Curs Masini Navale

Septembrie 2014
Partea 1
a ) Principiul de funcţionare a motorului în patru
timpi (M4t)
Admisia încărcăturii proaspete (r-a)
• se produce în cilindru pe măsură ce pistonul se deplasează de la p.m.i. la p.m.e.
• în realitate, supapa de admisie (SA) se deschide cu avans (d.s.a.) înainte de p.m.i. şi
se închide cu întârziere după p.m.e. (î.s.a.),
• durează mai mult de 1800 RAC.
Compresia încărcăturii proaspete (a-c)
• începe în momentul închiderii SA şi se termină în punctul i, înainte de p.m.i., când
începe injecţia de combustibil.
• comprimarea durează mai puţin de 1800 RAC.
Autoaprinderea - Arderea
• se produce iniţial cu o creştere bruscă de presiune între c şi y, urmată de o ardere
moderată la presiune cvasiconstantă între y şi z.
• în realitate, arderea se continuă până în starea z’.
Destinderea gazelor
• în urma arderii are loc între z şi b,
• în realitate durează mai puţin de 1800 din z’ până în d.s.e.
Evacuarea
• se produce teoretic între b şi r,
• în realitate, ea durează mai mult de 180oRAC.
b) Principiul de funcţionare al motorului în doi
timpi (M2t)
• Pe măsură ce pistonul se deplasează de la p.m.i. la p.m.e., se
dezobturează ferestrele de evacuare (FE), a căror înălţime este mai
mare decât a ferestrelor de baleiaj (FB).
• Din momentul în care încep să fie descoperite FB, încărcătura
proaspătă introdusă în cilindru prin fereastra de baleiaj forţează
gazele de ardere să fie evacuate, în continuare având de-a face cu o
evacuare forţată în paralel cu admisia încărcăturii proaspete în
cilindru.
• Prin deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.e., continuă admisia
încărcăturii proaspete, până când FB sunt închise. Urmează apoi
închiderea FE.
• Se constată că de la î.f.b., trecând prin stările c, y, z, pânã la d.f.e.,
ciclul motor este identic cu cel al M4t compus din aceleaşi evoluţii:
comprimare, ardere şi destindere.
• Se mai constatã cã perioada de deschidere a FE şi FB, perioada
numită baleiaj, este mult mai mare decât perioada de deschidere
simultană a SE şi SA ale M4t.
 c) Deosebirile M2t fata de M4t
• ciclu motor dureaza numai 2 curse ale pistonului, manivela
arborelui cotit parcurgând numai o singura rotatie;
• admisia si evacuarea se fac simultan la sfarsitul cursei de destindere
si începutul cursei de compresie în zona PME;
• deoarece în cilindru nu se creeaza o depresiune necesara umplerii
normale cu aer, la motoarele în 2 timpi, alimentarea cu aer se face
fortat, aerul fiind introdus cu ajutorul unor mecanisme auxiliare
numite pompe de baleiaj, la o presiune superioara presiunii
atmosferice cu 0,2-0,3 daN/cm2, numita presiune de baleiaj;
• ca organe de distributie nu mai sunt folosite supapele, ci niste
orificii practicate în cilindrul motorului, unele mai sus puse în
legatura cu galeria de evacuare, numite ferestre de evacuare si
altele sub acestea, prin care se face admisia aerului în cilindru,
numite ferestre de baleiaj, puse în comunicatie cu galeria de
admisie, unde se gaseste aer la presiunea de baleiaj.
Partea 2
 Instalatia de alimentare de la tancul de
combustibil la injector
Introducerea unei anumite cantitati de combustibil în cilindrul motor
se face cu ajutorul unor echipamente speciale care constituie instalatia
de alimentare cu combustibil.

Aceasta instalatie este formata din doua parti:

• Instalația de joasă presiune - transportă combustibilul de la
tancurile de rezervă la echipamentul de injectie;
• Instalația de înaltă presiune - dozează și introduce sub formă fin
pulverizată o anumită cantitate de combustibil în cilindru.

In instalatie sunt prezente:

• pompa de injectie,
• tubulatura de înalta presiune,
• Injectoarele,
• Regulatoarele de debit de combustibil ale pompelor de injectie.
 1,2,3,4- instalatia de joasa presiune; 5,6,7 – instalatia de inalta
presiune;
1 – tancul de serviciu; 2 – filtru grosier; 3 – pompa de combustibil; 4 –
filtru fin; 5 – pompa de injectie; 6 – tubulaturile de inalta presiune; 7 –
injectoarele; 8 – cilindru.
 Instalatia de ungere

Ungerea motoarelor
navale se realizeaza:
• in circuit deschis;
• prin barbotaj;
• sub presiune;
• ungere mixta.
Instalatia de ungere cu
carter uscat:

1 – tanc de serviciu; 2 – filtru grosier; 3,5 – pompe de ungere; 4 – filtru fin;

6 – poampe de evacuare; 7 – racitor ulei.
Partea 3
 GENERATOARE DE ABUR
CĂLDĂRI NAVALE
Caldarea navala este un agregat termic în care se obtine abur
la anumiti parametri de stare, datorita energiei calorice degajate de
arderea unui combustibil.

Acest abur este folosit la actionarea masinilor termice cu abur

(masini cu piston si turbine) necesare pentru propulsarea navei sau
pentru actionarea unor mecanisme auxiliare.

Dupa modul în care se face schimbul de caldura în:

• - caldari acvatubulare;
• - caldari ignitubulare.
 a) Căldările ignitubulare

• Caldarile ignitubulare sunt generatoare de abur la care tuburile sunt

înconjurate prin exterior de apa, iar prin interiorul lor circula gazele
rezultate din arderea combustibilului.
• Dupa forma constructiva, caldarile ignitubulare pot fi de trei feluri:
cu flacara directa, cu flacara întoarsa si tip locomotiva
• 1 – arzator combustibil; 2 – tub de flacara; 3 – vatra; 4 – cutie de
foc; 5 – placi tubulare; 6 – tevi de fum; 7 – perete dorsal; 8 – tiranti
de fixare; 9 – camera de fum; 10 – manta caldare; 11 – tub
culegator de abur; 12 – tiranti de fixare a tevilor de fum.
 Căldările acvatubulare
• Caldarile acvatubulare generatoare de abur în care apa supusa
procesului de vaporizare circula prin interiorul tuburilor, iar gazele
de ardere spala în exterior suprafata de încalzire a caldarii, cedând
caldura necesara vaporizarii.
• Caldarile acvatubulare se împart în doua grupe mari:
• - caldari triunghiulare
• - caldari cilindrice
 • a – caldarea triunghiulara normala;
• b – caldarea triunghiulara ecranata;
• c – caldarea cilindrica normala;
• d – caldarea cilindrica ecranata.
• 1 – arzator; 2 – vatra; 3 – colectoare inferioare; 4 – colector
superior; 5 – snopuri de tuburi;
• 6 – mantaua caldarii
 CALDARINE NAVALE
Caldarine cu combustibil
• Acestea au o constructie asemanatoare cu caldarile acvatubulare cilindrice,
dar sunt de dimensiuni mai mici.
• Nu sunt prevazute cu suprafete auxiliare folosind de regula arzatoare
mecanice cu combustibil lichid.
• Caldarinele sunt prevazute cu accesoriile si armaturile necesare unei caldari
normale mai putin placa calmanta si tubul culegator de abur.
• Caldarinele au de obicei un grad ridicat de automatizare pentru alimentarea
cu apa, aprinderea si reglarea combustiei, mentinerea constanta a presiunii
de regim, oprirea în caz de avarie a caldarinei.
• Pompele de alimentare pot aspira apa în tancuri speciale din tubulatura de
retur a aburului consumat sau chiar din tancurile de apă tehnică
• Alimentarea cu combustibil se poate face şi dintr-un tanc separat şi dintr-un
tanc comun, de obicei, cu motoarele auxiliare La unele caldarine arzătoarele
sunt prevăzute cu preîncălzitoare de combustibil.
1 – colectorul superior
2 – colectorul inferior
3 – focarul
4 – vatra din caramida refractara
5 – arzator
6 – tevi de apa
7 – camera de fum
8 – esapament
9 – tub de introducere combustibil
10 – mantaua caldarinei
11 – autoclavele
12 – capace de vizitare
19
 Caldarine recuperatoare

• Acestea sunt de tipul caldarilor cu circulatie fortata, dar care folosesc

pentru vaporizarea apei caldura ramasa în gazele de evacuare ale
motorului principal, a caror temperatura este în jur de 300-400 grdC.
Este mult mai economica decât caldarina cu combustibil, dar
functionarea ei nu este posibila decât în timpul marsului, motorul
principal functionând la sarcina nominala.
• După modul de construcţie al sistemului vaporizator, deosebim
a) Căldări recuperatoare ignitulbulare
b) Căldări acvatubulare cu sistem vaporizator tip spirala lui Arhimede
c) Căldări acvatubulare tip serpentină
1 – evaporatorul
2 – separatorul de abur
3 - serpentine
4 – ventil cu clapeta
5 – tubulatura de intrare
6 – tubulatura de retur
7 – pompa de presiune
8 – galeria de evacuare
9 – colectorul de gaze pentru cos
10, 11 – tubulaturi de colectare si repartizare a aburului
12 – difuzor
 b) TURBINE CU ABUR
• Turbina cu abur este o masina termica rotativa în care energia
potentiala a aburului produs în instalatia de caldari este
transformata în prima faza, în energie cinetica, pentru ca apoi sa se
transforme în lucru mecanic de rotatie, transmis prin intermediul
liniei axiale la propulsorul navei sau actionând direct o masina sau
un mecanism auxiliar.

• Ansamblul format dintr-o coroana de ajutaje si un rotor – etaj sau

treapta de presiune.

• Astfel turbinele pot fi: monoetajate sau polietajate.

• In primul etaj al unei turbine se intalneste notiunea de ajutaj, iar in

etajele superioare ajutajul este similar cu distribuitorul.
Turbina elementara cu
abur:
• 1 - rotorul;
• 2 - paletele;
• 3 - arborele;
• 4 - ajutajul;
• 5 - lagarele de pat;
• 6 - carcasa;
• 7- colectorul de
introducere al aburului;
• 8 - colectorul de
evacuare al aburului.
 Turbina cu actiune
elementara (Laval)

a - diagramele vitezei si
ale presiunii:
1 - ajutaj; 2 - palete; 3
- ax; 4 - diagrama
vitezei;

b -triunghiurile vitezei si
proiectiilor acestora.
 Turbina cu reactiune

Turbina cu reactiune:
a - diagramele vitezei si
ale presiunii: 1 - ajutaj;
2 -palele mobile;
3 - diagramele vitezei;
4 - diagrama presiunii;
b - triunghiurile vitezei.