art. 10 din Convenţia Art. 10 din Codul European de
102/1952
Art. 18 din Legea
Securitate Socială
1585-XIII din
a)în caz de stare morbidă: a) îngrijirile acordate de medicii 27.02.1998
- îngrijiri din partea medicilor de generalişti sau specialişti
medicină generală, inclusiv persoanelor spitalizate sau
vizitele la domiciliu; nespitalizate inclusiv diagnosticele
- volumul
- îngrijiri din partea medicilor si controalele necesare, ca şi îngrijirilor
specialişti date în spitale vizitele la domiciliu; medicale este
persoanelor spitalizate sau b) îngrijirile acordate de un
nespitalizate si îngrijiri din partea prevăzut de
practician al unei profesii
medicilor specialişti date în afara recunoscute legal drept conexă Programul unic.
spitalelor; profesiei medicale, sub
- furnizarea de produse supravegherea unui medic sau a
farmaceutice esenţiale prescrise altui practician calificat;
de către medic sau de alt c) furnizarea produselor
practician calificat; farmaceutice necesare, pe baza
- spitalizarea, atunci când aceasta reţetei unui medic sau a altui
este necesară. practician calificat;
b) în caz de graviditate , naştere d) întreţinerea într-un spital sau în
sau urmări ale acestora: orice altă instituţie medicală;
- îngrijiri prenatale , îngrijiri pe e) îngrijire dentară, inclusiv
durata naşterii si îngrijiri protezele dentare necesare;
postnatale date fie de către un f) readaptarea medicală ,inclusiv
medic, fie de către o moaşă furnizarea, întreţinerea si
II. Indemnizaţii de boală

2.1. Riscul acoperit

Art. 14 din Art. 13 din Codul Art. 5 din Legea


Convenţia 102/1952 European de nr.289-XV din
Securitate Socială 22.07.2004
- incapacitatea de
muncă care rezultă - incapacitatea de - incapacitatea
dintr-o stare morbidă muncă cauzată de o temporară de muncă
si antrenează boală sau un cauzată de boli
suspendarea accident si obişnuite sau de
câştigurilor. antrenează accidente care nu
suspendarea sunt legate de
câştigurilor. muncă si antrenează
suspendarea
câştigurilor.
2.2. Persoane protejate

Art. 15 din Convenţia Art. 14 din Codul Art. 2 din


102/1952 European de Securitate Legea nr. 289-
Socială. XV din
- fie categorii prescrise de 22.07.2004
salariaţi reprezentând în total - fie toate categoriile de
50% din ansamblul salariaţi , inclusiv ucenicii;
- fie categoriile prescrise - persoanele
salariaţilor;
- fie categorii prescrise ale de populaţie activă din asigurate cu
populaţiei active, punct de vedere economic domiciliul in
reprezentând in total cel puţin constituind, in total cel Republica
20% din ansamblul puţin 80% din ansamblul Moldova si
rezidenţilor; populaţiei active din punct şomerii cu drept
- fie toţi rezidenţii ale căror de vedere economic.
la ajutor de
resurse pe durata riscului nu Prin derogare orice Parte
poate exclude o parte din şomaj.
depăşeşte limitele prescrise
conform dispoziţiilor art.67 categoriile de salariaţi,
din Convenţie. formând in total cel mult
- fie, daca s-a făcut o 10% din ansamblul
declaraţie in aplicarea art.3 salariaţilor.
din Convenţie (economia nu a
ajuns un grad suficient de
dezvoltare), categorii
2.3. Indemnizaţii de boală

Art. 16 din Art. 15 din Codul Art. 13 din Legea


Convenţia European se nr.289-XV din
102/1952 Securitate Socială 22.07.2004

Cuantumul lunar al
- prestaţia care - indemnizaţiile de indemnizaţiei se stabileşte
constă dintr-o plată boală trebuie sa fie diferenţiat in funcţie de
periodică calculată vărsate sub formă de durata stagiului de cotizare:
-60% din baza de calcul
conform dispoziţiilor plăti periodice stabilită conform art.7 din
fie ale art.65, fie ale calculate conform Lege-în cazul unui stagiu de
art.66 din Convenţie. dispoziţiilor art.71sau cotizare de până la 5 ani;
-70% din baza de calcul
ale art.72 din Cod. stabilită conform art.7 din
Plăţile periodice pot Lege-în cazul unui stagiu de
varia cu condiţia că cotizare cuprins între 5 şi 8
suma lor medie sa fie ani;
-100% din baza de calcul
in conformitate cu stabilită conform art.7 din
aceste dispoziţii. Lege-în cazul unui stagiu de
cotizare de peste 8 ani.
Cuantumul indemnizaţiei
pentru incapacitate
temporară de muncă
cauzată de tuberculoză
2.4. Perioada de acordare a
indemnizaţiei de boală

Art. 17 din Codul Art. 9 din Legea


Art. 18 din
European al nr.289-XV din
Convenţia
Securităţii Sociale 22.07.2004
102/1952
- indemnizaţia se - indemnizaţia pentru
- indemnizaţia se incapacitate
acordă pe întreaga
acorda pe întreaga temporară de muncă
durată a riscului sau
durata a riscului, sub se acorda pe o durată
până la acordarea în
rezerva ca durata de cel mult 180 de
lichid a ajutoarelor de
prestaţiei sa poată fi zile în cursul unui an
bătrâneţe, invaliditate
limitată la 26 de calendaristic si începe
sau readaptare
săptămâni in caz de sa curgă din prima zi
- durata acordării
boală, cu posibilitatea de concediu medical;
acestor indemnizaţii
de a nu acorda - indemnizaţia pentru
poate fi limitată la 52
prestaţia pe durata incapacitate
de săptămâni pentru
primelor 3 zile de la temporară de muncă
fiecare caz de boală
suspendarea începând cu a 120 zi
sau de 78 de
câştigului. se plăteşte in cazul
săptămâni în decursul
III. Ajutoare de şomaj
3.1. Riscul acoperit

Art. 19 din Codul European al Art. 2 din


Art. 20 din Securităţii Sociale
Convenţia Legea 102-XV
102/1952 - şomajul complet, definit drept absenţă a din 13.03.2003
câştigurilor datorită imposibilităţii de a
obţine un serviciu convenabil de o
- suspendarea persoană protejată capabilă sa - suspendarea
câştigului în muncească, disponibilă să facă şi aflată câştigului în
efectiv în căutarea unui loc de muncă; rezultatul
rezultatul - altfel de şomaj decât cel complet,
imposibilităţii definit drept pierderea câştigurilor imposibilităţii
obţinerii unui loc datorită uneia dintre următoarele situaţii obţinerii unui
de muncă sau ambelor: loc de muncă si
 reducerea duratei de lucru faţă de
convenabil în nedesfăşurării
cea normală sau legală, reducerea
cazul unei nemotivată de starea de sănătate sau de activităţii in
persoane acordul personal al lucrătorului , fără scopul obţinerii
întrerupere a relaţiei de muncă; de venituri.
protejate,  imposibilitatea obţinerii unui serviciu
capabilă si convenabil cu normă întreagă, pentru un
şomer care deşi a acceptat un serviciu
3.2. Persoane protejate
Art. 20 din Codul European al Art. 5 si 30 din
Art. 21 din Convenţia
Securităţii Sociale Legea 102-XV din
nr.102/1952 13.03.2003
- fie toţi salariaţii inclusiv ucenicii;
- fie categorii prescrise - fie toate categoriile prescrise de - persoanele aflate in
populaţie activă din punct de vedere căutarea unui loc de
de salariaţi , economic ,formând in total cel puţin muncă;
reprezentând in total cel 70% din ansamblul populaţiei active din  al cârei contract a fost
puţin 50% din punct economic. desfăcut din motive
Prin derogare orice Parte poate economice;
ansamblul salariaţilor; exclude o parte din categoriile de  expirarea termenului
- fie toţi rezidenţii ale salariaţi care formează în total cel puţin contractului individual
căror resurse pe durata 15% din ansamblul salariaţilor . de muncă;
In plus, persoanele protejate trebuie  desfacerea
riscului nu depăşesc sa includă în condiţiile prescrise cel contractului de muncă
limitele prescrise de puţin două dintre următoarele opt din propria iniţiativă din
art.67 din Convenţie; categorii de persoane: motivul stării sănătăţii,
- tinerii care si-au terminat transferarea sediului
- fie dacă a fost făcută o pregătirea profesională; unităţii in altă localitate
declaraţie in aplicarea - tinerii care şi-au terminat studiile; sau transferului soţului
art.3 din Convenţie - tinerii eliberaţi din serviciul (soţiei) la lucru în altă
militar obligatoriu; localitate;
(grad insuficient de - părinţii aflaţi la sfârşitul unei  care a încetat să
dezvoltare), categorii perioade consacrate educaţiei unui lucreze renunţând la
prescrise de salariaţi copil după terminarea concediului de licenţa (autorizaţie)
maternitate; pentru desfăşurarea
reprezentând in total cel - persoanele ale căror consort a unei activităţi de
puţin 50% din decedat; întreprinzător sau pe
ansamblul salariaţilor - persoanele divorţate ; bază de patentă;
- deţinuţii eliberaţi;
3.3. Calcularea ajutoarelor
de şomaj
Art. 22 din Art. 21 din Codul Art. 32 din Legea
Convenţia European al 102-XV din 13.03.2003
102/1952 Securităţii Sociale
- ajutoarele se stabilesc
- ajutoarele constau - în cazul şomajului în funcţie de stagiul de
cotizare , după cum
din plăţi periodice, complet, ajutoarele
urmează:
calculate conform trebuie să fie plătite - 50% din salariul
dispoziţiilor art.65 sub formă de plăţi mediu pe economie din
sau ale art.66 din periodice conform anul precedent în cazul
Convenţie; dispoziţiilor art.71 sau unui stagiu de cotizare
– în cazul protejării 72 din Cod; de până la 5 ani;
tuturor rezidenţilor - în caz de şomaj, altul -55% din salariul
ale căror resurse nu decât cel complet, mediu pe economie din
anul precedent, în cazul
depăşesc limitele ajutoarele trebuie
unui stagiu de cotizare
prescrise, ajutorul va plătite în condiţiile cuprins între 5 şi 10 ani;
consta dintr-o plată prescrise sub formă -60% din salariul
periodică, calculată de plăţi periodice care mediu pe economie din
conform prevederilor să compenseze în mod anul precedent, în cazul
art.67 din Convenţie. echitabil pierderea de unui stagiu de cotizare
câştiguri datorate de peste 10 ani.
3.4. Perioada de plată a
ajutorului de şomaj
Art. 24 din Art. 24 din Codul Art. 33 din Legea
Convenţia European de 102-XV din
102/1952 Securitate Socială 13.03.2003

- ajutoarele se acordă - ajutoarele se acordă


- ajutoarele se acordă diferenţiat, în funcţie
pe întreaga perioadă
pe întreaga perioadă de stagiul de cotizare,
a riscului, exceptând
sau până la acordarea după cum urmează:
cazurile de limitare a
ajutorului în lichidităţi - 6 luni
ei, inclusiv:
a ajutoarelor de calendaristice, în
 când sânt
bătrâneţe, invaliditate cazul unui stagiu de
protejate categorii de
sau readaptare cotizare de până la 5
salariaţi la 13
profesională; ani, dar nu mai puţin
săptămâni în cursul
- durata de acordare a de 1 an;
unei perioade de 12
ajutoarelor poate fi - 9 luni
luni;
limitată fie la 39 de calendaristice, în
 când sânt
săptămâni în decursul cazul unui stagiu de
protejaţi toţi
unei perioade de 24 cotizare cuprins între
rezidenţii ale căror
de luni, fie la 39 de
IV. Pensia de bătrâneţe
4.1. Riscul acoperit
Art. 26 din Codul European de Securitate Art. 41 din Legea
Art. 26 din Convenţia
Socială 156-XIV din
102/1952
14.10.1998
- riscul acoperit este supravieţuirea dincolo de o vârstă
- supravieţuirea peste o prescrisă ; - începând cu 1 ianuarie
vârstă prescrisă; - vârsta prescrisă nu poate depăşi 65 de ani decât dacă
criterii demografice, economice şi sociale adecvate le 1999 , vârstele de
- vârsta prescrisă nu va
justifică; pensionare se stabilesc
trebui să depăşească 65 Dacă vârsta prescrisă este egală sau superioară vârstei la 60 de ani şi 6 luni
de ani; de 65 de ani, aceasta trebuie să fie menţionată, în
pentru bărbaţi şi la 55
- o vârstă mai mare de condiţiile prescrise conform dispoziţiilor a cel puţin una
dintre următoarele condiţii: de ani 6 luni pentru
65 de ani va putea fi - când cel interesant a îndeplinit munci considerate de femei.
fixată avându-se în legislaţia sau practica naţională ca munci grele sau
- în fiecare an ulterior,
vedere capacitatea de insalubre, în scopul atribuirii pensiei de bătrâneţe;
- datorită incapacităţii de a munci în măsura prescrisă si la vârstele de pensionare
muncă a persoanelor din
vârsta prescrisă; se majorează cu 6 luni;
ţara respectivă; - în caz de şomaj total de o durată de cel puţin un an după - începând cu 1 ianuarie
- legislaţia naţională va o vârstă prescrisă;
- după o perioadă prescrisă de cotizare, de activitate 2003 se stabilesc
putea suspenda
profesională sau de rezidenţă superioară duratei vârstele de pensionare
prestaţiile dacă persoana perioadelor prevăzute în art. 29 din Cod; necesare obţinerii
care ar avea dreptul la Orice parte se poate deroga de la dispoziţiile expuse
dreptului de pensie
aceasta exercită anumite mai sus atunci când legislaţia sa prevede modalităţi de
variaţie a vârstei de pensionare în conformitate cu pentru limită de vârstă
activităţi prescrise sau următoarele dispoziţii: de 62 de ani pentru
va putea reduce a) persoanele care solicită ca, în condiţiile precise să
bărbaţi şi de 57 de ani
prestaţiile contributive beneficieze mai devreme de pensie, sub rezerva
reducerilor posibile, în funcţie de durata perioadei de pentru femei.
atunci când câştigurile
anticipare, faţă de suma normală pe care ar fi primit-o la - cuantumul integral al
beneficiarului, celelalte
4.2. Persoane protejate

Art.27 din Convenţia Art. 28 din Codul Art. 2 din


102/1952 European al Securităţii Legea nr.156-
Sociale XIV din
- fie categorii prescrise de 14.10.1998
salariaţi, reprezentând în - toţi salariaţii, inclusiv, în
total cel puţin 50% din condiţiile prescrise,
- asiguraţii
ansamblul salariaţilor; ucenicii;
domiciliaţi în
- fie categorii prescrise ale - categorii prescrise de
populaţiei active, Republica
populaţie activă din punct
reprezentând în total cel Moldova;
de vedere economic,
puţin 20% din ansamblul - persoanele
formând în total cel puţin
rezidenţilor; care la data
- fie toţi rezidenţii ale
80% din ansamblul
stabilirii pensiei
căror resurse pe durata populaţiei active din punct
nu au
riscului nu depăşesc de vedere economic;
calitatea de
limite prescrise conform - toţi rezidenţii;
salariat dar
dispoziţiilor art.67 din Părţile pot exclude din
Convenţie; îndeplinesc
categoriile menţionate mai
- fie, dacă a fost făcută o condiţiile
sus:
declaraţie în aplicarea prevăzute de
categorii de salariaţi
art.3 din Convenţie, Lege;
categorii prescrise de formând în total cel mult
- agricultorii.
4.3. Calcularea pensiei de
bătrâneţe
Art. 28 şi 29 din Convenţia 102/1952 Art. 29 şi 30 din Codul Art. 42 din
European al Securităţii Sociale
Pensia va consta dintr-o plată periodică, Legea nr.156 din
calculată după cum urmează: 14.10.1998
- pensia de bătrâneţe trebuie să
- fie conform dispoziţiilor art.65 sau 66 din
Convenţie, atunci când sânt protejate categorii fie acordată sub formă de plăţi
de salariaţi sau categorii ale populaţiei active; periodice calculate conform - începând cu 1
- fie conform dispoziţiilor art.67 din dispoziţiilor art.71 sau 72 din Cod;
Convenţie, atunci când sânt protejaţi toţi - - pensia vizată trebuie să fie ianuarie 1999 se
rezidenţii ale căror resurse pe durata riscului garantată tuturor persoanelor stabileşte stagiul
nu depăşesc limitele prescrise.
Pensia trebuie garantată cel puţin:
protejate care, conform regulilor de cotizare
- unei persoane care a realizat, înainte de prescrise au efectuat o perioadă necesar obţinerii
survenirea riscului, conform unor reguli de 40 de ani de cotizare, de
prescrise, un stagiu care poate consta fie din 30 activitate profesională sau de
dreptului la pensie
de ani de cotizare sau de angajare, fie din 20 de rezidenţă, inclusiv orice perioadă de 26 de ani
rezidenţă;
- când, în principiu, toate persoanele active
asimilată. pentru bărbaţi şi
sânt protejate, unei persoane protejate care a Prin derogare pensia vizată de 22 de ani
realizat un stagiu prescris de cotizare şi în este garantată:
pentru femei;
numele căreia au fost vărsate, în cursul - atunci când, în principiu toate
perioadei active de viaţă, cotizaţii al căror persoanele active din punct de - în fiecare an
număr mediu anual atinge o cifră prescrisă; vedere economic sânt protejate, ulterior, stagiul de
Atunci când acordarea pensiei respective
este condiţionată de realizarea unei perioade
persoanele protejate care au cotizare se
minime de cotizare sau de angajare, o prestaţie cotizat, conform regulilor majorează cu 1 an
redusă trebuie garantată cel puţin: prescrise, o perioadă prescrisă şi
- unei persoane protejate care a realizat, în numele cărora au fost vărsate, pentru bărbaţi şi
înainte de survenirea riscului, conform unor de-a lungul perioadei active a cu 2 ani pentru
reguli prescrise, un stagiu de 15 ani de cotizare
sau de angajare;
vieţii lor, cotizaţii al căror număr femei, până la
- când, în principiu, sânt protejate toate mediu anual, numărul anual sau atingerea
sumă medie anuală atinge o cifră
V. Ajutoare în caz de accidente
de muncă
5.1. Riscul acoperit
Art. 32 din Convenţia Art. 32 şi 34 din Codul European de
102/1952
Art. 2 din
Securitate Socială
Legea nr.
- starea morbidă ; - necesitatea de îngrijiri medicale; 756-XIV din
- incapacitatea de muncă - incapacitatea iniţială sau temporară de
rezultată dintr-o stare morbidă muncă care determină suspendarea 24.12.1999
şi care antrenează câştigurilor, aşa cum este definită de
suspendarea câştigului aşa
cum este aceasta definită;
legislaţia naţională; - diminuarea
- pierderea totală a capacităţii de câştig
- pierderea totală sau parţială sau pierderea parţială a capacităţii de
capacităţii de
a capacităţii de a câştiga peste
câştig dincolo de un anumit nivel prescris muncă;
un anumit grad prescris,
atunci când este probabil că
atunci când este probabil că această - pierderea
această pierdere totală sau pierdere totală sau parţială va fi capacităţii de
parţială va fi permanentă, sau permanentă, sau diminuarea
corespunzătoare a integrităţii fizice; muncă;
diminuarea corespunzătoare a
capacităţii fizice ; - în cazul decesului victimei, pierderea - decesul ca
- pierderea mijloacelor de mijloacelor subzistenţă de către urmare a
existenţă a văduvei sau a consortele şi copiii victimei.
copiilor ca urmare a decesului Notă:
accidentului de
susţinătorului familiei; în cazul - E necesar de a prescrie o definiţie a muncă sau a
văduvei, dreptul la prestaţie accidentului de muncă care să comporte bolii
poate fi condiţionat condiţiile în care accidentul pe traseul
prezumţiei, conform legislaţiei profesionale.
5.2. Persoane protejate

Art. 33 din Convenţia Art. 35 din Codul Art. 3 din Legea 756-
102/1952 European de Securitate XIV din 24.12.1999
Socială
- fie categorii prescrise de - cetăţenii Republicii
salariaţi, reprezentând în - toţi salariaţii, inclusiv Moldova, cetăţenii
total cel puţin 50% din ucenicii şi, în cazul străini şi apatrizii care
ansamblul salariaţilor şi, desfăşoară activitate pe
decesului victimei,
pentru prestaţiile la care teritoriul Republicii
consortul supravieţuitor
se deschide dreptul prin Moldova în bază de
şi copiii; sau contract individual de
decesul susţinătorului - categorii prescrise de
familiei ,de asemenea muncă, încheiat cu un
populaţie activă din punct angajator din Republica
consorţii şi copii
de vedere economic, Moldova;
salariaţilor din aceste
formând in total cel puţin - cetăţenii Republicii
categorii ;
- fie, atunci când a fost 80% din ansamblul Moldova care
făcută o declaraţie în populaţiei active, in cazul desfăşoară activitate în
aplicarea art.3 din decesului victimei, străinătate, în baza
Convenţie, categorii consortul supravieţuitor şi dispoziţiei legale a unui
prescrise de salariaţi, copiii. angajator din Republica
reprezentând în total cel Moldova;
puţin 50% din ansamblul Notă: În cazul - persoanele care
salariaţilor care lucrează consorţilor supravieţuitori desfăşoară activitate în
în întreprinderi funcţii efective sau sânt
, dreptul la pensie poate fi
industriale cu cel puţin 20 numite în autorităţile
5.3. Conţinutul îngrijirilor
medicale
Art. 34 din Convenţia 102/1952 Art. 36 din Codul European de Art. 10 din Legea nr.756-
Securitate Socială XIV din 24.12.1999
- îngrijirile date de către medicii de - îngrijirile date de medicii generalişti şi
medicină generală şi specialişti specialişti persoanelor spitalizate, inclusiv
punerea diagnosticelor şi efectuarea - tratament ambulatoriu;
persoanelor spitalizate sau - analize medicale şi
nespitalizate, inclusiv vizitele la controalelor necesare, ca şi vizitele la
domiciliu; medicamente;
domiciliu; - asistenţă medicală de
- îngrijirile acordate de membrul unei
- îngrijirile dentare ; urgenţă ;
profesii legal recunoscute ca fiind conexă
- îngrijirile date de infirmieri, fie la profesiei medicale, sub supravegherea - servicii medicale în
domiciliu , fie într-un spital sau într-o unui medic sau a altui practician calificat; spitale şi clinici
altă instituţie medicală; - furnizarea produselor farmaceutice specializate;
- întreţinerea într-un spital , o casă de necesare pe baza reţetei unui medic sau a - servicii de chirurgie
convalescenţă, un sanatoriu sau într-o altui practician calificat; plastică şi reparaţie;
altă instituţie medicală; - întreţinerea într-un spital sau orice altă
- servicii de fizioterapie;
- furniturile dentare , farmaceutice şi instituţie medicală ;
- îngrijirile dentare, inclusiv protezele - îngrijirea socială;
alte furnituri medicale sau - tratament sanatorial;
chirurgicale , inclusiv aparatele de dentare necesare ;
- readaptarea medicală, inclusiv - acoperirea cheltuielilor
proteză şi întreţinerea acestora , pentru transport pentru
furnizarea, întreţinerea şi înlocuirea
precum şi ochelarii; vizitarea instituţiilor
aparatelor de ortopedie sau a protezelor ,
- îngrijirile date de un membru de altă ca şi a aparatelor de ajutor medical medicale , sanatoriilor şi
profesie recunoscută legal ca fiind conform celor prescrise ; a cheltuielilor
conexă profesiei medicale, sub - transportarea victimei, conform celor însoţitorului;
supravegherea unui medic sau a unui prescrise; - materiale şi articole
dentist. - în măsura posibilului, îngrijiri la locul de medico-sanitare pentru
Dacă a fost făcută o declaraţie în muncă ;
corectarea auzului şi
aplicarea art.3 din Convenţie , - îngrijiri de urgenţă victimelor
accidentelor grave; văzului;
îngrijirile medicale trebuie să includă - proteze, aparate
cel puţin : - îngrijiri constante victimelor unor răni
uşoare care nu determină încetarea ortopedice şi
- îngrijirile date de medici de medicină încălţăminte ortopedică
lucrului.
generală, inclusiv vizitele la domiciliu;
5.4. Cuantumul plăţilor
periodice
Art. 36 din Convenţia Art. 37-39 din Codul Art. 14,16,18 din Legea nr.
102/1952 756-XIV din 24.12.1999
European de
- plăţile periodice vor fi Securitate Socială - cuantumul indemnizaţiei
calculate conform dispoziţiilor pentru incapacitate temporară
art.65 sau art.66 din Convenţie - ajutorul trebuie să fie de muncă constituie 100% din
dacă pierderea capacităţii de vărsat sub formă de plăţi salariul mediu lunar asigurat
muncă va fi permanentă, sau al asiguratului pe ultimele 6
diminuarea corespunzătoare a
periodice calculate luni premergătoare lunii în
integrităţii fizice, sau decesul conform dispoziţiilor care s-a produs accidentul de
susţinătorului familiei. art.71 sau 72 din Cod; muncă sau a fost constatată
În caz de pierdere parţială a - suma la care se pot îmbolnăvirea profesională;
capacităţii de a câştiga, atunci - cuantumul indemnizaţiei de
ridica plăţile periodice
când este probabil că această invaliditate pentru asiguratul
pierdere va fi permanentă, sau poate varia pe durata încadrat în gradele I sau II de
în cazul unei diminuări situaţiei în cauză; invaliditate se determină ca
corespunzătoare a integrităţii - în cazul pierderii diferenţa dintre 2/3 din
fizice, prestaţia, când este parţiale a capacităţii de salariul mediu lunar asigurat
datorată, va consta dintr-o plată al asigurătorului pe ultimele 6
periodică fixată la o proporţie câştig într-o proporţie luni premergătoare lunii în
convenabilă din cea prevăzută inferioară celei de 25% care s-a produs accidentul de
în caz de pierdere totală a sau a micşorării muncă sau a fost constatată
capacităţii totale de a câştiga corespunzătoare a îmbolnăvirea profesională;
sau de diminuare - indemnizaţia de deces se
corespunzătoare a integrităţii
integrităţii fizice, acordă o singură dată, în sumă
fizice. ajutorul se poate acorda fixă, corespunzător numărului
VI. Ajutoare familiale
6.1. Riscul
acoperit
Art. 40 din Art. 45 din Codul Legea 499/XIV din
Convenţia European de 14.07.1999;
102/1952 Securitate Socială Hotărârea
Guvernului nr. 1478
- riscul acoperit - situaţia acoperită este din 15.11.2002 şi
revine copiilor, întreţinerea copiilor, alte reglementări
conform celor conform celor prescrise. - situaţia acoperită
prescrise. este creşterea /
îngrijirea şi
întreţinerea copilului
conform celor
prescrise.
6.2. Persoane protejate
Art. 41 din Convenţia Art. 46 din Codul European de
Securitate Socială
Legea 499/XIV
102/1952
din 14.07.1999
- copiii tuturor salariaţilor inclusiv
- fie categorii prescrise
ucenicii; sau
Hotărârea
de salariaţi, - copiii tuturor persoanelor active Guvernului nr.
reprezentând în total cel din punct de vedere economic; sau 1478 din 15
puţin 50% din - copiii tuturor rezidenţilor;
noiembrie 2002
ansamblul salariaţilor; - copiii tuturor rezidenţilor ale căror
- fie categorii prescrise resurse, pe durata situaţiei
ale populaţiei active, respective, nu depăşesc anumite - invalizii din
limite prescrise; copilărie de
reprezentând în total cel
Prin derogare de la primele două
puţin 20% din totalul poziţii de mai sus orice Parte poate gradele I,II,III;
rezidenţilor; exclude: - copiii invalizi, în
- fie toţi rezidenţii ale - copiii unor categorii de salariaţi vârstă de până la
căror resurse pe durata care formează, în total, cel puţin 5%
16 ani, cu
riscului nu depăşesc din ansamblul salariaţilor;
- copiii unor categorii de severitatea
nişte limite prescrise;
- fie, dacă a fost făcută o populaţie activă din punct de vedere I,II,III;
economic, formând în total, cel mult - copiii care au
declaraţie în aplicarea 10% din ansamblul populaţiei active.
art.3 din Convenţie, Copiii indicaţi pe primele două pierdut
categorii prescrise de poziţii dacă primesc ajutoare de întreţinătorul;
salariaţi, reprezentând invaliditate, de bătrâneţe sau de - familiile cu
în total cel puţin 50% urmaş, ajutoare de incapacitate
copii.
6.3. Categorii de ajutoare
familiale
Art. 42 din Convenţia Art. 47 din Codul Legea 499-XIV din
102/1952 European de Securitate 14.07.1999;
Socială Hotărârea
- fie o plată periodică Guvernului nr. 1478
acordată oricărei persoane din 15.11.2002 şi
- fie plăţi periodice în
protejate care a realizat alte reglementări
favoarea familiilor;
stagiul prescris; - fie o combinaţie de plăţi
- fie furnizarea pentru - fie plăţi periodice în
periodice, avantaje fiscale, favoarea familiilor şi
copii a hranei, ajutoare în natură sau copiilor;
îmbrăcămintei, cazarea, servicii sociale în favoarea - fie o combinaţie de
sejurul de vacanţă sau familiilor. plăţi periodice,
asistenţă menajeră; avantaje, fiscale
- fie o combinaţie a plăţilor Notă: Dreptul la ajutoare ajutoare în natură sau
indicate mai sus; nu poate fi subordonat nici servicii sociale în
Ajutoarele menţionate unei condiţii de stagiu favoarea familiilor.
trebuie garantate cel puţin excepţie făcând copiii tuturor
unei persoane protejate rezidenţilor când dreptul la Notă: Dreptul la
care a realizat, în cursul ajutoare poate fi condiţionat ajutoare este
unei perioade prescrise, un de efectuarea unui stagiu a subordonat de venitul
stagiu care poate consta fie global al unei
cărui durată nu trebuie să
din trei luni de cotizare sau persoane (familiei) cu
depăşească şase luni de
de angajare, fie dintr-un an excepţiile prevăzute
rezidenţă.
6.4. Mărimea ajutoarelor
familiale
Art. 44-45 din Art. 49-50 din Codul Valoarea totală a
Convenţia 102/1952 European de ajutoarelor
Securitate Socială atribuite în
- fie 3% din salariul
Republica Moldova
aferent unei munci
manuale obişnuite depusă Valoarea totală a sunt sub nivelul
de un lucrător de gen ajutoarelor atribuite standardelor
masculin, determinat trebuie să reprezinte stabilite prin Codul
conform regulilor cel puţin: European de
stipulate la articolul 66 - fie 1,5% din Securitate Socială.
din Convenţie, înmulţit cu produsul intern brut;
numărul total al copiilor - fie 3% din salariul
tuturor persoanelor
minim legal sau
protejate;
- fie 1,5% din salariul sus interprofesional al
–menţionat, înmulţit cu unui muncitor
numărul total al copiilor obişnuit, determinate
tuturor rezidenţilor. conform dispoziţiilor
Dacă prestaţiile constau art.72 din Cod,
dintr-o plată periodică, înmulţite cu numărul
ele trebuie acordate pe total al tuturor
VII. Ajutoare de
maternitate
7.1. Riscul
acoperit
Art. 47 din Art. 51 din Codul Art. 5 din Legea
Convenţia European de Securitate 289-XV din
102/1952 Socială 22.07.2004
- graviditatea, - perioada de sarcină, - sarcina, naşterea
naşterea şi naşterea şi urmările şi creşterea
urmările acestora acestora; copilului.
precum şi - suspendarea câştigului
suspendarea din cauza acestor motive,
câştigului care aşa cum este definită
rezultă ca urmare aceasta în legislaţia
a acestora, aşa naţională.
cum sânt definite
în legislaţia
naţională.
7.2. Persoane protejate

Art. 48 din Convenţia Art. 52 din Codul European de Art. 16 din


102/1952 Securitate Socială
A.- toate salariatele, inclusiv ucenicele şi
Legea 289-
- fie toate femeile care aparţin copiii lor de sex feminin, ca şi toate soţiile XV din
unor categorii prescrise de aflate în întreţinerea salariaţilor, inclusiv a 22.07.2004
salariaţi, categorii ucenicilor şi copii acestora de sex feminin; sau
reprezentând în total cel puţin - toate femeile active economic şi copiii lor de
50% din ansamblul salariaţilor sex feminin, ca şi toate soţiile aflate în - asiguratele;
precum şi, în ceea ce priveşte întreţinerea bărbaţilor activi economic şi
prestaţiile medicale în caz de copiii lor de sex feminin;
- soţiile
maternitate, soţiilor bărbaţilor
- toate rezidentele; aflate la
care fac parte din aceleaşi
categorii;
B.- cu privire la situaţia privind întreţinerea
suspendarea câştigului:
- fie toate femeile care aparţin
- toate salariatele, inclusiv ucenicele; soţilor
unor categorii prescrise ale
populaţiei active, categorii - toate femeile aparţinând unor categorii salariaţi;
reprezentând în total cel puţin prescrise de populaţie activă economic, - şomerele.
20% din ansamblul rezidenţilor formând, în total, cel puţin 80% din ansamblul
precum şi, în ceea ce priveşte populaţiei active economic;
prestaţiile medicale în caz de Prin derogare de la alineatul 1 de mai sus
maternitate, soţiile bărbaţilor orice Parte poate exclude:
care fac parte din aceleaşi - femeile aparţinând unor categorii de salariaţi
categorii; ce formează în total cel mult 5% din
- fie, atunci când a fost făcută o
ansamblul salariaţilor şi copiilor de sex
declaraţie în aplicarea art.3 din
feminin ca şi soţiile bărbaţilor aparţinând
Convenţie, toate femeile care
aparţin unor categorii prescrise acestor categorii şi pe copiii lor de sex
de salariaţi, categorii feminin; sau
reprezentând în total cel puţin - femeile aparţinând unor categorii de
populaţie activă economic care formează în
7.3. Cuantumul ajutoarelor de
maternitate
Art. 49 din Convenţia Art. 53 din Codul European de
102/1952 Securitate Sociala Art. 124 din
Codul Muncii
1. În ceea ce priveşte graviditatea , naşterea şi
1.În ceea ce priveşte urmările acestora, îngrijirile medicale trebuie să referitor la
graviditatea, naşterea şi urmările includă: acordarea
acestora, îngrijirile medicale care - îngrijirile prenatale, îngrijirile în timpul naşterii
urmează a fi acordate trebuie să şi cele postnatale, acordate fie de un medic concediului
includă cel puţin: generalist sau specialist, fie de o moaşă de
calificată, unor persoane spitalizate sau
- îngrijirile pre-natale, pe durata maternitate;
nespitalizate, inclusiv stabilirea diagnosticului
naşterii şi post-natale, date fie de şi controlul necesar , conform celor prescrise ca
un medic fie de o moaşă şi vizitele la domiciliu;
calificată; - îngrijirile acordate de un membru al unei pct. 23-28
- spitalizarea atunci când aceasta profesii recunoscute drept conexă profesiei din
este necesară. medicale , având competenta de a furniza servicii
asociate îngrijirilor de maternitate, sub control Hotărârea
Îngrijirile medicale menţionate
trebuie să tindă a menţine,
medical adecvat; Guvernului
- furnizarea produselor farmaceutice necesare pe
restabili sau îmbunătăţi sănătatea baza unei reţete prescrise de un medic sau de nr. 108 din
femeii protejate, precum şi altă persoană calificată; 03.02.2005
abilitatea acestea de a munci şi - întreţinerea într-un spital sau în orice altă
de a face faţă nevoilor personale. instituţie medicală;
- îngrijirile dentare, inclusiv protezele dentare
2. În ceea ce priveşte
necesare;
suspendarea câştigului ca - readaptarea medicală, inclusiv furnizarea ,
rezultat al gravidităţii, naşterii şi întreţinerea şi înlocuirea protezelor şi aparatelor
urmărilor acestora, prestaţia va de ortopedie ca şi a celor de ajutor medical,
consta dintr-o plată periodică, conform celor prescrise;
- transportul beneficiarului, conform celor
VIII. Ajutoarele de
invaliditate
8.1. Riscul
asigurat
Art. 54 din Art. 58 din Codul European
de Securitate Sociala Art. 19 din Legea
Convenţia 156-XIV din
102/1952 - incapacitatea de muncă sau de 14.10.1998
câştig de un grad prescris, dacă
- inaptitudinea, de este vorba de o persoană activă
- pierderea totală sau
un anumit grad economic;
- incapacitatea de a-ţi îndeplini parţială a capacităţii
prescris, de a o ocupaţie într-o măsură de muncă din cauza:
exercita o prescrisă, dacă nu este vorba a) unei boli
activitate de o persoană activă economic; obişnuite;
profesională, - incapacitatea de un grad
b) unui accident de
atunci când este prescris a unui copil, cauzată
de un handicap congenital, sau muncă;
probabil că de o invaliditate survenită c) unei boli
această înainte de vârsta la care ia profesionale.
inaptitudine va fi sfârşit şcolarizarea obligatorie,
permanentă sau atunci când este probabil ca
atunci când ea această incapacitate să fie
8.2. Persoane
protejate
Art. 59 din Codul
Art. 55 din Convenţia Art. 20 din Legea
102/1952 European de Securitate 156-XIV din
Sociala 14.10.1998
- fie categorii prescrise de
salariaţi, reprezentând în - toţi salariaţii, inclusiv, în - asiguratul
total cel puţin 50% din încadrat într-un
condiţiile prescrise,
ansamblul salariaţilor; grad de invaliditate
- fie categorii prescrise ale
ucenic; sau
- categorii prescrise de cauzată de o boală
populaţiei active, obişnuită
reprezentând în total cel populaţie activă economic, beneficiază de o
puţin 20% din ansamblul formând, în total, cel pensie de
rezidenţilor; puţin80% din ansamblul invaliditate dacă
- fie toţi rezidenţii ale populaţiei active economic; îndeplineşte
căror resurse pe durata sau condiţiile de stagiu
riscului nu depăşesc nişte de cotizare, în
- toţi rezidenţii;
limite prescrise conform raport cu vârsta la
dispoziţiilor art.67; Prin derogare, orice
data constatării
- fie atunci când a fost Parte poate exclude de la
invalidităţii;
făcută o declaraţie în aplicarea acestei părţi a - pensia de
aplicarea art.3, categorii codului: invaliditate cauzată
prescrise de salariaţi - categorii de salariaţi de un accident de
reprezentând în total cel formând, în total, cel mult muncă sau boală
puţin 50% din ansamblul
8.3. Calcularea ajutoarelor de
invaliditate

Art. 56 din Convenţia Art. 60 din Codul Art. 21 din


102/1952 European de Securitate Legea 156-XIV
Sociala din 14.10.1998
- ajutoarele de
invaliditate trebuie să - ajutoarele trebuie să fie - cuantumul
fie vărsate sub formă de vărsate sub formă de plăţi pensiei de
plăţi periodice, periodice, calculate invaliditate se
calculate conform conform dispoziţiilor calculează în
dispoziţiilor art.65 sau art.71 sau 72 din Cod. raport cu gradul
66 din Convenţie. de invaliditate
conform
formulelor
prevăzute de
Lege.
IX. Pensiile de urmaş
9.1. Riscul
acoperit
Art. 60 din Art. 64 din Codul European de
Securitate Sociala Art. 24 din Legea
Convenţia
nr. 156-XIV din
102/1952 - pierderea mijloacelor de 14.10.1998
subzistenţă suferită de consortul
- pierderea supravieţuitor şi de copii din cauza
mijloacelor de decesului sprijinitorului familial; - pensia se acordă
existenţă suferită - în ceea ce-l priveşte pe consortul dacă persoana
de văduvă sau de supravieţuitor, dreptul la pensie
trebuie să fie subordonat condiţiei
decedată era
copii datorită pensionar sau
că interesatul să fi îndeplinit o
decesului vârstă prescrisă, care trebuie să fie îndeplinea condiţiile
susţinătorului inferioară vârstei prescrise pentru
familiei;
pentru obţinerea unei
obţinerea pensiei de bătrâneţe.
- dreptul la pensii în conformitate
prestaţie este Notă: Prin derogare vârsta nu cu Legea nr.156-XIV
subordonat poate fi cerută atunci când: din 14.10.1998
- consortul este considerat inapt
prezumţiei,
să muncească, în condiţiile
conform legislaţiei prescrise;
naţionale, că - consortul are în întreţinere cel
9.2. Persoane
Art. 61 din Convenţia
protejate
Art. 65 din Codul European Art. 25 din Legea 156-
102/1952 de Securitate Sociala XIV din 14.10.1998

- fie soţiile şi copiii - consorţii supravieţuitori şi - copiii până la vârsta de


susţinătorilor de familie 18 ani sau, dacă îşi
copiii ai căror sprijinitori
aparţinând unor categorii continuă studiile în
prescrise de salariaţi, aceste familiali erau salariaţi sau, în
instituţii de învăţământ
categorii reprezentând în total condiţiile prescrise, ucenicii; de zi, până la
cel puţin 50% din ansamblul sau terminarea acestora,
salariaţilor; - consorţii supravieţuitori şi fără a depăşi vârsta de
- fie soţiile şi copiii copiii ai căror sprijinitori 23 de ani;
susţinătorilor de familie familiali aparţineau unor - soţul supravieţuitor
aparţinând unor categorii dacă, la momentul
categorii prescrise de populaţie
prescrise ale populaţiei active, decesului susţinătorului
aceste categorii reprezentând în activă economic, formând, în
sau pe parcursul a 5
total cel puţin 20% din total, cel puţin 80% din ani după deces, a
ansamblul salariaţilor; ansamblul populaţiei active împlinit vârsta standard
- fie, atunci când au statut de economic; sau de pensionare sau a fost
rezident, toate văduvele şi toţi - toţi consorţii supravieţuitori şi încadrat în gradul I sau
copiii care şi-au pierdut copiii rezidenţi sau toţi consorţii II de invaliditate, a avut
susţinătorul familiei şi ale căror cel puţin 15 ani de
supravieţuitori şi toţi copiii care
resurse pe durata riscului căsătorie cu persoana
acoperit nu depăşesc nişte şi-au pierdut sprijinitorii
decedată şi nu s-a
limite prescrise conform familiali rezidenţi. recăsătorit;
dispoziţiilor art.67 din Prin derogare, orice Parte - soţul supravieţuitor
Convenţie; poate exclude de la aplicarea sau tutorele (curatorul)
9.3. Calcularea pensiei de
urmaş
Art. 62-63 din Convenţie Art. 66 din Codul European de Art. 26 din
102/1952 Securitate Sociala
Legea 156-XIV
- fie conform dispoziţiilor art.65, fie - pensiile de urmaş trebuie să fie vărsate sub din 14.10.1998
celor ale art.66 din Convenţie, când formă de plăţi periodice, calculate conform
sânt protejate categorii de salariaţi dispoziţiilor art.71 sau 72 din Cod. - pensia de
sau categorii ale populaţiei active; Prin derogare, plăţile periodice pot fi
- conform dispoziţiilor art.67 din calculate conform dispoziţiilor art.73 din Cod de urmaş, în cazul
Convenţie, când sânt protejaţi toţi către orice parte a cărei legislaţie îi protejează în care
rezidenţii ale căror resurse pe durata pe toţi urmaşii care sânt rezidenţi şi nu susţinătorul era
riscului nu depăşesc nişte limite subordonează obţinerea dreptului la pensia de
prescrise; urmaş nici unei condiţii de stagiu; beneficiar de
Notă: Pentru riscul acoperit, Pensiile trebuie să fie garantate cel puţin: pensie de
prestaţia nominalizată trebuie - persoanelor protejate al căror sprijinitor bătrâneţe sau
garantată cel puţin: familial împlinise, conform regulilor prescrise,
- unei persoane protejate ale cărei 15 ani de cotizare, de activitate profesională sau de pensie de
susţinător de familie a realizat, de rezidenţă, inclusiv orice persoană asimilată; invaliditate se
conform unor reguli prescrise, un totuşi, dacă este vorba de pensie de urmaş stabileşte
stagiu care poate consta fie din 15 acordată consortului, îndeplinirea de către
ani de cotizare sau de angajare, fie acesta a unei perioade de rezidenţă poate fi procentual din
din 10 ani de rezidenţă; considerată suficientă; pensia aflată în
- când sânt protejate, în principiu, - persoanelor protejate al căror sprijinitor plată.
toate femeile şi copiii tuturor familial împlinise, conform regulilor prescrise,
persoanelor active, unei persoane 30 de ani de cotizare, de activitate profesională
protejate al cărei susţinător de sau de rezidenţă, inclusiv orice persoană
familie a realizat un stagiu de 3 ani asimilată, atunci când perioada ce desparte
de cotizare, cu condiţia să fie vărsat, momentul în care situaţia a survenit de o vârstă
în numele acestui susţinător de prescrisă este luată în consideraţie cu titlul de
familie, în cursul perioadei active a perioadă fictivă pentru calcularea pensiei;
UNIUNEA
EUROPEANĂ
Cartea III
Cadrul instituţional
al UE

Consiliul
Curtea Curtea
Uniunii
Parlamentul Comisia Europeană Europeană
Europene
European Europeană de de
(Consiliul de
Justiţie Conturi
Miniştri)

Comitetul Banca
Banca Europeană Mediatorul
Economic Comitetul
Centrală de European
şi Regiunilor
Europeană Investiţii
Social
Puterea de decizie în UE
COMISIA EUROPEANĂ

Supervizează Numeşte
Propune legislaţia şi bugetul
CONSILIUL
PARLAMENTUL
UNIUNII
EUROPEAN
EUROPENE

Codecizie Guverne
cetăţeni
naţionale
Legislaţia Bugetul
UE UE

arbitrează supervizează

Curtea de Curtea de
Justiţie Conturi
PARLAMENTUL
EUROPEAN

istoric
 În 1957, odată cu semnarea Tratatelor CEE şi CEEA, a fost
semnată şi o Convenţie prin care cele trei adunări erau
unificate sub numele de Adunarea Parlamentară Europeană
(APE).
 La 19 martie 1958 are loc sesiunea de stabilire a APE.
 La 13 mai 1958 deputaţii din APE se grupează pentru prima
oară conform afinităţilor politice şi nu conform naţionalităţii.
 21-27 mai 1958, APE îşi adoptă regulamentul intern.
 La 20 septembrie 1976, Consiliul a adoptat “Actul pentru
alegerea reprezentanţilor cu sufragiu universal direct”
 Organ cu funcţii politice, şi cu puteri legislative şi bugetare.
PARLAMENTUL
EUROPEAN
organizare
Preşedintele – reprezintă Parlamentul la evenimentele cu caracter
oficial şi relaţiile internaţionale, prezidează sesiunile plenare;
Biroul Parlamentar – organ de reglementare, responsabil de
bugetul Parlamentului, cu problemele administrative,
organizatorice şi de personal;
Conferinţa Preşedinţilor – organ politic al Parlamentului,
constituit din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii
grupărilor politice, responsabil de stabilirea ordinii de zi a
şedinţelor plenare, fixarea calendarelor activităţilor;
Comitetele – organizează activitatea PE pe domenii de activitate şi
sunt împărţite în: comitete parlamentare (17), comitete
temporare (6), şi comitete parlamentare mixte;
Secretariat – 3500 de funcţionari;
Numărul de locuri – 732 (din 2007 – 786).
PARLAMENTUL
EUROPEAN

atribuţiile
 Examinarea şi adoptarea legislaţiei comunitare,
alături de Consiliul UE (Consiliul de Miniştri), prin
procedura de co-decizie;
 Aprobarea şi monitorizarea bugetului UE;
 Exercitarea funcţiei de control asupra altor instituţii
ale UE, cu posibilitatea de a înfiinţa comisii de
anchetă;
 Aprobarea acordurilor internaţionale majore;
 Numeşte Mediatorul European pe o perioadă de 5
ani.
PARLAMENTUL
EUROPEAN

comitete
1. Afaceri externe
2. Dezvoltare
3. Comerţ internaţional
4. Buget
5. Control bugetar
6. Afaceri economice şi monetare
7. Locuri de muncă şi afaceri sociale
8. Mediu, sănătate publică şi securitatea alimentară
9. Industrie, cercetare şi energie
10. Piaţa internă şi protecţia consumatorilor
comitete
continuare
11. Transport şi turism
12. Dezvoltare regională
13. Agricultură şi dezvoltare rurală
14. Pescuit
15. Cultura şi educaţie
16. Afaceri juridice
17. Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
18. Afaceri constituţionale
19. Drepturile femeilor şi egalitate de gen
20. Petiţii
21. Drepturile omului
22. Securitate şi apărare
Parlamentul European
grupuri parlamentare
• Grupul Partidului Popular European şi al Democraţilor
Europeni (PPE/DE);
• Grupul Partidului Socialiştilor Europeni (PES)
• Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa
(ALDE);
• Grupul Verzilor / Alianţa Liberală Europeană
(GREEN / EFA);
• Grupul Confederal al Stângii Unitare Europene / Stânga
verde nordica (EUL/NGL);
• Grupul Democraţiei Independenţă (IDG);
• Grupul Uniunii pentru Europa Naţiunilor (UEN).
CONSILIUL
UNIUNII EUROPENE
(Consiliul de
Miniştri)

istoric
Consiliul de Miniştri, reglementat de art. 27
din Tratat, reprezenta şi coordona guvernele şi
politicile naţionale ale statelor membre.
Consiliul era instituţia înzestrată cu putere
de decizie, reprezentanţii statelor membre
adoptând acte care le angajau fără a mai fi
nevoie de aprobări sau ratificări ulterioare.
CONSILIUL UE

organizare
 Este principala instituţie de decizie a UE;
 Are în componenţa sa mai multe consilii speciale,
grupate pe sectoare de activitate;
 Este compus din reprezentanţi ai Guvernelor statelor
membre;
 Are un secretariat permanent (“Secretariatul General al
Consiliului UE”);
 Secretariatul General are rolul de “Înalt Reprezentant al
Politicii Comune de Securitate şi Apărare”;
 Preşedinţia Consiliului este deţinută prin rotaţie, de
fiecare stat membru ( schimbarea acesteia având loc o
dată la 6 luni).
CONSILIUL UE

atribuţiile
Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea
Europeană, Consiliul:
 Asigură coordonarea politicilor economice generale
ale statelor membre;
 Dispune de puterea de decizie;
 Prin actele pe care le adoptă, conferă Comisiei
atribuţiile de executare a normelor stabilite de
Consiliu;
 În anumite cazuri specifice, el are dreptul de a
exercita direct atribuţii de executare.
COMISIA EUROPEANĂ

istoric

Denumirea de Comisie Europeană este cunoscută după


Tratatul de Fuziune de la Bruxelles din 1965, în aceasta
prevăzându-se unirea celor trei Comisii într-o singură
instituţie - Comisia Comunităţilor Europene.

Tratatul de fuziune stipulează independenţa Comisiei faţă


de guvernele statelor membre, dar stabileşte
răspunderea politică a acestea faţă de Parlamentul
European, care poate adopta o moţiune de cenzură
împotriva ei.
COMISIA EUROPEANĂ

organizare
• Numărul de membri ai C.E. este de 25 comisari,
independenţi de guvernele lor naţionale, dar numiţi de ele.
Comisarii sunt numiţi pe un mandat de 5 ani, pentru ca
mandatul fiecărei Comisii să se desfăşoare în paralel cu
perioada legislativă a Parlamentului European. Ea este
condusă de un preşedinte şi are mai mulţi vicepreşedinţi;
• Începând cu 2007 Comisia va avea 27 de comisari, însă
Consiliul va trebui să adopte prin vot unanim o decizie cu
privire la reducerea numărului de membri (maxim 20).
COMISIA EUROPEANĂ

atribuţiile
Conform dispoziţiilor art. 155 Tratatul CE, în vederea
funcţionării şi dezvoltării pieţei comune, Comisia
îndeplineşte următoarele atribuţii:
 Veghează asupra aplicării dispoziţiilor Tratatelor şi a
dispoziţiilor adoptate de instituţii în virtutea tratatului (funcţia
de supraveghetor);
 Formulează recomandări sau avize asupra materiilor care
fac obiectul tratatului (funcţia de iniţiativă şi control);
 Are putere proprie de decizie şi participă la formularea
actelor Consiliului şi Parlamentului European (funcţia de
decizie şi iniţiativă);
 Exercită competenţele pe care Consiliul i le oferă (funcţia
de execuţie).
CURTEA DE JUSTIŢIE

istoric
Tratatul de la Paris, care a instituit CECO, a creat
Curtea de Justiţie. Ea a fost înfiinţată în virtutea art.
31-45 din Tratat.

Odată cu Tratatele semnate în 1957 la Roma cele


două noi Comunităţi au fost create cu o structură
asemănătoare cu cea a CECO, dar cele 3 Curţi de
Justiţie astfel rezultate s-au unificat într-o Curte de
Justiţie unică.
CURTEA DE JUSTIŢIE
organizar
e
Curtea este compusă din judecători şi avocaţi
generali. În prezent ea este compusă din 25
judecători, şi 8 avocaţi numiţi de comun acord de
către guvernele statelor membre, pentru un mandat
de 6 ani. Începând cu 2007 – 27 judecători
desemnaţi de Consiliul UE.

Judecătorii desemnează dintre ei, prin vot secret,


pe Preşedintele Curţii de Justiţie pentru un mandat
de 3 ani, care poate fi reînnoit.
Hotărârile Curţii sunt definitive şi nu sînt susceptibile
de recurs.
CURTEA DE JUSTIŢIE

atribuţiile
Principalele atribuţii ale Curţii de Justiţie sunt:
 Controlul legalităţii actelor instituţiilor:

 Controlul respectării de către statele membre a


obligaţiilor care le sunt impuse de către tratate;
 Interpretarea regulilor comunitare şi negocierea
validităţii actelor instituţiilor;
 Litigiile – natură administrativă sau civilă, nu
competenţe de instanţă penală.
Sediul – Luxemburg.
CURTEA DE
CONTURI

istoric
A fost creată, la cererea Parlamentului, la 22
iulie 1975, prin Tratatul de revizuire a dispoziţiilor
bugetare.
Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977, iar
la 25 octombrie 1977 CC s-a reunit la
Luxemburg în şedinţa constitutivă.
Necesitatea creării acestei instituţii a fost
determinată de creşterea importantă a volumului
finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi
a cheltuielilor acestora, de complexitatea
operaţiunilor gestionate.
CURTEA DE
CONTURI

organizare

C.C. este un organ colegial compus din 25 de


membri. Ei sunt numiţi de către Consiliul Uniunii
Europene pentru o perioadă de 6 ani, cu
posibilitatea reînnoirii mandatului lor.
Membrii C.C. se bucură de acelaşi statut, ca şi
membrii Curţii Europene de Justiţie.
C.C. este condusă de un preşedinte ales de
către membrii curţii pentru 3 ani. Mandatul de
preşedinte este reînnoibil.
CURTEA DE
CONTURI

atribuţiile
 Examinează conturile tuturor veniturilor şi
cheltuielilor Comunităţii.
 Examinează conturile tuturor veniturilor şi
cheltuielilor oricărui organism creat de
Comunitate.
 Asistă Parlamentul European şi Consiliul în
exercitarea funcţiei de control privind
executarea bugetului.
COMITETUL ECONOMIC
ŞI SOCIAL

-sediul la Bruxelles, 317 de membri, numiţi de Consiliul U.E. cu


unanimitate, pentru un mandat reînnoibil de 4 ani, pe baza listelor
propuse de statele membre;
- 27 de state membre, votul în Consiliul U.E. va fi majoritate a
calificată, iar numărul va creşte la 344;
- interesele categoriilor socio-profesionale şi economice din care
provin, nu pe cele ale statului membru de origine;
- rol consultativ la nivelul U.E.
- aspect negativ - lipsa de omogenitate, datorată intereselor contrare
reprezentate la nivelul lui - dificultatea unei poziţii comune - lobby pe
lângă Comisie, atunci când doresc să susţină opiniile şi interesele
categoriei din care fac parte.
BANCA EUROPEANĂ
DE INVESTIŢII (B.E.I.)

- instituţie financiară independentă,


- personalitate juridică proprie - sediul Luxembourg,
- membri - statele membre ale U.E., care au subscris şi capitalul social al
băncii.
Conducerea : a) Consiliul Guvernatorilor, format din Miniştrii de finanţe ai
statelor membre, cu întâlniri anuale,
b) Consiliul de administraţie alcătuit din 24 de membri propuşi de statele
membre şi unul propus de Comisia europeană, ce lucrează cu jumătate
de normă, şi
c) un Comitet de conducere cu normă întreagă, din care face parte
Preşedintele băncii şi cei 7 vicepreşedinţi, numiţi de Consiliul
Guvernatorilor pentru un mandat reînnoibil de 6 ani.

- nu trebuie confundată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi


Dezvoltare (B.E.R.D.) - creată în 1991 şi cu contribuţia B.E.I. (3%), în
scopul acordării de împrumuturi statelor din Europa Centrală şi de Est în
vederea realizării tranziţiei spre o economie de piaţă funcţională.
COMITETUL REGIUNILOR

-organ consultativ - reprezentanţi ai diferitelor entită ţi locale sau


regionale din statele membre, autonome faţă de aceste state ;
- organizat pe grupuri politice: popularii, socialiştii, liberalii şi
radicalii;
- 317 membri numiţi cu unanimitate de Consiliul U.E. pe baza
propunerilor statelor membre, autonomi în activitatea lor, desfă şurată
pe parcursul unui mandat de 4 ani;
- 27 de state membre, membrii Comitetului vor fi în număr de 344
(număr ce poate fi modificat, însă nu poate depăşi 350), şi vor fi
numiţi cu majoritate calificată de Consiliul U.E.
- Sediul - Bruxelles, iar activitatea sa permanentă este dirijată de un
Secretar general;
- În cazurile specificate expres în tratatele comunitare, consultarea
Comitetului regiunilor este obligatorie, lipsa avizului putând fi
sancţionată de Curtea Europeană de Justiţie prin anularea actului
comunitar;
- menirea de a apăra principiul subsidiarităţii.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
(B.C.E.)

- Înfiinţată 1 iulie 1998 pentru a înlocui Institutul Monetar


European;
- capital subscris de statele membre, după un criteriu ce are în
vedere atât populaţia, cât şi PIB-ul naţional, ea formează împreună
cu băncile centrale din statele membre, Sistemul European al
Băncilor Centrale;
- Conducerea Băncii - Consiliul guvernatorilor, ce stabileşte
orientările generale şi politicile monetare, Consiliu director,
compus din preşedinte şi vicepreşedinte, însărcinaţi cu aplicarea
măsurilor decise de Consiliul guvernatorilor;
- a intrat în funcţiune în 1999, odată cu introducerea monedei
unice europene, EURO în 11 dintre cele 15 state membre ;
- din 2001, Banca a gestionat folosirea în paralel a monedelor
naţionale şi a euro, iar din 2002 dispariţia treptată a monedelor
naţionale în favoarea generalizării euro.
MEDIATORUL EUROPEAN

- Inovaţie a Tratatului de la Maastricht;


- Parlamentul european numeşte, pe toată durata legislaturii sale,
un Mediator european, după modelul Ombudsman-ului nordic,
care are ca şi atribuţii primirea şi soluţionarea plângerilor
cetăţenilor europeni vizând ilegalităţile săvârşite de instituţiile şi
organele comunitare în activitatea lor.
- sediul la Strasbourg, în sediul Parlamentului european;
- nu poate impune nici un fel de sancţiuni juridice instituţiei în
culpă, el fiind doar un organ de concilere şi de rezolvare amiabilă
a litigiilor administrative;
- poate fi demis de către Curtea Europeană de Justiţie, la cererea
Parlamentului, dacă nu mai îndeplineşte condiţiile necesare
exercitării funcţiei, sau în caz de culpă gravă.
Regulamentul
 poate fi emis de către Comisie sau Consiliul
U.E.;
 Aplicabilitatea generală - formulat în abstract,
în vederea aplicării sale la un număr
nedeterminat de persoane, fiind
corespondentul actului normativ din dreptul
intern al statelor membre;
 Obligativitatea regulamentului în întregul său;
 Aplicabilitatea directă;
 Supremaţia regulamentului faţă de actele
normative interne.
Directiva
 act emis de regulă de către Consiliul U.E. dar şi de Comisia
europeană;
 obligatorie pentru statele membre în privinţa rezultatului ce
trebuie atins, lăsând organelor statale alegerea mijloacelor şi a
formei de realizare efectivă;
 sunt adresate numai statelor membre, prin urmare numai
acestora le pot fi impuse obligaţii;
 directiva poate fi normativă sau individuală;
● Obligativitatea directivei;
● Aplicabilitatea directă a directivei - problemă discutabilă;
 incompletă - doar efect direct vertical
● Aplicabilitatea imediată a directivelor
● Supremaţia directivelor în faţa dreptului naţional.
Decizia
 este obligatorie în întregul ei pentru toţi destinatarii,
indiferent dacă aceştia sunt state, persoane juridice sau
persoane fizice;
 act comunitar cu caracter individual, prin care instituţiile
comunitare (Consiliul U.E. şi Comisia europeană)
reglementează situaţii concrete, determinate, şi care se
aplică unor subiecţi de asemenea determinaţi;

● Decizia este obligatorie în întregime;


● Decizia are aplicabilitate imediată şi directă.
Recomandările şi avizele
- Recomandarea este un act comunitar cu caracter neobligatoriu, şi este
utilizată pentru a sugera anumite acţiuni sau inacţiuni statelor membre. Deşi
nu are efecte juridice, ea poate fi folosită de judecătorul comunitar sau
naţional pentru interpretarea unor dispoziţii din actele obligatorii, sau din
legislaţia naţională.
- Avizul este o simplă opinie emisă de instituţia comunitară, pentru a-şi face
cunoscut punctul de vedere în legătură cu anumite aspecte concrete - nu
produce efecte juridice.

Actele comunitare „nenumite”


- regulamentele de ordine interioară adoptate de instituţiile comunitare,
- declaraţiile interinstituţionale prin care se precizează înţelesul anumitor
noţiuni sau concepte folosite în actele comunitare (de exemplu, cheltuielile
obligatorii)
- nu pot interveni în domeniile rezervate prin tratate reglementării prin acte
comunitare, iar CEJ are dreptul de a interpreta astfel de surse în aşa fel
încât să determine adevărata lor natură juridică, fiind inadmisibilă
disimularea unui act comunitar într-o declaraţie sau rezoluţie prezumată a fi
Proiectul Constituţiei
Europene
 Propune adoptarea unui singur tratat, care să
înlocuiască toate tratatele comunitare existente;

 Constituţia este structurată în 4 părţi:


1. Dispoziţii referitor la UE (obiective, puteri, instituţii,
proceduri);
2. Încorporată Carta drepturilor fundamentale din UE;
3. Politici ale UE;
4. Clauze finale.

 Instituţii (Consiliul European, Parlamentul European,


Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri, Curtea de
Justiţie, Banca Central Europeană, Curtea Auditorilor);

Organisme consultative: Comitetul Regiunilor şi Comitetul


Economic şi Social.
Proiectul Constituţiei
Europene
continuare
 Parlamentul European – for de reprezentare a popoarelor europene, rol de
co-legislator şi autoritate bugetară alături de Consiliu;

 Consiliul European – nu are putere legislativă, lucrează prin consens, format

din şefii de stat sau de guvern;


 Consiliul de Miniştri – organ legislativ şi bugetar, format din câte un
reprezentant
de nivel guvernamental;
 Comisia Europeană – organ independent ce reprezintă interesul comunitar;
 Ministrul de Externe al UE – numit de Consiliul European, reprezentant al
Consiliului pentru politică externă;
 Curtea de Justiţie – actuala Curte Europeană de Justiţie, Tribunalul de primă
instanţă, tribunale sau curţi specializate;
 Banca Centrală Europeană – dirijează prin organele sale sistemul european
de Bănci Centrale;
 Curtea Auditorilor – monitorizează veniturile şi cheltuielile comunitare;
 Comitetul Regiunilor – 350 membri;
 Comitetul Economic şi Social – 350 membri;
 Norme: legea, legea cadru, regulamentul, decizia, recomandarea şi opinia.
Reglementări
Carta drepturilor
fundamentale a UE
 Libertatea de întrunire şi de asociere (art.12);
 Libertatea profesională şi dreptul la muncă (art. 15);
 Egalitatea între bărbaţi şi femei (art. 23);
 Drepturile copilului (art. 24);
 Drepturile persoanelor în vârstă (art. 25);
 Integrarea persoanelor cu handicap (art. 26);
 Dreptul angajaţilor la informare şi consultare la locul
de muncă (art. 27);
 Dreptul de negociere şi de acţiuni colective (art. 28);
 Dreptul de acces la serviciile de plasare (art. 29);
 Protecţia în caz de concediere nejustificată (art. 30);
 Condiţii de muncă echitabile şi corecte (art. 31);
 Interzicerea muncii minorilor şi protecţie tinerilor la
locul de muncă (art. 32);
 Viaţa de familie şi viaţa profesională (art.33);
 Siguranţa socială şi asistenţa socială (art. 34).
LIBERA CIRCULAŢIE
A PERSOANELOR ŞI A
FORŢEI DE MUNCĂ
Domenii de aplicare
Persoanele care îşi menţin statutul de lucrător sau
Lucrătorii din statele care exercită o activitate independentă în
membre următoarele situaţii:
- se află în incapacitate temporară de a munci, ca
rezultat al unei boli sau al unui accident;
- este înregistrat (ă) în mod corespunzător ca fiind în
şomaj involuntar, după ce a fost angajat (ă) pe o
perioadă de peste an, şi s-a înregistrat ca persoană
care caută de lucru la oficiul de plasare a forţei de
muncă competent;
- este înregistrat (ă) în mod corespunzător ca fiind în
şomaj involuntar, după ce a îndeplinit un contract de
muncă cu termen limitat, cu durata sub un an, sau
după ce a devenit şomer (ă) în mod involuntar în timpul
primelor 12 luni, şi s-a înregistrat ca persoană în
căutare de lucru;
- începe în stagiul de formare profesională.

Notă: Directiva 2004/38 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul


statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.
Dreptul de intrare şi şedere a
lucrătorului migrant

Dreptul de a părăsi Dreptul de a intra pe


statul de reşedinţă teritoriul altui stat
pentru a desfăşura o membru pe baza doar
activitate ca persoană a unei cărţi de
angajată într-un alt identitate sau
stat membru (art. 2). paşaport art. 3 (1).

Notă: Directiva 68/360 privind drepturile de intrare şi reşedinţă.


Dreptul de şedere - perioade

Cel mult 3 luni Mai mare de 3 luni conform art. 7 din (1)
în statul membru gazdă, al Directivei 2004/38:
fără a face obiectul - salariaţii care exercită o activitate
nici unei condiţii sau independentă;
formalităţi, alta decât - deţin suficiente resurse pentru ei şi
a deţine o carte de membrii familiilor lor;
identitate valabilă. - sunt înscrişi într-o instituţie privată
sau publică, acreditată;
- sunt membri de familie care însoţesc
ori se alătură unui cetăţean al Uniunii
care îndeplineşte condiţiile menţionate
la lit. (a), (b) sau (c).
Liberul acces la angajare şi
egalitate de tratament

Pentru obţinerea
Dreptul cetăţenilor de
Recrutarea prin permisului de reziden-
a executa activităţi pe
intermediul ţă, salariatul va aduce
teritoriul altui stat
serviciului public dovadă că este
şi de a-şi schimba
este facultativă. beneficiarul unui
cererile şi ofertele de
contract de muncă
muncă, să încheie
printr-o declaraţie
contracte conform
de angajare sau un
legilor în vigoare şi
certificat de muncă
fără discriminare.
furnizat de angajator.

Notă: Regulamentul nr. 1612/68 privind accesul la condiţiile de


angajare.
Informaţii privind ofertele
şi cererile de locuri de muncă
Serviciile specializate din fiecare stat membru vor trimite
în mod periodic serviciilor specializate din celelalte
state membre, precum şi Biroului European de
Coordonare, informaţii privind:
- ofertele de locuri de muncă susceptibile să fie ocupate de resortisanţii
altor state membre;
- ofertele de locuri de muncă adresate statelor membre;
- cererile de locuri de muncă depuse de persoanele ce au declarat în
mod formal că doresc să lucreze în alt stat membru;
- informaţii, pe regiuni şi ramuri de activitate, privind solicitanţii de
locuri de muncă, care sau declarat în mod efectiv că sunt dispuşi să
ocupe un
loc de muncă în altă ţară.
Notă: regulamentul nr. 243/92 din 27 iulie 1992.
Dreptul de a rămâne pe teritoriul unui
stat membru după desfăşurarea unei
activităţi salariate în acest stat

Dreptul lucrătorului şi
Dreptul de a
al familiei sale de a Dispoziţii speciale
rămâne pe teritoriul
rămâne permanent în
unui stat după ce privind lucrătorul
statul în care el a lucrat
un lucrător a fost “frontalier”
în cazul pensionării,
angajat în aceasta.
incapacităţii sau,
pentru familie, al
decesului lucrătorului.

Notă: 1. art. 48 (3) (d) al Tratatului CEE;


2. Regulamentul nr. 1251/70
Angajarea în câmpul muncii

Statele membre pot refuza Sectoare de angajare ce urmează


sau restrânge accesul la a fi considerate “suficient de
locurile de muncă din îndepărtate de activităţile specifice
sferei publice”:
domeniul administraţiei
- serviciile privind îngrijirea sănătăţii
publice pe temeiul
publice;
cetăţeniei lucrătorului.
- predarea în instituţii de învăţământ
ale statului;
- cercetare în domenii nemilitare în
instituţii publice;
- organisme publice responsabile cu
prestarea serviciilor comerciale.

Notă: art. 48 (4) şi 55 al Tratatului CEE.


Restricţii ale dreptului de intrare şi dreptului
de şedere pe motive de ordine publică,
securitate publică şi sănătate publică

Posibilitatea Coordonarea
limitării liberei măsurilor speciale
aplicate străinilor în Aplicarea
circulaţii din
domeniului deplasării restricţiilor
raţiuni de
şi rezidenţei, justificate cu respectarea
ordine publică,
de raţiuni de ordine principiilor
securitate publică publică, securitate
şi sănătate proporţionalităţii.
publică şi sănătate
publică. publică.

Notă: 1. Directiva 64/221 privind coordonarea măsurilor


speciale aplicate străinilor;
2. Directiva 2004/38.
Reglementări în
domeniul muncii şi
securităţii
sociale
A. EGALITATEA
SEXELOR
I. Principiul plăţii egale pentru muncă
egală ( art. 119, Tratatul CEE)

Plata înseamnă salariul Plata egală fără discriminare


minim sau obişnuit, fie bazată pe sex înseamnă:
în numerar, fie în - că acea plată pentru
bunuri, pe care aceiaşi muncă în unităţi de
lucrătorul îl primeşte, produse va fi calculată pe baza
direct sau indirect aceleaşi unităţi de măsură;
pentru munca sa de - că acea plată pentru muncă în
la angajatorul său. unitate de timp va fi aceiaşi
pentru aceiaşi activitate.
II. Plata egală pentru munca
de valoare egală
Principiul
egalităţii de
remunerare – Protecţia se Posibilitatea
Aplicarea
pentru aceeaşi întinde asupra lucrătorului
egalităţii prin
muncă sau muncilor de a susţine
legi,
pentru munca de valoare în faţa unui
regulamente,
căreia i se egală şi organism
convenţii
atribuie o acoperă nu că munca sa
colective şi
valoare egală, numai locurile are aceeaşi
eliminarea contracte
de muncă valoare ca şi o
oricărei individuale.
mixte. altă muncă.
discriminări
bazate pe sex.

Notă: Directiva 75/117 CEE privind armonizarea legislaţiilor statelor membre


referitoare la aplicarea principiului salarizării egale între bărbaţi şi femei.
III. Principiul egalităţii de tratament
între bărbaţi şi femei

Înserarea în
Prin derogare de la
legislaţiile naţionale a
principiul egalităţii de Excepţia ce ţine
dispoziţiilor necesare
tratament pentru de adoptarea de
pentru asigurarea egalităţii
activităţile în care dispoziţii privind
de tratament între
“datorită naturii lor sau protecţia
bărbaţi şi femei în ceea
mediului la care sunt femeilor, cu
ce priveşte accesul la
desfăşurate, sexul deosebire la
locurile de muncă,
lucrătorului sarcină şi
formare, promovare
constituie un factor maternitate.
profesională,
determinat”.
condiţiile de muncă.

Notă: Directiva 76/207 CEE privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de


tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la angajare, la
formare şi promovare profesională şi condiţiile de muncă modificată prin
Directiva 2002/73 CE.
IV. Principiul tratamentului egal
în materia securităţii sociale

Acordarea dreptului pentru


Nu se admite discriminarea, state de a exclude unele
Principiul de orice fel ar fi, ca pe temeiul domenii:
egalităţii de sexului, atât direct, cât şi - determinarea vârstei
tratament, se aplică: indirect, prin referire la statutul pensionabile pentru
- regimurilor legate de marital sau familiar, în bătrâneţe, ca şi a pensiei
protecţie socială în caz special în ceea ce priveşte: şi beneficiilor rezultând
de boală, invaliditate, - domeniul sistemelor de secu- din acestea;
bătrâneţe, accidente ritate socială şi condiţiile de - beneficiilor acordate
acces la a acestea; persoanelor care au crescut
de muncă sau boli
- obligaţia de a contribui copii;
profesionale şi şomaj; la calculul contribuţiilor; - drepturi acordate soţiilor;
- ajutoarelor sociale - calculul beneficiilor, inclusiv - sporuri acordate soţului
menite să a sporurilor datorate pentru dependent legate de
suplimenteze soţ (ie) şi membrii e familie; invaliditate pe termen
primele. - condiţiile ce guvernează lung, bătrâneţe, accidente
neacordarea beneficiilor. de muncă sau boli
profesionale.

Notă: Directiva 79/7/CEE privind implementarea progresivă a principiului


egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţi sociale.
V. Principiul egalităţii de tratament
în sistemul de pensii profesionale

Principiul se aplică
sistemelor profesionale Se interzice stabilirea
“care nu sînt guvernate unor niveluri diferite
de Directiva 79/7 CEE, ale prestaţiilor,
scopul său fiind să excepţie făcându-se în
ofere lucrătorilor măsurile în care este
beneficii suplimentare necesar a se lua în
celor oferite de sistemele considerare factorii de
legale de securitate calcul ai asigurării care
socială sau să le
diferă în funcţie de sex.
înlocuiască.”

Notă: Directiva 86/378/CEE, privind aplicarea principiului egalităţii de


tratament între bărbaţi şi femei în regimurile profesionale de
securitate socială.
VI. Tratamentul egal al
independenţilor

Asigurarea aplicării
principiului egalităţii de Se aplică tuturor
tratament între bărbaţii persoanelor ce
şi femeile care desfăşoară o activitate
desfăşoară o activitate
profitabilă în nume
ca independeţi sau
contribuie la
propriu, inclusiv
desfăşurarea unei fermierii şi membrii
astfel de activităţi, profesiilor liberale şi
cu privire la aspectele soţilor (lor) ce nu sunt
neacoperite de directivele angajaţi sau partenerii.
76/207 şi 79/7.

Notă: Directiva 86/613 CEE, privind asigurarea aplicării principiului egalităţii de


tratament între bărbaţi şi femeile ce desfăşoară o activitate ca independenţi,
sau contribuie la desfăşurarea unui astfel de activităţi.
VII. Protecţia specială a lucrătoarelor
gravide, lăuze sau care alăptează

Dreptul
Promovarea măsurilor
Acordarea lucrătoarelor la o
privind protecţia
concediului de dispensă de muncă,
femeilor angajate,
minimum 14 fără diminuarea
în curs de calificare sau
remuneraţiei pentru
în perioada de ucenicie săptămâni
efectuarea de
şi care sunt în acelaşi continuie, examene prenatale
timp însărcinate, au repartizate în cazurile în care
născut recent, sau înainte aceste examene
alăptează şi au adus şi/sau după trebuie să aibă loc în
starea lor la cunoştinţă
naştere. timpul programului
angajatorului.
de lucru.

Notă: Directiva 92/85/CEE privind punerea în aplicare a măsurilor vizând


promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a
lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează.
VIII. Concediul parental

Statele membre sunt în drept:


- să decidă, dacă concediul parental
Conferirea pentru se acordă cu timp integral, timp La terminarea
lucrători şi lucrătoare a parţial, în mod fracţionat, sau sub concediului parental,
dreptului individual la formă de timp-credit;
lucrătorul are dreptul
concediul parental - să subordoneze dreptul la concediu
parental unei perioade de muncă să-şi reia postul său
ca urmare a naşterii sau de muncă, sau în caz
şi/sau unei perioade de vechime
adopţiei unui copil de imposibilitate, o
care nu poate depăşi un an;
pentru a se putea ocupa - să ajusteze condiţiile de acces muncă echivalentă
de acesta, timp de cel şi modalităţile de aplicare a concediului sau similară conform
puţin 3 luni până parental circumstanţelor particulare ale contractului sau
la o vârstă determinată adopţiei;
relaţiei sale de
de până -să fixeze perioade de notificare
acordate angajatorului de către muncă.
la 8 ani.
lucrător, precizând începutul şi
sfârşitul perioadei de concediu.

Notă: Directiva 96/34/CE referitoare la acordul cadru, privind concediul


parental încheiat între UNICE, CEEP şi CES.
IX. Tratament egal între persoane
indiferent de originea etnică sau rasială

Eliminarea discriminării
Eliminarea discriminării
directe:
indirecte:
- când o persoană este
- când o prevedere, un
tratată mai puţin
criteriu sau o practică
favorabil, decât alta, a
aparent neutre ar pune
fost sau va fi tratată
persoana de o anumită
astfel în situaţii
origine etnică sau rasială
comparabile, pe motivul
în dezavantaj în
originii etnice sau
comparaţie cu alte
rasiale.
persoane.

Notă: Directiva Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului


tratamentului egal între persoane, indiferent de originea etnică sau
rasială.
X. Aducerea dovezii în cazurile
de discriminare pe bază de sex

Statele pot
Sarcina probei impune un regim
revine părţii probatoriu mai
pârâte favorabil părţii
reclamante

Notă: Directiva Consiliului 97/80/CE, din 15.12.1997,privind aducerea


dovezii în cazurile de discriminare bazată pe sex.
B. CONDIŢIILE DE
MUNCĂ
I. Securitatea şi sănătatea la locul de muncă

Construirea unui Obligaţiuni ale


Principii generale
sistem de protecţie Consultarea lucrătorilor:
de prevenire:
a sănătăţii şi lucrătorilor - utilizarea corectă
- evitarea riscurilor;
securităţii la locul şi/sau a maşinilor,
- evaluarea riscurilor
de muncă aliniat reprezentanţilor utilajelor, etc.
care nu pot fi evitate;
celui existent în UE acestora de - utilizarea corectă
- combaterea riscurilor
în toate sectoarele către a echipamentului
ca sursă;
de activitate, private patroni şi individual de
- adaptarea muncii
sau publice (cu participarea protecţie;
la om;
excepţia anumitor în cadrul - semnalarea
-luarea în considerare
activităţi specifice tuturor angajatorului
a stării evoluţiei tehnicii;
din cadrul funcţiei problemelor despre orice situaţie
-planificarea prevenirii;
publice, cum ar fi ce privesc de muncă ce
-adoptarea măsurilor
forţele armate securitatea prezintă un pericol;
de protecţie colectivă;
poliţia sau şi sănătatea - conlucrarea cu
-aducerea instrucţiunilor
protecţia civilă. în muncă. angajatorul în
la cunoştinţa lucrătorilor.
materie de protecţie.

Notă: Directiva Consiliului 89/391/CEE din 12.06.1989 privind introducerea


de măsuri de încurajare a îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor în muncă.
II. Timpul de muncă
 Dreptul la repaus zilnic, săptămânal şi la un concediu anual
plătit;
 Dreptul la condiţii satisfăcătoare de protecţie a sănătăţii şi
Idei securităţii muncii;
funda-  În privinţa perioadei săptămânale de repaus (duminica),
legislaţiile naţionale din statele comunitare trebuie să observe
mentale, diversitatea factorilor culturali, etnici şi religioşi sau a altor
direc- factori de o asemenea natură;
toare  Limitarea duratei muncii de noapte, ca şi a numărul de ore
ale suplimentare, trebuie notificată autorităţilor competente;
 Peroanelor care lucrează noaptea trebuie să li se recunoască
Uniunii dreptul la o evaluare gratuită a sănătăţii, atât la angajare, cât
Europene şi ulterior, la intervale regulate de timp;
 Ameliorarea securităţii, igienei şi sănătăţii lucrătorilor
reprezintă un obiectiv important;
 Organizarea timpului de muncă constituie un element concret
în realizarea dimensiunii sociale a pieţei interne.

Notă: Directiva Consiliului 93/104/CE din 23.11.1993 privind anumite


aspecte ale organizării timpului de muncă.
Timpul de muncă – norme minime
Directiva 93/104/CE din 23.11.1993
Timpul de muncă reprezintă perioada în care lucrătorul se află la
muncă, la dispoziţia angajatorului şi în exerciţiul activităţii sale sau
a funcţiilor sale, conform legislaţiei şi practicilor naţionale (art. 2).
În cadrul unei perioade de 24 de ore, lucrătorul trebuie să beneficieze
de un repaus de cel puţin 11 ore consecutive, iar după 6 ore de muncă,
lucrătorul trebuie să beneficieze de o pauză (art. 3).

În cursul unei perioade de 7 zile, lucrătorul trebuie să beneficieze


de o perioadă minimă de repaus fără întrerupere de 24 de ore, la care se
adaugă perioada zilnică de repaus (art. 5).

Durata maximă a săptămânii de lucru trebuie stabilită de statele membre,


la o durată medie de 48 de ore, inclusiv orele suplimentare (art. 6).

Munca de noapte nu poate depăşi 8 ore în medie într-o perioadă de 24 de


ore (cu examinarea gratuită a sănătăţii lor).
Directiva 93/104/CE din 23.11.1993
continuare
Munca de noapte nu poate depăşi 8 ore în medie într-o perioadă de
24 de ore (cu examinarea gratuită a sănătăţii lor), înainte de a fi repartizaţi la
muncă în timpul nopţii şi apoi cu regularitate precum şi dreptul lucrătorilor care
suferă de probleme de sănătate de a fi transferaţi la o muncă în timpul
zilei dacă e posibil (art. 9).

Ritmul de muncă trebuie să ţină cont de principiul general al adaptării muncii


la om, îndeosebi pentru a atenua munca monotonă
şi munca în cadenţă, în funcţie de tipul de activitate şi de cerinţele
în materie de securitate şi sănătate (art. 13).

Acordarea compensărilor financiare în ceea ce priveşte repausul zilnic,


timpul de pauză, repausul săptămânal, durata maximă a săptămânii
de lucru şi perioadele de referinţă pentru:
Activităţi caracterizate de o anumită depărtare între locul de muncă şi
domiciliul lucrătorului sau între diferitele locuri de muncă ale acestuia;
Activităţi de supraveghere şi de permanenţă, caracterizate prin necesitate de
a asigura protecţia bunurilor şi persoanelor.
Munca copiilor
Directiva 94/33/CE din 22.06.1994
Termenul “copil” se referă la ”persoana care nu a împlinit vârsta de 15 ani
sau are încă obligaţii şcolare impuse de legislaţia naţională.” (art. 3)

Termenul “ adolescent ” este persoana în vârstă de 15 – 18 an anii şi care nu mai


are obligaţii şcolare impuse de legislaţia naţională.

Expresia “munci uşoare” are semnificaţia muncilor care datorită sarcinilor pe care le
incubă şi condiţiilor specifice în care se efectuează, îndeplinesc următoarele
caracteristici esenţiale:
 Nu sînt susceptibile să aducă prejudicii securităţii, sănătăţii şi dezvoltării copiilor;
 Nu sînt de natură să aducă atingere activităţii şcolare, participării la programele de
orientare sau formare profesională.

Interdicţia de muncă pentru copii nu se aplică:


 În situaţia în care copiii exercită activităţi culturale sau similare;
 În împrejurarea în care copiii în vârstă de cel puţin 14 ani prestează o activitate în cadrul
unui sistem de formare în alternanţă sau stagiu în întreprindere.
Când copiii în vârstă de cel puţin 14 ani prestează munci uşoare, altele decât
cele culturale sau similare.
Munca copiilor
Directiva 94/33/CE din 22.06.1994
continuare
Este interzisă angajarea tinerilor pentru prestarea următoarelor munci:
 Cele care depăşesc în mod obiectiv nivelul capacităţilor fizice şi
psihice;
 Activităţile care implică o expunere nocivă la agenţi toxici cancerogeni;
 Muncile care implică o expunere nocivă la radiaţii;
 Îndeletnicirile care prezintă risc de accidente ce nu pot fi identificate sau prevenite
de tineri sau care pun în pericol sănătatea din cauza frigului, căldurii, zgomotului,
vibraţiilor;

Expresia “pauză de muncă” priveşte durata de 30 minute consecutive care


se acordă tinerilor dacă timpul de muncă este mai mare de 4,30 ore;

Pentru munca în timpul nopţii angajatorul este obligat să instituie:


 supravegherea de către un adult a muncii adolescenţilor între orele 22 – 24;
Obţinerea unui autorizaţii pentru muncile prestate de către adolescenţi
între orele 24 – 4 dimineaţa.
Informarea lucrătorului cu
condiţiile contractului
Directiva 91/533/CE din 14.10.1991
Angajatorul va informa lucrătorul despre:
— Identitatea părţilor;
— Locul de muncă; în lipsa unui loc fix sau predominant, menţiunea că lucrătorul munceşte în
diverse locuri;
- Titlul , calitatea sau categoria locului de muncă pe care lucrătorul îl ocupă, ori caracterizarea sau
descrierea sumară a muncii;
— Data începerii executării contractului de muncă;
— Durata contractului, dacă este vorba de un contract de muncă temporar;
— Durata concediului anual plătit şi modalităţile de atribuire;
— Durata perioadei de preaviz în cazul încetării contractului de muncă;
— Nivelul salariului de bază iniţial, alte elemente constitutive şi periodicitatea plăţii lui;
— Durata de lucru zilnică sau săptămânală a lucrătorului;
— Menţionarea convenţiilor colective care guvernează condiţiile de muncă (art. 2).

Necesitatea eliberării unui document pentru lucrătorul expatriat care să se refere la:
Durata muncii prestate în străinătate;
Devizele în care îi va fi plătit salariul;
Avantajele în bani şi în natură ale muncii în străinătate, dacă este cazul;
Condiţiile de revenire în ţară, dacă este cazul (art. 4).

Introducerea în reglementările naţionale dispoziţii legale, care să permită lucrătorului


lezat să-şi valorifice drepturile pe cale jurisdicţională (art. 8).
Contracte pe durată determinată
Ameliorarea condiţiilor de muncă pe durată
determinată, asigurând respectarea principiului
Directiva nedescriminării.
1999/70/CE
din Stabilirea unui cadru prin care să se prevină abuzurile
28.06.1999 rezultate din folosirea contractelor sau relaţiilor de
de punere în muncă pe durată determinată succesive.
aplicare a
Acordului
Clauze privind:
cadru din Raţiuni obiective care să justifice reînnoirea unor
18.03.1999,
astfel de contracte sau relaţii de muncă;
de către Durata maximă a contractelor sau relaţiilor de muncă cu
UNICE, durată determinată succesive;
CEEP, CES. Numărul de reînnoire ale unor astfel de contracte sau
relaţii de muncă.

Angajatorii trebuie să informeze lucrătorii, cu durată


determinată asupra posturilor vacante în întreprindere
pentru a le asigura aceleaşi oportunităţi ca ale altor
lucrători în obţinerea de posturi permanente.
“Lucrător pe timp redus”,
“Lucrător pe timp integral
de muncă”
Prin “lucrător pe timp redus” se înţelege salariatul a cărui
Directiva durată normală de lucru, calculată pe bază săptămânală sau
97/81/CE în medie pe o perioadă de muncă de până la un an, este
inferioară duratei muncii prestate de lucrătorul încadrat pe
din
timp integral.
17.12.1997
Acordul cadru
încheiat la
6.06.1997 Prin”lucrător pe timp integral de muncă” compatibil se
între înţelege un salariat încadrat pe timp normal de lucru în
UNICE, CEEP, aceeaşi întreprindere, având acelaşi tip de contract şi care
CES. prestează o muncă identică sau similară, ţinând cont şi de
alte considerente cum sunt vechimea şi calificarea.
“Lucrător pe timp redus”,
“Lucrător pe timp integral demuncă”
continuare
Obligaţii de rezultat
după consultarea partenerilor sociali, conform legislaţiilor şi practicilor
naţionale, statele membre au obligaţia să identifice şi să examineze
dispoziţiile de natură juridică sau administrativă, care pot limita posibilităţile
Directiva de muncă pe timp redus şi, dacă este cazul, să le elimine;
97/81/CE Acţionând în domeniul lor de competenţă şi folosind procedirile prevăzute
din în convenţiile colective partenerilor sociali li se cere să identifice şi să
17.12.1997 examineze obstacolele care pot limita posibilităţile de muncă pe timp redus
Acordul şi dacă este cazul, să le elimine.
încheiat la
6.06.1997 Obligaţii de mijloace
între Angajatorii vor examina:
UNICEF, Cererile de transfer ale lucrătorilor pe timp normal de lucru la locuri de
CEEP, CES. muncă pe timp redus devenite disponibile la întreprindere;
Cererile de transfer ale lucrătorilor pe timp redus de muncă la locuri de
muncă pe timp integral sau să aibă în vedere creşterea timpului de muncă,
dacă există această posibilitate;
Facilitarea accesului la muncă pe timp redus la toate nivelurile
întreprinderii;
Furnizarea de informaţii referitoare la posturile de timp redus de muncă.
Statisticile referitoare la structura şi
repartizarea salariilor
Comisia trebuie să cunoască situaţia şi evoluţia salariilor
în statele membre ale Uniunii în ceea ce priveşte variaţiile
Regulamentul lor în funcţie de structura forţei de muncă precum şi
CE nr. 2744/95 repartizarea salariaţilor în funcţie de nivelul salarizării.
din
27.11.1995 Aplicarea principiului subsidiarităţii, crearea de norme
privind date statistice comune care să permită elaborarea de
statistice informaţii armonizate.
referitoare la
structura şi Statisticile acoperă activităţile definite în secţiunile C-K
repartizarea ale nomenclatorului statistic a activităţilor economice în
salariilor Comunitatea europeană (NACE – Rev. 1), prevăzută de
Regulamentul CEE nr. 3037/90 (1).

Directiva enumără caracteristicile informaţiilor colectate,


referitoare atât la unitatea în care sunt încadraţi
salariaţii, cît şi la fiecare salariat din eşantioanele ce fac
obiectul colectării datelor.
Detaşarea lucrătorilor efectuată în
cadrul unei prestări de servicii
Directiva Realizarea pieţei interioare oferă un cadru dinamic
96/71/CE a prestării de servicii transnaţionale, determinând un număr
Parlamentului tot mai mare de întreprinderi să detaşeze lucrători în
European şi a vederea efectuării cu titlu temporar a unei munci pe
Consiliului din teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care-şi
16.12.1996 desfăşoară în mod obişnuit activitatea.
privind
detaşarea
Prestarea de servicii poate consta fie în executarea de
lucrătorilor
lucrări de către o întreprindere, în numele său şi sub
efectuată în
conducerea sa, în cadrul unui contract încheiat între
cadrul unei
această întreprindere şi destinatarul prestărilor de
prestări de
servicii, fie prin punerea la dispoziţie de lucrători
servicii
pentru utilizarea de către o întreprindere, în cadrul
unei pieţe publice sau private.
Detaşarea lucrătorilor efectuată în
cadrul unei prestări de servicii
continuare
Directiva
Libera alegere de către părţi a legii aplicabile. În lipsa acestei
96/71 CE a
alegeri, contractul este supus legii ţării în care lucrătorul, în
Parlamentului
executarea contractului său, îşi desfăşoară în mod obişnuit
European şi a munca sa, chiar dacă este detaşat cu titlu temporar într-o altă
Consiliului din ţară, sau dacă lucrătorul nu-şi desfăşoară în mod obişnuit
16.12.1996 activitatea în aceeaşi ţară, de către legea ţării unde se găseşte
privind întreprinderea care a angajat lucrătorul.
detaşarea
lucrătorilor
efectuată în
cadrul unei Stabilirea garanţiilor pentru lucrătorii detaşaţi:
prestări de Perioade maxime de lucru şi perioade minime de odihnă;
servicii Durata minimă a concediilor anuale plătite;
Nivelurile salariului minim, inclusiv cele majorate pentru
orele suplimentare;
Securitatea, sănătatea şi igiena la locul de muncă.
Menţinerea drepturilor lucrătorilor
în caz de transfer al întreprinderilor
Art. 1 conţine dispoziţii despre transferul de întreprinderi,
stabilimente sau părţi din acestea către un alt angajator ca
urmare a unei cesiuni convenţionale sau fuziuni.

Drepturile şi obligaţiile care rezultă pentru cedent dintr-un


Directiva contract de muncă sau o relaţie de muncă existente la data
Nr. transferului sunt transferate cesionarului (art. 3).
2001/23/ CE
din Cedentul şi cesionarul sunt, după data transferului, responsabili în mod
12.03.2001 solidar faţă de obligaţiile scadente înainte de data transferului, în
situaţia în care un stat membru adoptă reglementări în acest sens în
dreptul naţional.

Transferul unei întreprinderi, unui stabiliment, sau unei


părţi din acestea nu constituie în sine un motiv de concediere
pentru cedent sau cesionar.

Se permite concedierea pentru motive economice, tehnice


sau organizatorice care implică schimbarea organigramei
locurilor de muncă.
Acordarea concediului parental

Directiva Concediul parental este individual,


Nr. netransmisibil şi acordat lucrătorului bărbat
96/34/CE sau femeie, cu ocazia naşterii sau adoptării
din
unui copil, pentru a se putea ocupa de aceasta
3.06.1996
cel puţin 3 luni, până la atingerea unei vârste
care poate atinge 8 ani.
continuare

Condiţii de acordare:
— Vârsta copilului, pînă la care unul din părinţi poate beneficia
de concediu parental să fie stabilită de stat sau partenerii sociali;
— Durata concediului poate fi stabilită pe întreaga zi de muncă, pe timp
parţial, în mod fragmentat sau sub forma unui credit de timp;
Directiva —Condiţiile de acces şi modalităţile de aplicare a concediului parental
Nr. sunt adaptate la circumstanţele specifice adopţiei;
96/34 CE —Notificarea angajatorului cu data începerii şi sfârşitului concediului;
din —Stabilirea circumstanţelor în care angajatorul este autorizat să amâne
3.06.1996 acordarea concediului parental pentru motive justificate legate de
funcţionarea unităţii;
—Realizarea unor înţelegeri speciale care să permită funcţionarea şi
organizarea unităţilor mici;
—Obligaţia statelor membre şi ale partenerilor sociali de a desface
contractele de muncă ale lucrătorilor care au solicitat concediul parental;
—Dreptul lucrătorului de a reveni la acelaşi post pe care la avut
anterior, sau când nu mai este posibil, ocuparea unui post echivalent ori
similar, după efectuarea concediului parental;
—Menţinerea drepturilor câştigate până la acordarea concediului parental.
Concedieri colective
Concedierile colective din iniţiativa angajatorului
pentru unul sau mai multe motive sunt inerente
Directiva lucrătorului, când numărul concedierilor este – pe o
98/59/CE perioadă de 30 de zile - de cel puţin 10 lucrători în
din
stabilimente cu 20 – 100 angajaţi; cel puţin 10% din
20.07.1998
referitor la numărul lucrătorilor în stabilimente cu 100 – 300 angajaţi;
apropierea cel puţin 30 angajaţi în stabilimente cu peste 300 lucrători
legislaţiilor sau pe o perioadă de 90 de zile indiferent de numărul
statelor lucrătorilor angajaţi în stabilimente.
membre
despre
concedierile Consultări cu reprezentanţii lucrătorilor pentru
colective analizarea posibilităţilor de atenuare a consecinţelor prin
recurgerea la măsuri sociale însoţitoare care vizează în
special să sprijine redistribuirea sau reconversia
lucrătorilor.
Protecţia salariaţilor în caz de
insolvabilitate a angajatorului
Directiva 80/987/CEE din 20.10.1980
Angajatorul se află în insolvabilitate:
• S-a cerut de către un stat membru interesat declanşarea procedurii
de insolvabilitate; procedura are în vedere patrimoniul angajatorului şi
urmăreşte să despăgubească colectiv creditorii luând în consideraţie
creanţele rezultate din contractele de muncă;
• Autoritatea competentă a decis fie deschiderea procedurii, fie a constatat
închiderea definitivă a unităţii şi insuficienţa activului pentru a justifica
declanşarea procedurii (art.1).

Obligativitatea statelor membre:


• De a lua măsurile necesare pentru plata creanţelor neonorate ale
salariaţilor rezultate din contractele de muncă sau din relaţiile de muncă
şi care se referă la remuneraţia aferentă unei perioade ce se situează
înaintea unei date determinate.
C. SECURITATEA
SOCIALĂ
Principii în beneficiul
lucrătorilor migranţi

Totalizarea, pentru obţinerea dreptului la prestaţii


ca şi pentru calculul acestora, a oricărei perioade
luate în considerare de către diferite legislaţii
Art. 51 al naţionale.
Tratatului
CEE

Plata de prestaţii persoanelor rezidente pe teritoriile


statelor membre.
Persoane acoperite
Sistemul se aplică resortisanţilor unui stat membru,
persoanelor apatride şi refugiaţilor rezidenţi pe teritoriul unui
stat membru, care fac sau au făcut obiectul legislaţiei de
securitate socială dintr-un stat sau mai multe state membre,
Regula- precum şi membrilor familiilor acestora şi urmaşilor lor.
mentul
Parlamen-
tului Sistemul se aplică de asemenea, urmaşilor persoanelor care
European s-au aflat sub incidenţa legislaţiei unuia sau mai multor state
şi al membre, indiferent de naţionalitatea acestor persoane, dacă
Consiliului urmaşii lor sunt resortisanţi ai unui stat membru, ori persoane
Nr.883/2004/ apatride sau refugiaţi, care îşi au rezidenţa într-un stat membru.
CE

Membrul de familie înseamnă orice persoană definită sau


recunoscută ca membru de familie sau desemnată ca membru
al anturajului familial de către legislaţia conform căruia sunt
furnizate prestaţiile.
Principii fundamentale ale
securităţii sociale
Tratamentul egal.

Tratamentul egal ce privire la prestaţii, venit, fapte


sau evenimente.

Regulamentul Cumularea perioadelor.


Nr. 883/2004/
CE; Renunţarea la regulile de rezidenţă.
Directiva
98/49/CE Prevenirea suprapunerii prestaţiilor.

Păstrarea drepturilor la pensie complementară al lucrătorilor


salariaţi care se deplasează în interiorul Comunităţii.

Principiul statului unic.

Neacceptarea dezavantajelor.
Principii fundamentale ale
securităţii sociale
Persoanele cărora li se aplică Regulamentul nr. 883/
2004/CE se bucură de aceleaşi prestaţii şi fac obiectul
aceloraşi obligaţii, în conformitate cu legislaţia unui stat
membru, ca şi resortisanţii acelui stat membru (art.4).

Tratamentul
egal Legea competentă internă trebuie aplicată indiferent de
cetăţenia persoanei.

Reciprocitatea care există în tratatele bilaterale


este înlocuită cu reciprocitate globală şi de deplin drept.
Principii fundamentale ale
securităţii sociale
Anumite fapte şi evenimente ce au avut loc pe teritoriul
altui stat trebuie tratate ca şi cum ar fi avut loc pe teritoriul
statului membru al cărui legislaţie se aplică.
Acest principiu nu trebuie să interfereze cu principiul
Tratamen- cumulării perioadelor de asigurare, de activitate salariată sau
tul lucrător independent sau rezidenţă finalizate în conformitate
egal cu cu legislaţia altui stat membru, cu cele finalizate conform
privire la legislaţiei statului membru competent.
prestaţii,
venit, fapte Asimilarea faptelor sau evenimentelor ce au loc într-un stat
sau membru nu poate în nici un caz face ca alt stat membru să
evenimente devină competent sau ca legislaţia acestuia să devină
aplicabilă.

Aplicarea principiului asimilării faptelor sau evenimentelor nu


trebuie să conducă la rezultate nejustificate din punct de
vedere obiectiv sau la suprapunerea unor prestaţii de acelaşi
tip, pentru aceeaşi perioadă.
Principii fundamentale ale
securităţii sociale
Persoanele care se deplasează în interiorul comunităţii,
Cumularea precum şi persoanele aflate în întreţinerea acestora şi
perioadelor urmaşii acestora îşi păstrează drepturile şi avantajele
dobândite sau în curs de a fi dobândite.

Prestaţiile în numerar se plătesc în conformitate cu


legislaţia unuia sau mai multor state membre şi nu fac
Renunţarea obiectul nici unei reduceri, modificări, suspendări,
la regulile retrageri sau confiscări în temeiul faptei că beneficiarul
sau membrii familiei acestuia î-şi au rezidenţa într-un
de
stat membru, altul decât cel în care este situată
rezistenţă instituţia responsabilă de furnizarea prestaţiei.
Excepţie fac situaţiile privind prestaţiile speciale ce au
legătură cu situaţia economică şi socială a persoanei
implicate.
Principii fundamentale ale
securităţii sociale

Prevenirea Nu se menţine dreptul la mai multe prestaţii de


suprapunerii acelaşi tip, pentru aceeaşi perioadă de
prestaţiilor asigurare obligatorie (art. 10 Regulamentul
nr. 883/2004).
Principii fundamentale ale
securităţii sociale
Prin “pensie complimentară” se înţelege pensiile pentru limită de
vârstă şi prestaţiile de invaliditate şi urmaş dacă sunt prevăzute de
regulile unui regim de pensie complimentară stabilit conform legislaţiei
şi practicii naţionale, destinate să completeze sau să înlocuiască
prestaţiile acordate de regimurile legale de securitate socială pentru
aceleaşi riscuri.
Păstrarea
drepturilor la “regimul complimentar de pensie” constituie orice regim profesional
pensie stabilit conform legislaţiei şi practicii naţionale, cum este un contract de
complimentară asigurare în grup, un regim de repartizare încheiat între unul sau mai
al lucrătorilor multe ramuri/sectoare, un regim de capitalizare sau o promisiune de
pensionare garantată prin provizioane la bilanţul întreprinderilor sau
care se
orice alt dispozitiv colectiv sau comparabil, destinat să servească unei
deplasează în pensii complimentare lucrătorilor salariaţi sau nesalariaţi.
interiorul
Comunităţii Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura
menţinerea drepturilor la pensie dobândite de persoanele afiliate la un
regim complimentar de pensie pentru care cotizaţiile nu mai sunt vărsate
la acest regim datorită faptului că au părăsit un stat membru pentru
altul, la un nivel comparabil celui la care beneficiază cei afiliaţi pentru
care cotizaţiile nu mai sunt vărsate dar care rămân în acelaşi stat
membru.
Principii fundamentale ale
securităţii sociale
Este necesar ca persoanele care se deplasează
în comunitate să facă obiectul sistemului de
Principiul securitate socială al unui singur stat membru,
Statului pentru a se evita suprapunerea dispoziţiilor
unic legislaţiei naţionale aplicabile, precum şi
complicaţiile care ar putea rezulta din această
cauză.

Neacceptarea Unui lucrător nu i se poate crea dezavantaje


dezavantajelor ca urmare a aplicării legilor comunitare.
Alte principii ale securităţii
sociale
 Regimurile se întemeiază pe principiul solidarităţii între cei
activi şi cei inactivi, tineri şi persoane în vârstă, sănătoşi şi cei
bolnavi etc.;
 Partenerii sociali şi/sau puterile publice î-şi asumă
responsabilitatea finanţării şi gestiunii regimurilor;
 Beneficiul prestaţiilor şi serviciilor cu titlu de regimuri de
securitate socială este un drept individual, nivelul veniturilor de
înlocuire putând fi eventual adaptat modalităţilor familiale;
 Scopul securităţii sociale este de a garanta menţinerea puterii
de cumpărare a salariaţilor şi a independenţilor în cazul
pierderii de salariu sau de venit, ceea ce se realizează prin
acordarea unui venit de înlocuire şi prin prevederea beneficiului
unor drepturi;
 Veniturile de înlocuire şi prestaţiile sunt în mod regulat
adaptate la creşterea costului vieţii.
Ramuri ale Securităţii Sociale
1. Prestaţia de boală;
2. Prestaţia de maternitate şi cea echivalentă
de paternitate;
3. Prestaţia de invaliditate;
4. Prestaţia de limită de vârstă;
5. Pensia de urmaş;
6. Prestaţia în cazul unor accidente de muncă
şi boli profesionale;
7. Ajutorul de deces;
8. Ajutorul de şomaj;
9. Prestaţia pre-pensie;
10. Indemnizaţia familială.
Notă: art. 3 al Regulamentului 883/2004
Securitatea socială şi asistenţa
socială
 Securitatea socială şi asistenţa socială sunt înrudite;
 Principalul criteriu de acordare a prestaţiilor de
securitate socială şi asistenţă socială este nevoia
solicitantului;
 Acordarea prestaţiilor nu depinde de angajare;
 Dificultăţile de interpretare nu trebuie să ducă la
prejudicierea drepturilor lucrătorilor;
 Prestaţiile de asistenţă socială acolo unde este posibil
trebuie asimilate cu prestaţiile de securitate socială;
 Ca alternativă, acordarea prestaţiilor în sensul Art. 7(2)
al Regulamentului 1612/68 este condiţionată de
îndeplinirea condiţiei rezidenţei legale.
Stabilirea legislaţiei naţionale
Regula generală – aplicarea legislaţiei statului membru în
care persoana interesată îşi desfăşoară activitatea, ca salariat
sau lucrător independent.

Un funcţionar public face obiectul legislaţiei din statul


Regulamentul
membru căruia i se supune administraţia al cărei salariat este.
Nr. 883/2004

O persoană care primeşte ajutor de şomaj, în temeiul statului


membru de rezidenţă, face obiectul statului respectiv.

Dacă legea aplicabilă este legea statului în care persoana


lucrează, atunci în acel stat se va afla instituţia responsabilă
pentru plata prestaţiilor sociale.

Dacă sediul angajatorului este situat în altă parte decât locul


de muncă, cotizaţiile sunt datorate instituţiei locului de
muncă, ele nedepunîndu-se în ţara de reşedinţă.
Lucrători detaşaţi şi cei
independenţi
O persoană care exercită o
În mod similar, o persoană
activitate salariată într-un stat
care în mod normal exercită
membru pentru un angajator
o activitate interdependentă
care în mod normal îşi
într-un stat membru şi care
desfăşoară activităţile acolo, şi
se deplasează în alt stat
care este trimisă de angajatorul
membru pentru a exercita
respectiv în alt stat membru
o activitate similară,
pentru a lucra pentru angajator,
continuă să facă obiectul
continuă să facă obiectul
legislaţiei primului stat
legislaţiei primului stat membru,
membru, cu condiţia că
cu condiţia că durata anticipată
durata anticipată a
a lucrului să nu depăşească 24
activităţii să nu depăşească
de luni şi să nu fi fost trimisă
24 de luni.
să înlocuiască altă persoană.
Exercitarea de activităţi în două sau
mai multe state membre, face obiectul:
 Legislaţiei statului membru de rezidenţă, dacă
exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul
membru respectiv, sau dacă desfăşoară o activitate
salariată pentru diferite întreprinderi sau diferiţi
angajatori al căror sediu social sau loc de lucru se află
în state membre diferite, sau

 Legislaţiei statului membru în care este situat sediul


social sau locul de lucru al întreprinderii sau
angajatorului al cărui salariat este, dacă nu exercită o
parte substanţială a activităţii sale în statul membru de
rezidenţă.
Exercitarea de activităţi independente
în două sau mai multe state membre,
face obiectul:

 Legislaţiei statului membru de rezidenţă, dacă


exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul
membru respectiv, sau

 Legislaţiei statului membru în care este situat centrul


de interes al activităţilor sale, dacă nu î-si are rezidenţa
într-unul din statele membre în care exercită o parte
substanţială a activităţii sale.
În cazul anumitor prestaţii de securitate
socială, se poate aplica principiul divizării
Principiul plăţii.
divizării Acest principiu, care priveşte prestaţiile
substanţiale sau pe termen lung
plăţii (invaliditate, bătrâneţe, pensii de urmaş),
implică divizarea sarcinii financiare, dacă
este în folosul solicitantului, între instituţiile
competente din statele membre în care
acesta a lucrat şi a contribuit de-a lungul
carierii sale proporţional cu mărimea
perioadei de timp în care a lucrat în fiecare
stat.
Regimul resortisanţilor din ţările
terţe
Regulamentul Asigurarea tratamentului echitabil cetăţenilor
CE din ţările terţe care rezidează în mod egal pe
nr.859/2003 teritoriul statelor membre al Uniunii, prin
al Consiliul din asigurarea drepturilor şi obligaţiilor
14.05.2003; comparabile cu cele ale cetăţenilor UE.
Regulamentul
CEE
Regulamentul nr. 859/2003 nu conferă resorti-
nr. 1408/71
sanţilor dreptul de intrare, sejur sau rezidenţă,
şi
nici cel de acces pe piaţa muncii a unui
Regulamentul
stat membru.
CEE
Dispoziţiile comunitare privind securitatea
nr. 574 /72
socială nu sunt aplicabile, decât în măsura în
care cel interesat este în mod prealabil în
situaţia de rezidenţă legală pe teritoriul unui
stat membru. Legalitatea rezidenţei este o
condiţie prealabilă aplicării acestor dispoziţii.
Fondul Social European

 A fost creat în scopul promovării în cadrul Comunităţii


a facilităţilor de angajare şi a mobilităţii geografice şi
profesionale a lucrătorilor;
 Fondul acoperă 50% din cheltuielile consacrate de un
stat sau un organism de drept public pentru:

 Reeducarea profesională şi reinserţia lucrătorilor aflaţi


în şomaj;
 Menţinerea la acelaşi nivel de remunerare a
lucrătorilor, al căror loc de muncă este redus sau
suspendat, ca urmare a conversiei producţiei
întreprinderii.
Fonduri structurale
Fondul Fondul European O parte a
Social de Fondului
European Dezvoltare Regională Agricol

OBIECTIVE:

 PROMOVAREA DEZVOLTĂRII ŞI AJUSTĂRII SRUCTURALE


A ZONELOR RĂMASE ÎN URMĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL
DEZVOLTĂRII;
 SPRIJIN ÎN RECONVERSIUNEA REGIUNILOR AFECTATE
DE DECLINUL INDUSTRIAL;
 LUPTA CONTRA ŞOMAJULUI DE LUNGĂ DURATĂ;
 PROMOVAREA INSERŢIEI PROFESIONALE A TINERILOR;
 FAVORIZAREA DEZVOLTĂRII REGIUNILOR RURALE.
Egalitate de tratament faţă de
persoanele handicapate

Angajatorul este obligat să ia


măsurile necesare, în funcţie de
situaţia concretă, pentru a permite
persoanei handicapate să acceadă la o
Directiva muncă şi să o exercite sau pentru a
2000/78/CE scuti persoanele handicapate de
cheltuielile de formare profesională
(cu excepţia situaţiei în care aceste
măsuri ar impune angajatorului
cheltuieli disproporţionate)
Formare profesională -
10 principii:
1. Politica comună a formării profesionale reprezintă acţiunea
comună, coerentă şi progresivă, implicând ca fiecare stat să
definitiveze programe conform cu aceste principii;
2. Asigurarea efectivă a dreptului la pregătirea profesională;
3. Aplicarea şi importanţa previziunii statistice şi a unui dispozitiv de
orientare;
4. Rolul Comisiei şi înaintarea propunerilor Consiliului sau statelor
membre în vederea elaborării măsurilor adecvate;
5,6. Colaborarea Comisiei cu Consiliul şi statele membre, realizarea
studiilor, cercetărilor şi inventarierea mijloacelor de formare;
7. Pregătirea adecvată a personalului de instruire. Crearea Centrului
European de dezvoltare a formării profesionale;
8. Apropierea progresivă a nivelurilor sistemelor de formare;
9. Statuarea formării profesionale a adulţilor şi readaptarea
profesională;
10. Acoperirea financiară şi finanţarea comună.
BIBLIOGRAFIE
 Nicolae Voiculescu “Drept comunitar al muncii”, Editura Rosetti,
Bucureşti, 2005;

 Valerică Nistor “Drept social european”, Editura Fundaţiei


Academice “Danubis”, Galaţi, 2004;

 Parlamentul European, AG-1962-PE;

 Iulia Minteanu “Instituţiile Uniunii Europene”;

 Georgeta Smadu “Team Europe Romania”.

S-ar putea să vă placă și