Controlling Si IFRS - Oct 2016 - EM - Ral v2

CONTROLLING SI
IFRS
Obiectiv
➲ În interesul controlling-ului, în cadrul acestui seminar se vor aborda mai puţin

reglementările detaliate ale IFRS, obiectivul principal fiind prezentarea
efectelor IFRS asupra bilanţului (poziției financiare), a contului de profit şi
pierdere (performanței financiare) şi a indicatorilor principali în comparaţie cu
reglementările contabile locale.
150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Agenda
1. Concepte de bază
1.1 Evoluţie, aplicare
1.2 Caracteristici principale
1.3 Impozitul amânat
1.4 Situații / rapoarte financiare
1.5 Raportarea la nivel de segment
2. Tratament contabil (posturi reprezentative controlling)
3. Analiza situaţiilor financiare IFRS
4. Recomandări bibliografice

1. Evoluţia / Aplicarea IFRS
Abrevieri:
- IFRS (International Financial Reporting Standard)
- IAS (International Accounting Standard)
Reglementările IAS sunt reglementările „vechi”, dar încă valabile, înainte de schimbarea
denumirii în IFRS
Dezvoltarea modului de întocmire a situaţiilor contabile de către IASB (International

Accounting Standards Board, 14 membri, sediu la Londra)
Pentru determinarea componenţei IASB contează exclusiv calificarea profesională a

membrilor; considerentele geografice nu au nici o importanţă în alcătuirea IASB
Aplicarea IFRS:
Companiile din UE listate la Bursă trebuie să aplice IFRS
Subsidiarele companiilor care aplică IFRS
Standardul IFRS pentru companii de dimensiuni medii
După caz, IFRS în cadrul ratingului unei bănci

1.1 Modificarea abordării în cadrul companiei
Legislaţia locală IFRS
Realism Relevanţă
Contabilitate financiară Raportarea activităţii

Funcţii:
- Informare
Necesarul de informaţii al
- Determinarea impozitelor companiilor şi al pieţei de capital
- Determinarea plăţilor către
acţionari
Sistem dual Sistem unitar
Organizarea contabilităţii:
Organizarea contabilităţii:
Situaţiile financiare externe
Situaţii financiare externe şi
constituie baza gestiunii interne a
paralel gestiunea costurilor
costurilor

Agenda

1.2 Caracteristici principale ale IFRS
În comparaţie cu legislaţia locală, conform IFRS:
Transparenţa mai mare de ex. raportarea la nivel de segment
de ex. amortizări calculate strict d.p.d.v.

Influenţa fiscală eliminată
economic
de ex. provizioane calculate strict d.p.d.v.

Principiul prudenţei importanţă mai redusă
economic
de ex. evidenţierea veniturilor încă

Principiul realizării
păstrat nerealizate din activitatea financiară şi a
veniturilor
echivalării sumelor în monedă străină
Veniturile/ cheltuielile se înregistrează de ex. în cazul investiţiilor available for

Venituri/ cheltuieli nu numai în CPP, ci în unele cazuri sale şi al eventualelor reevaluări a
direct în capitalul propriu imobilizărilor corporale

Noile caracteristici calitative

Evaluarea la valoarea justă – IFRS 13
 IFRS 13 a fost emis în mai 2011 şi este aplicabil din 2013
Definiții:
 Valoarea justă este preţul care ar fi primit pentru vânzarea unui activ sau preţul care ar fi plătit
pentru a transfera o datorie în tranzacţii obişnuite între participanţii pe piaţă la data evaluării.
 Piaţa activă este o piaţă în care tranzacţiile activelor şi datoriilor au loc cu frecvenţă şi volum
suficiente pentru a oferi permanent informaţii legate de preţ.

Evaluarea la valoarea justă – IFRS 13
 O entitate utilizează tehnici de evaluare potrivite circumstanţelor şi pentru care există date suficiente în
vederea măsurării valorii juste maximizând utilizarea datelor de intrare relevante observabile şi
minimizând utilizarea datelor de intrare neobservabile:
A. Abordarea pe baza pieţei - utilizează preţuri şi alte informaţii relevante generate de tranzacţiile de pe
piaţă care implică active, datorii sau grupuri de active şi datorii identice sau comparabile);
B. Abordarea pe baza costului - reflectă valoarea care ar fi solicitată pentru a înlocui capacitatea de
serviciu curentă a unui activ - cost curent de înlocuire);
C. Abordarea pe baza venitului - converteşte valori viitoare (fluxuri de trezorerie sau venituri şi cheltuieli)
într-o singură valoare curentă, reflectând aşteptările curente ale pieţei în legătură cu fluxuri viitoare.
Remarcă: În anumite cazuri este potrivită o singură tehnică de evaluare, în timp ce în altele vor fi necesare
tehnici multiple.

1.2 Situaţii Financiare Conform IFRS:
Exemplu – Titluri de Valoare
Ipoteză: X01: Cumpărare titluri cu 100 UM, X02: Valoare de piaţă 150 UM, X03: Vânzare cu 120 UM
X01 X02 X03
Cont de profit şi pierdere IFRS Impozit IFRS Impozit IFRS Impozit

Venituri din titluri de valoare - - +50 - - +20
Cheltuieli cu titluri de valoare - - - - -30 -
Rezultat brut - - +50 - -30 +20
Cheltuieli cu impozite: din care

Impozit curent (t=16%) - - - - -3.2 -3.2
Impozit amânat (t=16%) - - -8 - +8 -
Rezultat net - - +42 - -21 +16.8
t = procent impozit
IFRS: creşte volatilitatea profiturilor

IFRS: creşte semnificaţia impozitului amânat

Agenda

1.3 Impozit amânat
Situaţii financiare Situaţie d.p.d.v.

IFRS fiscal
Comparaţia
rezultă în:
Diferenţe permanente Diferenţe temporare
Diferenţele nu se Diferenţele se
compensează în compensează în
perioadele următoare, deci perioadele următoare, deci
efect fiscal neutru apare un efect fiscal
Fără aplicarea impozitului Cu aplicarea impozitului

amânat amânat
Exemplu:
Exemplu: cheltuieli de
Durate de amortizare
deplasare nedeductibile
Provizioane
fiscal
... de valori diferite

1.3 IFRS şi Impozit amânat (IAS 12)
 Faptul că IFRS prevede şi înregistrarea veniturilor încă nerealizate conferă impozitelor
amânate o semnificaţie majoră în cadrul situaţiilor financiare
 Impozitele curente se plătesc autorităţilor fiscale şi se preiau şi în situaţiile financiare
IFRS (baza de calcul o constituie profitul conform reglementărilor fiscale)
 Impozitele amânate constituie „doar” un element de ajustare în cadrul situaţiilor
financiare anuale (rezultând dintr-un profit diferit de cel conform reglementărilor fiscale) şi
nu se plătesc niciodată
Când apare impozitul amânat?
Impozit amânat activ Când rezultatul IFRS < rezultatul cf. legislaţiei fiscale
Impozit amânat datorie Când rezultatul IFRS > rezultatul cf. legislaţiei fiscale
Profitul conform IFRS este mai mare => provizion
Având în vedere faptul că IFRS conduc în principiu la recunoaşterea mai
devreme a profiturilor, în cele mai multe cazuri apare impozitul amânat
Datorie
Determinarea impozitului amânat: procent de impozitare x diferenţe limitate în timp

1.3 Activul: exemplu pierdere reportată
 Faptul că IFRS tratează activul „mai puţin prudent” este confirmat şi de abordarea
privind pierderea reportată:
în timp ce legislaţia locală nu permite înregistrarea de impozit amânat pe

pierderea reportată, IFRS permite înregistrarea în bilanţ, în anumite condiţii,
a impozitului amânat activ (în viitor trebuie obţinut un profit suficient pentru
acoperirea acestor pierderi)

1.3 Pierderea reportată: tratament contabil
Ipoteze: Rezultat brut în X01 -1,000, în X02 +4,000, Impozit 16%, compensare imediată a pierderii, capital propriu
la 1.01.X01: 30,000
IFRS Legislaţia locală (România)
CPP X01 X02 X01 X02
Rezultat brut -1,000 +4,000 -1,000 +4,000
Impozit curent - -480 - -480*
Impozit amânat +160 -160 - -
Rezultat net -840 +3,360 -1,000 +3,520
Rezerve constituite - - - -
Rezerve reversate - - - -
Profit reportat - - - -
Pierdere reportată - - - -1,000
Rezultat conform bilanţ -840 +3,360 -1,000 +2,520
Bilanţ
Impozit amânat active 160 - - -
Capital propriu 29,160 33,360 29,000 32,520

Estimare pentru
- 480 - 480
impozitare
*) 16% impozit din 3000 (Profit 4,000 – Pierdere reportată 1,000)

1.3 Exemplu
Costuri de IFRS: capitalizate Profitul cf. IFRS

dezvoltare creşte la început Impozit amânat
(de ex. la
producătorii de
RO: doar în Activul cf. IFRS datorie
maşini) anumite condiţii creşte
Indicator pentru analiză
Interpretarea impozitului amânat datorie: în situaţiile financiare conform IFRS, fie activul este mai
mare, fie datoriile sunt mai mici decât în situaţiile financiare conform legislaţiei locale din România

Agenda

1.4 Componente principale ale raportării financiare anuale (IAS 1)
 Situația poziției financiare – IAS 1

 Situația rezultatului global – IAS 1
 Situaţia fluxurilor de numerar – IAS 7
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii – IAS 1
 Situaţii la nivel de segment (în cazul companiilor listate la Bursă) – IFRS 8
 Precizări privind părţile afiliate „related parties” (nume, tip de relaţie şi tip de
tranzacţie) – IAS 24
 Note explicative (de mare importanţă, întrucât bilanţul şi contul de profit şi pierdere
conţin numai poziţiile semnificative, iar informaţiile detaliate trebuie să apară în note) –
toate IAS-urile / IFRS-urile (capitolul Prezentarea informațiillor)

1.4 Componentele bilanţului (IAS 1 şi reglementări locale)
IAS 1 OMFP 1802/2014
IAS 1 prescrie minimul de elemente

a. imobilizări corporale; FORMAT STANDARD
b. Investiţii imobiliare;
c. imobilizări necorporale; A. ACTIVE IMOBILIZATE
d. active financiare, mai puţin valorile de la B. ACTIVE CIRCULANTE
punctele (e), (h) si (i); C. CHELTUIELI ÎN AVANS
e. investiţii contabilizate utilizându-se metoda D. DATORII: sumele care trebuie plătite într‐o
punerii în echivalenţă/ evidenţă; perioadă de până la un an
f. active biologice;
g. stocuri; E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII
h. creanţe comerciale şi similare; CURENTE NETE
i. numerar şi echivalente de numerar;
j. active deţinute spre vânzare (conform IFRS 5) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
k. datorii comerciale şi similare;
l. provizioane; G. DATORII PE TERMEN LUNG
m. datorii financiare; H. PROVIZIOANE
n. datorii şi active fiscale în conformitate cu IAS I. VENITURI ÎN AVANS
12; J. CAPITALURI PROPRII
o. datorii deţinute în vederea cedării / vânzării
(conform IFRS 5)
p. interesul care nu se controlează;
q. capital

1.4 Componentele contului de profit şi pierdere (IAS 1 şi OMFP)
IAS 1 OMFP 1802/2014
IAS 1 prescrie minimul de elemente: CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DUPĂ NATURA
LOR:
A. CLASIFICAREA ELEMENTELOR DUPĂ
NATURA LOR: Venituri din exploatare
a. Venituri
-Cheltuieli de exploatare
b. Alte venituri;
c. Variaţia stocurilor = Rezultat aferent activităţii de exploatare
d. Materii prime consumate; Venituri financiare
e. Cheltuieli cu beneficiile angajaţilor;
f. Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea; -Cheltuieli financiare
g. Alte cheltuieli; = Rezultat financiar
h. Cheltuieli cu impozitul pe profit. Rezultat curent
B. CLASIFICAREA ELEMENTELOR DUPĂ -Cheltuieli cu impozitul pe profit
DESTINAŢIA LOR: -Rezultat net
a. Venituri
b. Costul vânzărilor;
c. Profit brut; NOTA
d. Costuri de distribuţie;
e. Cheltuieli administrative;
f. Alte cheltuieli

1.4 CPP: Activităţi întrerupte (IFRS 5)
O variantă posibilă de prezentare a CPP conform IFRS 5 (IFRS 5.IG) este următoarea:
20-1 20-2
Activităţi continuate
Venituri din exploatare X X
Cheltuieli cu producţia produselor/ serviciilor (X) (X)
Rezultat brut din exploatare X X
Alte venituri X X
Cheltuieli de distribuţie (X) (X)
Cheltuieli generale administrative (X) (X)
Alte cheltuieli (X) (X)
Costurile îndatorării (X) (X)
Rezultat din participaţii la alte întreprinderi X X
Rezultat brut X X
Impozit (X) (X)
Profit din activităţi continuate X X
Activităţi întrerupte
Rezultat din activităţi întrerupte X X Rezultat după
impozitare
Profitul exerciţiului financiar
Alocat proporţional către:
- Proprietarii companiei mamă X X Orizont de
- Deţinătorii intereselor minoritare X X timp: max 1
X X an

1.4 Bilanţ: Activităţi întrerupte
Grup de ieşiri 1 Grup de ieşiri 2 Total
Imobilizări corporale 4,900 1,700 6,600
Imobilizări financiare 1,400 - 1,400
Datorii (2,400) (900) 3,300
Valoare netă bilanţieră a
3,900 800 4,700
grupului de ieşiri
20-4 20-5
Active
AAA X X
BBB X X
Active imobilizate X X
CCC X X
DDD X X
Active circulante X X
Active imobilizate deţinute spre vânzare - 8,000
Total activ X X
Capital propriu şi împrumutat
EEE X X
FFF X X
Capital propriu primit de la deţinătorii companiei mamă X X
Interese minoritare X X
Total capital propriu X X
GGG X X
HHH X X
Datorii pe termen lung X X
III X X
JJJ X X
Datorii pe termen scurt X X
Datorii atribuite activelor imobilizate deţinute spre vânzare - 3,300
X X
Datorii total X X
Capital total X X

1.4 Situaţia modificărilor capitalului propriu
(după utilizarea profitului)
Rezerve Părţi Părţi sociale
Capital Rezerve Rezerve Rezerve din
din schimb sociale deţinute de Total
social de capital din profit reevaluare
valutar proprii terţi
Capital propriu la
2,000 2,000 7,200 - 100 - - 11,300
1.01.Xn
Reevaluare active
20 20
imobilizate
Reevaluare
plasamente financiare 80 80
pe termen scurt
Diferenţe din cursul de
200 200
schimb valutar
Profit/ Pierdere
100 200 300
neinclusă in CPP
Rezultatul exerciţiului
1,400 1,400
financiar
Dividende -600 -600
Majorarea capitalului
500 500 1,000
social
Tranzacţii cu acţiuni
-100 -100
proprii
Capital propriu
31.12.Xn 2,500 2,500 8,000 100 300 -100 - 13,300

1.4 Situaţia fluxurilor de numerar (IAS 7)
Conform legislaţiei locale:
– Evidenţierea fluxului de numerar din activitatea operaţională, din activitatea de investiţii, din finanţare
– De regulă, se aplică o metodă de determinare indirectă a fluxurilor de numerar
Diferenţe principale faţă de legislaţia locală:

– Situaţia fluxurilor de numerar este o componentă obligatorie a situaţiilor financiare anuale (excepţie în legislaţia
locală: entitățile care îndeplinesc criteriile de mărime şi companiile listate la Bursă)
– ENTITĂŢILE MIJLOCII ŞI MARI (vezi criterii de mărime pe slide-ul următor)
– Încasările de dividende – încadrare la alegere: activitate operaţională sau de investiţii (legislaţia locală:
activitate investiţie)
– Încasările de dobânzi - încadrare la alegere: activitate operaţională sau de investiţii (legislaţia locală: activitate
investiţie)
– Plăţile de dobânzi - încadrare la alegere: activitate operaţională sau de finanţare (legislaţia locală: activitate
operaţională)
Semnificaţia posibilităţilor de alegere prezentate mai sus apare la calculul indicatorilor; de obicei, înregistrarea se
face şi după IFRS în fluxurile de numerar din activitatea operaţională
Situaţia fluxurilor de numerar are o semnificaţie centrală în sistemul IFRS, deoarece aceasta nu este supusă
procedurilor bilanţiere/ evaluărilor; prin aceasta, se exclude influenţa veniturilor nerealizate

1.4 Situaţia fluxurilor de numerar (IAS 7)
În funcţie de criteriile de mărime, entităţile prevăzute de prezentele reglementări se grupează în trei
categorii, astfel: microentităţi; entităţi mici; entităţi mijlocii şi mari.
1. MICROENTITĂŢILE sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre
următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;
c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
Pentru această categorie de entităţi se aplică, de asemenea, prevederile cap. 12 "Dispoziţii privind
scutirile şi restricţiile aplicabile scutirilor".
2. ENTITĂŢILE MICI sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria microentităţilor şi
care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;
3. ENTITĂŢILE MIJLOCII ŞI MARI sunt entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două
dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

Agenda

1.5 Segmente operaţionale – Operating segments (IFRS 8)
 Raportarea la nivel de segment operaţional este obligatorie pentru companiile listate la Bursă
 Baza o constituie prezentarea situaţiei segmentelor operaţionale: unităţi ale companiei care obţin venituri
şi generează cheltuieli şi a căror prestaţie este evaluată periodic de management-ul activităţilor operative,
în scopul luării de decizii privind alocarea de resurse către aceste unităţi şi al evaluării performanţei
acestora
Criteriul de delimitare este constituit de organizarea internă de management şi de evaluare a performanţei
(management approach)
 În cazul în care compania are o organizare de tip matrice, după produse/ clienţi şi localizare geografică, în
scopul raportării se va alege delimitarea cea mai relevantă
 Unităţile cu activitate generală (de ex. sediul central al unui concern) nu constituie segment operaţional

1.5 Segmente operaţionale – Operating segments (IFRS 8)
Exemple de criterii pentru delimitarea segmentelor:
– Tipul de produs/ serviciu
– Tipul de proces de producţie
– Segmentul - ţintă de clienţi
– Metoda de distribuţie
Un segment va fi tratat separat dacă:

– Veniturile interne şi externe ale segmentului constituie mai mult de 10% din totalul veniturilor
interne şi externe ale tuturor segmentelor
– Rezultatul la nivel de segment (profit sau pierdere) constituie mai mult de 10% din suma absolută
cea mai mare dintre:
• profitul total al tuturor segmentelor care nu înregistrează pierdere
• pierderea totală a tuturor segmentelor, care înregistrează pierdere
– Valoarea activelor segmentului este mai mare de 10% din valoarea totală a activelor tuturor
segmentelor
Cel puţin 75% din veniturile totale ale companiei trebuie prezentate prin segmente; în caz contrar,
pragul de 10% trebuie scăzut până la un nivel care să permită acest lucru

1.5 Segmente operaţionale – operating segments (IFRS 8)
– Informaţii generale (descrierea şi criteriile în baza cărora au
fost constituite segmentele)
– Cifra de afaceri la nivel de segment (separată în extern şi
intern)
– Venituri din dobânzi şi cheltuieli cu dobânzi
– Amortizări
– Alte cheltuieli, de ex. cheltuieli cu materialele
Următoarele informaţii
– Rezultat proporţional din participaţii determinate prin
trebuie precizate
metoda punerii în echivalenţă la entităţi afiliate şi joint
explicit (dacă
ventures (asociaţii în participaţie)
influenţează profitul/
– Cheltuieli cu impozite/ Venit din impozite
pierderea, respectiv,
– Rezultatul la nivel de segment
dacă sunt prezentate
– Alte elemente rând relevante din contul de profit şi pierdere
factorilor de decizie în
în afară de amortizări care nu au efect asupra numerarului
mod constant):
– Active şi datorii la nivel de segment
– Baza de evaluare a profitului/ pierderii la nivel de segment
– Preluarea datelor la nivel de segment (venituri, cheltuieli,
active, datorii) în valorile corespunzătoare din situaţiile
financiare IFRS

IFRS – perspectivă de ansamblu asupra întocmirii bilanţului şi a
evaluării
Imobilizări necorporale:
– Capitalizarea costurilor de dezvoltare
– Dreptul de a alege între costurile de achiziţie şi valoarea de piaţă dacă există o piaţă activă (înregistrare a
schimbărilor valorii de piaţă fără impact asupra rezultatului)
– Fondurile comerciale se amortizează fără posibilitatea de înregistrare a creşterii în valoare
Imobilizări corporale:
– Determinare strict din punct de vedere economic a amortizării planificate
– Dreptul de a alege între costurile de achiziţie şi valoarea de piaţă (înregistrare a schimbărilor valorii de
piaţă fără impact asupra rezultatului)
– Principiul strict al considerării valorii celei mai mici şi obligaţia de a înregistra creşterea în valoare
– Investiţii imobiliare: Dreptul de a alege între costurile de achiziţie şi valoarea de piaţă (înregistrare a
schimbărilor valorii de piaţă cu impact asupra rezultatului)
– Contracte de leasing: tendinţă către leasing financiar
Imobilizări financiare:
Trading investments, available-for-sale investments şi derivatele se înregistrează la valoarea de piaţă, held-
to-maturity investments, la valoarea de achiziţie pe baza metodei dobânzii efective; este posibilă evaluarea
generală în raport cu piaţa

IFRS – perspectivă de ansamblu asupra întocmirii bilanţului şi a
evaluării
Stocuri:
– Materii prime: Costuri de achiziţie
– Produse: costuri de producţie (costuri totale)
– Mărfuri: costuri de achiziţie
– Contractele de construcţii: conform metodei percentage of completion
– Metode: FIFO sau cost mediu ponderat, LIFO este interzis
Creanţe:
– Numai ajustări individuale, nu la nivelul sumei totale
– Înregistrarea profitului din conversie valutară la creanţe în monedă străină
Alte provizioane:
– Suma cu cea mai mare probabilitate; media
– Nu sunt permise provizioane pentru cheltuieli
– După caz, valoarea se actualizează
Credite:
– Se înregistrează profituri din conversie valutară pentru creditele în monedă străină
– Discount-urile se împart pe toată durata creditului

Agenda
2.1 Imobilizări corporale
2.1.1 Evaluare
2.1.2 Amortizare planificată
2.1.3 Testarea pentru depreciere
2.1.4 Leasing
2.2 Imobilizări necorporale
2.3 Instrumente financiare
2.4 Stocuri/ Contracte de construcţii
2.5 Creanţe şi datorii
2.6 Provizioane

2.1 IFRS – Imobilizări corporale: reevaluare (IAS 16)
Şi în legislaţia locală se prevede înregistrarea imobilizărilor corporale la valoarea de piaţă (valoarea

justă) ca tratament alternativ de evaluare.
Dacă se face uz de dreptul de a alege, întreaga grupă de imobilizări corporale din care face parte activul respectiv
trebuie reevaluată.
Exemple de grupe de imobilizări corporale:

– Terenuri fără clădiri
– Terenuri şi clădiri
– Maşini şi utilaje
– Nave
– Avioane
– Camioane
– Alte mijloace fixe pentru desfăşurarea activităţii operaţionale
– Alte mijloace fixe pentru desfăşurarea activităţii administrative

2.1 IFRS – Imobilizări corporale: Reevaluare (IAS 16)
Condiţii generale de evaluare la valoarea de piaţă:
– Dacă valoarea de piaţă depăşeşte costul de achiziţie, diferenţa trebuie înregistrată prin rezerve din reevaluare,
astfel încât să nu aibă impact asupra rezultatului
– Rezerva din reevaluare nu poate deveni negativă
– Reevaluarea trebuie realizată cât de frecvent este necesar, pentru ca valoarea de înregistrare să nu difere prea mult
de valoarea de piaţă curentă
– Pentru evaluarea terenurilor şi a clădirilor trebuie contactat un expert
La reevaluarea fără impact asupra rezultatului se modifică structura capitalului propriu:

– Capital social
– Prime de capital
– Alte rezerve
– Rezerve din reevaluare
– După caz, profit cf. bilanţ
Avantaje şi dezavantaje ale reevaluării:

+ Activul este înregistrat într-un mod mai transparent, de regulă rata capitalului propriu este mai mare
- Cheltuieli cu determinarea valorii de piaţă, după caz valori mai ridicate ale amortizării, profit mai mic
din cedarea bunului

2.1 Exemplu: IFRS: reevaluare imobilizări corporale
Ipoteze: Valoare netă bilanţieră la 1.01.X01 100, valoare de piaţă la 31.12.X01 140, impozit 16%
Bilanţ la 31.12.X01 CPP X01

Capital propriu:
– Rezervă din
reevaluare
Teren + 40 +33.6
– Provizion pentru
impozit (amânat) +
6.4
Precizare: datorită faptului că înregistrarea rezervei din reevaluare se realizează fără impact asupra rezultatului, în
CPP nu apare nici o modificare.
Capitalul propriu mărit se reflectă asupra indicatorilor, de ex. asupra ratei capitalului propriu.

2.1 Rezerve din reevaluare: mod de funcţionare
Rezerva din reevaluare în cazul imobilizărilor corporale nu poate deveni negativă în cazul unei scăderi a
valorii de piaţă; dacă rezerva din reevaluare a fost deja epuizată, suma care o depăşeşte trebuie înregistrată
în contul de profit şi pierdere
Exemplu: Rezervă din reevaluare în X01 1,000; valorile de piaţă scad în X02 cu 1,500 şi cresc în X03 cu 2,200
Modificarea
Modificarea Rezerva din
Perioada Înregistrare rezervei din CPP
valorii reevaluare
reevaluare
X01 - - - 1,000 -
– 1,000 fără impact asupra

Reducerea rezultatului prin rezerva din
valorii de reevaluare
X02 -1,000 0 -500
piaţă: – 500 cu impact asupra
-1,500 rezultatului (pierdere) prin
CPP
Creşterea – 500 cu impact asupra
valorii de rezultatului (profit) prin CPP
X03 piaţă: – 1,700 fără impact asupra +1,700 1,700 +500
+2,200 rezultatului prin rezerve din
reevaluare
Precizare: fără impozit amânat

2.1 Exemplu: Rezerva din reevaluare
Ipoteze privind terenurile:

1.01.X01: Costuri de achiziţie terenuri 100, capital social 50, rezervă de capital 20, rezervă din profit 30
31.12.X01: Valoare de piaţă 130
Înregistrare fără considerarea impozitelor
1.01.X01 Modif 31.12.X01 Modif 31.12.X02 Modif 31.12.X03 Modif 31.12.X04

Bilanţ
Terenuri
Total
Capital propriu:
- Capital social
- Prime de capital
- Alte rezerve
- Rezerve din reevaluare
Total
CPP
Venit din creşterea valorii
Cheltuieli
Profit/ pierdere brută

2.1 Amortizarea (IAS 16)
Conform IFRS, cheltuielile cu amortizarea incluse în situaţiile financiare anuale trebuie să corespundă
cu cele utilizate în determinarea costului de producţie, astfel încât influenţarea valorii în scopuri
fiscale este exclusă
IFRS Legislaţia locală
Orice metodă care reflectă cel mai bine În practică, calculul amortizării este
Metoda de amortizare
consumul de valoare orientat spre optimizare d.p.d.v. fiscal.
Bază: costurile de achiziţie, respectiv Bază: costurile de achiziţie, de

Volumul amortizării
de producţie producţie, valoarea justă (reevaluată)
După caz, valorile de piaţă
Componentele esenţiale se
amortizează separat (de ex.
locomotivele de tren)
În practică, se utilizează informaţii din

Durată planificată de utilizare Se va alege durata de viaţă preconizată
Catalogul mijloacelor fixe
Prevede înregistrarea lunară a

Perioada de calcul şi înregistrare Lunar
amortizării.

2.1 Exemplu: durata amortizării
Ipoteze: Costuri de achiziţie a utilajelor 40
Durata de utilizare:
– Legislaţia locală 2 ani;
– IFRS 4 ani
Profit înainte de amortizare 30
Impozit 16 % Legislaţia locală IFRS
Bilanţ 1.01 X01 X02 X03 X04 X01 X02 X03 X04
Utilaje 40 20 - - - 30 20 10 -
Casa/ Conturi la banci - 30 58.4 86.8 112 30 58.4 86.8 112
Total 40 50 58.4 86.8 112 60 78.4 96.8 112
Capital propriu 20 28.4 36.8 62 87.2 36.8 53.6 70.4 87.2
Capital social 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Prime de capital 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Rezultat reportat 10 18.4 26.8 52 77.2 26.8 43.6 60.4 77.2
Provizioane 0 1.6 1.6 4.8 4.8 3.2 4.8 6.4 4.8
Impozit curent - 1.6 1.6 4.8 4.8 1.6 1.6 4.8 4.8
Impozit amânat 1.6 3.2 1.6 -
Datorii 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Total 40 50 58.4 86.8 112 60 78.4 96.8 112
CPP
Profit înainte de amortizări +30 +30 +30 +30 +30 +30 +30 +30
Amortizări -20 -20 - - -10 -10 -10 -10
Impozit curent -1.6 -1.6 -4.8 -4.8 -1.6 -1.6 -4.8 -4.8
Impozit amânat -1.6 -1.6 +1.6 +1.6
Rezultat net +8.4 +8.4 +25.2 +25.2 +16.8 +16.8 +16.8 +16.8
Cash flow
Rezultat net +8.4 +8.4 +25.2 +25.2 +16.8 +16.8 +16.8 +16.8
Amortizări +20 +20 - - +10 +10 +10 +10
Modif prov. impozit curent +1.6 - +3.2 - +1.6 - +3.2 -
Modif prov. impozit amânat +1.6 +1.6 -1.6 -1.6
Cash flow operaţional +30 +28.4 +28.4 +25.2 +30 +28.4 +28.4 +25.2
Cash flow investiţii - - - - - - - -
Cash flow finanţare - - - - - - - -
Modif numerar +30 +28.4 +28.4 +25.2 +30 +28.4 +28.4 +25.2
Numerar la 1.01 - 30 58.4 86.8 - 30 58.4 86.8
Numerar la 31.12 30 58.4 86.8 112 30 58.4 86.8 112

2.1 Deprecierea activelor (IAS 36)
Activele sunt contabilizate la o valoare mai mică sau egală cu valoarea lor recuperabilă. Un activ
este contabilizat la o valoare mai mare decât valoarea sa recuperabilă dacă valoarea sa contabilă
depăşeşte suma care urmează a fi recuperată prin vânzarea sau utilizarea acelui activ. Într-o astfel
de situaţie, activul este descris drept depreciat şi standardul impune entităţii să recunoască o
pierdere din depreciere. Standardul specifică situaţiile în care entitatea trebuie să reia o pierdere
din depreciere şi prescrie prezentări de informaţii.
 Întrebarea privind aplicarea deprecierii diferite de valoarea planificată îşi găseşte răspuns în
testul de depreciere (impairment test)
 La impairment test, se depreciază suma mai mică decât valoarea netă bilanţieră care este cea
mai mare dintre valoarea de utilizare şi valoarea recuperabilă
 Valoarea de utilizare: suma excedentelor actualizate obţinute din utilizarea activului
 Valoarea recuperabilă: venit preconizat minus costurile înstrăinării
 Dacă valoarea recuperabilă este mai mică decât valoarea netă bilanţieră, deprecierea se va
realiza pe principiul valorii celei mai mici independent de durata reducerii valorii
 Se prevede obligaţia reluării pierderilor din depreciere (excepţie: fondul comercial)

Indicii privind diminuarea valorii:

La nivel extern:
– Prăbuşirea pieţei
– Evoluţii negative în mediul economic şi tehnologic al companiei
– Creşterea nivelului dobânzii
La nivel intern:
– Defecte fizice
– Învechire vizibilă
– Randament vizibil mai slab decât cel preconizat
– Performanţă economică mai mică decât cea preconizată

2.1 Exemplu: impairment test - testarea pentru depreciere
– Se dau fluxurile de numerar din utilizarea unui grup de active pentru producţie
– Durata de utilizare rămasă este 7 ani (exerciţiile financiare X02-X08);
– Dobânda inclusiv prima de risc 8%
– Valoare netă bilanţieră la momentul verificării 1300
Exerciţiu Încasări Cheltuieli Fluxuri de Factor de Fluxuri de numerar

financiar preconizate preconizate numerar nete actualizare (i=8%) actualizate
X02 280 80 200 0.9259 185
X03 291 83 208 0.8573 178
X04 321 96 225 0.7938 179
X05 355 108 247 0.7350 182
X06 372 115 257 0.6806 175
X07 362 110 252 0.6302 159
X08 348 104 244 0.5835 142
Valoare de utilizare 1,200

Precizare: se presupune că valoarea Valoare netă bilanţieră veche 1,300
de utilizare este mai mare decât Depreciere neplanificată -100
valoarea recuperabilă Valoare netă bilanţieră nouă 1,200

2.1 Exemplu: testarea pentru depreciere: continuare
Dacă grupului de active îi este atribuit un fond comercial, conform IFRS, deprecierea neplanificată se
aplică mai întâi fondului comercial, apoi valoarea rămasă se alocă activelor ce fac parte din grup
Exemplul anterior:
Valoarea de utilizare a grupului de active 1200
Valoarea netă bilanţieră veche 1300 (din care fie 80 fond comercial alocat)
Valoare netă bilanţieră nouă 1200
Din care fond

Total Din care alte active
comercial
Valoare netă bilanţieră veche 1,300 80 1,220

Depreciere -100 -80 -20
Valoare netă bilanţieră nouă 1,200 - 1,200
După depreciere, valoarea amortizării trebuie adaptată (recalculată).

La dispariţia motivelor pentru care s-a realizat deprecierea, valoarea trebuie reluată.
Excepţie: nu se mai reia valoarea fondului comercial.

 Testul de impairment se aplică în special la unităţi generatoare de numerar (UGN), deoarece de
regulă este imposibilă atribuirea fluxurilor de numerar către active individuale; de ex. fondul
comercial produce venituri numai în relaţie cu alte active
 O UGN este cea mai mică grupare de active identificabilă, care generează venituri, cât mai
independent de alte active sau grupări de active
Exemple de UGN:
– Filiale ale unui lanţ de magazine cu zonă de activitate limitată
– Secţii de producţie care vând sau pot vinde şi către terţi, nu numai către companiile grupului
– Dacă un prestator de servicii de transport în comun s-a obligat să acopere cinci trasee într-o
localitate, acestea formează împreună o unitate generatoare de numerar, deşi este posibilă
determinarea fluxurilor de numerar separat pentru fiecare dintre acestea

2.1 Testarea pentru depreciere conform IFRS:
surse de date (IAS 36)
Prognozele se bazează pe:
– Estimări raţionale, realiste şi argumentabile ale conducerii
Estimare
– Cele mai noi planuri financiare aprobate de conducere
– Interval de timp: maxim 5 ani, în afara cazurilor în care se justifică folosirea unui interval
mai mare de timp
Ulterior: de regulă, rată de creştere constantă sau în scădere
(fără a depăşi rata medie de creştere a sectorului/ ţării în care activează compania)
Se vor prognoza:
– Intrările de numerar generate de utilizarea activului
– Ieşirile de numerar atribuibile activului
– După caz, fluxurile nete de numerar din derecunoaşterea activului
Nu se iau în considerare:
– Fluxuri de numerar generate de restructurări (care nu sunt obligatorii)
– Fluxuri de numerar din investiţii viitoare, care îmbunătăţesc potenţialul activului de a
genera venituri
– Fluxuri de numerar din activitatea de finanţare
– Încasări şi plăţi de impozit pe venit
– Dobânda înainte de impozitare

– Trebuie să reflecte condiţiile curente de piaţă
Dobândă – Trebuie să reflecte riscurile specifice activului
– Nu trebuie să includă acele riscuri care au fost deja luate în considerare la estimarea
fluxurilor viitoare de numerar

2.1 Exemplu: Test pentru depreciere
Trebuie înregistrată în acest caz o depreciere?
– Dobânda inclusiv prima de risc: 8%
– Durata de utilizare a grupului de active: 10 ani liniar
– Durata de utilizare rămasă la 1.01.X01 6 ani
– Se presupune că valoarea de utilizare este mai mare decât valoarea recuperabilă
Flux actualizat de
Ani Încasări Plăţi Flux net de numerar Factor de actualizare
numerar
X02 300 -170
X03 320 -180
X04 350 -200
X05 320 -190
X06 290 -180
Valoare de utilizare
Fond comercial Valoare activ Total

Costuri istorice de achiziţie 100 1,000 1,100
Depreciere cumulată -400 -400
Valoare actualizată netă 1.01.X01 100 600 700
Depreciere an X01
Valoare actualizată netă provizorie la
31.12.X01
Impairment
Valoare actualizată netă la
31.12.X01

2.1 Leasing (IAS 17)
Leasing-ul poate fi de două tipuri:

– Financiar: bunul ce face obiectul contractului de leasing este în patrimoniul utilizatorului
– Operaţional: bunul ce face obiectul contractului de leasing este în patrimoniul locatorului
NU EXISTĂ deosebiri esenţiale între IFRS şi legislaţia locală.
IFRS: Principiul abordării din punct de vedere economic

2.1 Leasing: criterii IFRS (IAS 17)
Criteriile IFRS pentru încadrarea ca leasing financiar:
– Acordul mutual al părţilor privind transferul de drept al dreptului de proprietate asupra bunului
către utilizator
– Utilizatorul are opţiune de cumpărare în condiţii preferenţiale (preţul de cumpărare stabilit prin
contract este semnificativ mai mic decât preţul de piaţă preconizat pentru bunul ce face obiectul
contractului de leasing la momentul exercitării opţiunii)
– Durata contractului acoperă cea mai mare parte din durata de utilizare a bunului
– Valoarea actualizată netă a ratelor minime de leasing corespunde (aproximativ) valorii de piaţă
a obiectului de leasing la momentul intrării în vigoare a contractului
– Cazuri de leasing special: obiectul contractului de leasing poate fi folosit în mod raţional, fără
modificări majore, numai de utilizator
Alţi indicatori:
– Utilizatorul suportă toate pierderile în cazul rezilierii contractului înainte de termen
– Utilizatorul suportă toate profiturile/ pierderile din modificarea valorii reziduale
– Utilizatorul poate prelungi contractul pentru o sumă mult mai mică decât valoarea curentă de
piaţă a chiriei

2.1 Leasing financiar
Cum se modifică bilanţul şi contul de profit şi pierdere la leasing-ul financiar în comparaţie cu cel
operaţional?
Bilanț / Poziția financiară CPP / Performanță financiară
Activ Capital propriu + Datorii
Rezultat operaţional:
Înregistrarea bunului în activ Înregistrarea amortizării privind bunul
Capital propriu: soldul CPP
şi amortizare planificată înregistrat în bilanţ, ce face obiectul
Leasing contractului de leasing
financiar
Înregistrarea datoriei privind Rezultat financiar:
Tragerea ratelor de leasing
leasing-ul şi debitarea Înregistrarea dobânzii aferente datoriei
din cont privind leasing-ul
principalului
Rezultat operaţional:
Leasing Creditarea contului din bancă
Capital propriu: soldul CPP Înregistrarea ratelor de leasing ca
operaţional cu ratele de leasing
cheltuială

2.1 Exemplu: Leasing financiar
Ipoteze: Intrarea în vigoare a contractului 1.01.X01, Durata: 4 ani, 4 rate anuale a 1000, durata de
utilizare 4 ani, dobândă în contractul de leasing 8%
Calcul adiţional:
Factor de Valoare netă Rate de Din care Din care

An Rate de leasing Datorie totală
actualizare actualizată leasing dobândă principal
(1) (2) (3)=(1)*(2) (4) (5) (6) (7)
X01 3,312
X01 1,000 0.9259 926 1,000 265 735 2,577
X02 1,000 0.8573 857 1,000 206 794 1,783
X03 1,000 0.7938 794 1,000 143 857 926
X04 1,000 0.7350 735 1,000 74 926 0
Total 4,000 3,312 4,000 688 3,312
Soluţie (bilanţul este prezentat în mod incomplet, sub formă de extras):
Bilanţ CPP
Activ
Val. Netă Val. netă Val. Netă Val. netă
Valoare
An actualizată Amortizare actualizată actualizată Amortizare actualizată Total Amortizare
dobândă
1.01 31.12 1.01 31.12
X01 3,312 828 2,484 3,312 735 2,577 1,093 828 265
X02 2,484 828 1,656 2,577 794 1,783 1,034 828 206
X03 1,656 828 828 1,783 857 926 971 828 143
X04 828 828 0 926 926 0 902 828 74
Total 3,312 3,312 4,000 3,312 688

2.1 Exemplu: Leasing financiar
Leasing financiar Leasing operaţional
Bilanţ (31.12) 1.01 X01 X02 X03 X04 Total X01 X02 X03 X04 Total
Imobilizari corporale:
- 1) 2,484 1,656 828 - - - - -
echipament IT
Casa/ Conturi la banci 4,000 2) 3,000 2,000 1,000 - 3,000 2,000 1,000 -
Capital propriu 4,000 3) 2,907 1,873 902 - 3,000 2,000 1,000 -
Datorie privind leasingul - 4) 2,577 1,783 926 - - - - -
Total 4,000 5,484 3,656 1,828 - 3,000 2,000 1,000 -
CPP
Amortizări 1) -828 -828 -828 -828 -3,312 - - - -
Cheltuieli cu ratele de
- - - - - -1,000 -1,000 -1,000 -1,000 -4,000
leasing
Rezultat operaţional -828 -828 -828 -828 -3,312 -1,000 -1,000 -1,000 -1,000 -4,000
Cheltuieli cu dobânzi -265 -206 -143 -74 -688 - - - - -
Rezultat financiar -265 -206 -143 -74 -688 - - - - -
Rezultat brut 3) -1,093 -1,034 -971 -902 -4,000 -1,000 -1,000 -1,000 -1,000 -4,000
Situaţia Cash Flow
Plăţi de leasing - - - - - -1,000 -1,000 -1,000 -1,000 -4,000
Plăţi de dobânzi -265 -206 -143 -74 -688 - - - - -
Cash flow operaţional -265 -206 -143 -74 -688 -1,000 -1,000 -1,000 -100 -4,000
Cash flow din investiţii - - - - - - - - - -
Cash flow din finanţare -735 -794 -857 -926 -3,312 - - - - -
Modificări ale
2) -1,000 -1,000 -1,000 -1,000 -4,000 -1,000 -1,000 -1,000 -1,000 -4,000
numerarului
Numerar la 1.01 4,000 3,000 2,000 1,000 4,000 3,000 2,000 1,000
Numerar la 31.12 2) 3,000 2,000 1,000 - 3,000 2,000 1,000 -
Precizare: Rotunjirile pot conduce la diferenţe;
Clarificări: 1) Valoarea echipamentului IT scade cu valoarea amortizării conform CPP;
2) Modificările în casierie/ cont corespund situaţiei fluxurilor de numerar; 3) Modificarea capitalului propriu corespunde pierderii conform CPP;
4) scad cu valoarea principalului din rata de leasing

Agenda
2.1.1 Evaluare
2.1.2 Amortizare
2.1.3 Test de depreciere (impairment)
2.1.4 Leasing
2.6 Provizioane

Imobilizările necorporale cumpărate (de ex. patente, licenţe) se înregistrează în bilanţ atât după
IFRS cât şi după legislaţia locală la costurile de achiziţie
Diferenţe esenţiale între IFRS şi legislaţia locală:

– Costurile de dezvoltare se pot capitaliza conform IFRS, dacă sunt îndeplinite condiţiile
(v. slide-urile următoare) (cu anumite excepţii)
– Fondul comercial trebuie obligatoriu capitalizat conform IFRS şi nu se amortizează
planificat, ci numai extraordinar, după caz; de aceea, fondul comercial trebuie supus unui
test anual de depreciere (impairment)
– Evaluarea la valoarea de piaţă a imobilizărilor necorporale este posibilă numai dacă există
o piaţă activă (drept de alegere)
(premisa este constituită de existenţa unui produs omogen, pentru care să se poată găsi în orice
moment un vânzător şi un cumpărător dispuşi să realizeze tranzacţia)

2.2 Imobilizări necorporale (IAS 38)
Informaţii generale privind tratarea fondului comercial în IFRS:
 Din perspectiva IFRS, durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi determinată, deci nu se pot
furniza informaţii relevante pentru stabilirea amortizării
 Cu timpul, fondul comercial derivat (achiziţionat) se înlocuieşte cu fondul comercial iniţial
 Prin testul pentru depreciere se evaluează fondul comercial ca întreg, deoarece ulterior nu se mai
poate face diferenţa între cel iniţial şi cel derivat

2.2 IFRS: imobilizări necorporale generate intern (IAS 38)
Utilitatea economică
viitoare este nesigură (de
Imobilizări necorporale
ex. costuri cu training-ul)
generate intern - total
Fond comercial iniţial sau nu poate fi determinată
cu certitudine
brand-uri creaţie proprie,

drepturi de publicare, liste
de clienţi, cheltuieli cu
formarea profesională,
minus campanii publicitare
Costuri cu cercetarea
Valori care, în principiu, pot Momentul posibilităţii

Costuri de dezvoltare
fi capitalizate tehnice de realizare
Verificarea îndeplinirii
criteriilor
Capitalizare Înregistrare ca cheltuială

2.2 Imobilizări necorporale: Cercetare vs. dezvoltare
Cercetare: este vizată obţinerea de informaţii tehnice sau ştiinţifice noi

Dezvoltare: aplicarea rezultatelor cercetării pentru a obţine materiale/ produse/ procese
semnificativ îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei în serie/ comercializării
Exemplu cercetare:
– Căutarea de materiale, procese, sisteme alternative
Exemple dezvoltare:
– Proiectarea, construirea şi testarea de prototipuri şi modele înainte de începerea producţiei şi
a utilizării propriu-zise
– Proiectarea, construirea şi testarea unui dispozitiv pilot, la dimensiuni inadecvate pentru
producţia cu destinaţie comercială
– Proiectarea, construirea şi testarea alternativei alese pentru materiale, dispozitive, procese şi
sisteme noi

2.2 IFRS: Imobilizări necorporale: Costuri de dezvoltare
conform IFRS (IAS 38)
Costurile de dezvoltare se vor capitaliza la îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii:

 Dovedirea posibilităţilor tehnice de realizare a activului în scopul vânzării sau al utilizării proprii
 Intenţia de a produce activul şi de a-l vinde sau de a-l utiliza
 Capacitatea întreprinderii de a vinde sau de a utiliza activul
 Dovedirea beneficiilor economice viitoare generate de activ; printre altele, dovada existenţei unei
pieţe pentru activ, sau, în cazul utilizării interne, dovada utilizării în interes propriu
 Disponibilitatea sau dovada accesului la resurse tehnice, financiare sau de altă natură pentru
realizarea proiectului şi vânzarea activului sau, respectiv, utilizarea acestuia, precum şi
 Posibilitatea de a estima în mod realist şi plauzibil costurile ce trebuie suportate pentru realizarea
activului
EXEMPLU: SOFTWARE CAPITALIZAT

Agenda
2.1.1 Evaluare
2.1.2 Amortizare
2.1.4 Leasing
2.6 Provizioane

2.3 Titluri de valoare
În timp ce legislaţia locală permite înregistrarea anumitor titluri de valoare la valoarea justă (titluri
deţinute pe termen scurt, tranzacţionate pe piaţa financiară), IFRS permite pentru anumite titluri
de valoare şi înregistrarea la valori de piaţă ce depăşesc costurile de achiziţie (venituri
nerealizate)
Clasificarea şi evaluarea titlurilor de valoare conform IFRS nu se ghidează după încadrarea în
active imobilizate, respectiv, active circulante

2.3 Instrumente financiare (IFRS 9)
La valoarea justă, atât în profit Deţinute până la Credite şi creanţe Disponibile spre
cât şi în pierdere maturitate2) vânzare3)
Tipuri – Recunoscute la valoarea justă

atât în profit cât şi în pierdere
– Deţinute spre tranzacţionare1)
Valoare justă (fair

Valoarea justă (fair value); value); fluctuaţiile de
Costuri istorice, cu Costuri istorice, cu
Evaluare fluctuaţiile de valoare sunt valoare sunt înregistrate
aplicarea metodei aplicarea metodei
ulterioară înregistrate cu impact asupra fără impact asupra
dobânzii efective dobânzii efective
rezultatului rezultatului
Rezerva din
reevaluare poate
deveni negativă
Precizări:
–Instrumente financiare achiziţionate cu intenţia de a obţine profit din fluctuaţiile pe termen scurt ale preţului sau din adaosul
comercial; derivatele se încadrează în această categorie
–Instrumente financiare cu plăţi fixe sau care pot fi determinate şi cu scadenţă fixă, pe care compania poate şi vrea să le
păstreze până la scadenţă
–Categorie definită prin excludere: toate instrumentele financiare, care nu sunt deţinute până la maturitate, la valoarea justă,
atât în profit cât şi în pierdere sau credite/ creanţe

2.3 Exemplu titluri de valoare: înregistrare cu impact asupra
rezultatului
Ipoteze: 1.01. Casa/ Conturi la bănci 100, Capital propriu 50, credit bancar 50; X01: cumpărare titluri de valoare 100, 31.12. X01 valoare de
piaţă 140; X02: vânzare (Vânz.) 110, impozit 16%
Legislaţia locală IFRS
1.01 Cump. Val. X01 Val. Vânz. Impozit X02 1.01 Cump. Val. Impozit X01 Valoare Impozit Vânz. Impozit X02
Bilanţ Titluri de valoare 100 100 10 -110 0 100 40 140 -30 -110 0
Casa/ Conturi la bănci 100 -100 0 110 110 100 -100 0 110 110
Total 100 0 100 10 0 0 110 100 0 40 0 140 -30 0 0 0 110
Capital propriu 50 50 58.4 50 83.6 58.4
-capital nominal 50 50 50 50 50 50
-rezerve din profit 0 10 -1.6 8.4 40 -6.4 33.6 -30 6.4 -1.6 8.4
Prov. pt. impozit curent 0 1.6 1.6 0 1.6 1.6
Prov. pt. imp. Amânat 0 0 6.4 6.4 -6.4 0
Credit bancar 50 50 50 50 50 50
Total 100 0 100 10 0 0 110 100 0 40 0 140 -30 0 0 0 110
Precizare: Capitalurile proprii si datoriile se ordonează după exigibilitate
CPP Rezultat din exploatare 0 0 0 0
Venituri financiare 0 10 10 40 40 0
Cheltuieli financiare 0 0 0 -30 -30
Rezultat financiar 0 10 0 10 40 0 40 -30 0 -30
Rezultat brut 0 10 0 10 40 0 40 -30 0 -30
Impozit curent 0 -1.6 -1.6 0 -1.6 -1.6
Impozit amânat 0 0 -6.4 -6.4 6.4 6.4
Rezultat net 0 10 -1.6 8.4 40 -6.4 33.6 -30 6.4 -1.6 -25.2
Cash Rezultat net 0 8.4 33.6 -25.2
flow Ajustări venituri -40
Ajustări cheltuieli 30
Modif. prov. imp. curent 1.6 0 1.6
Modif. prov. imp. amânat 6.4 -6.4
Reclasificări -10
Flux numerar operaţional 0 0 0 0
Flux numerar investiţional -100 110 -100 110
Flux numerar finanţare
Modif. numerar -100 110 -100 110
Numerar 1.01 100 0 100 0
Numerar 31.12 0 110 0 110

2.3 Exemplu titluri de valoare: înregistrare fără impact asupra
rezultatului
Ipoteze: 1.01. Casa/ Conturi la bănci 100, Capital propriu 50, credit bancar 50; X01: cumpărare titluri de valoare 100, 31.12. X01 valoare de
piaţă 140; X02: vânzare 110, impozit 16%
IFRS
1.01 Cump Valoare Impozit X01 Valoare Impozit Valoare Vânzare Impozit X02
Bilanţ Titluri de valoare 100 40 140 -40 10 -110 0
Casa/ Conturi la bănci 100 -100 0 110 110
Total 100 0 40 0 140 -40 0 10 0 0 110
Capital propriu 50 83.6 58.4
-capital nominal 50 50 50
-rezerve din profit 0 10 -1.6 8.4
-rezerve din reevaluare 40 -6.4 33.6 -40 6.4 0
Prov. pt. impozit curent 0 1.6 1.6
Prov. pt. imp. Amânat 6.4 6.4 -6.4 0
Credit bancar 50 50 50
Total 100 0 40 0 140 -40 0 10 0 0 110
CPP Rezultat din exploatare 0 0
Venituri financiare 0 10 10
Cheltuieli financiare 0 0
Rezultat financiar 0 10 0 10
Rezultat brut 0 10 0 10
Impozit curent 0 -1.6 -1.6
Impozit amânat 0 0
Rezultat net 0 10 -1.6 8.4
Cash flow Rezultat net 0 8.4
Ajustări venituri
Ajustări cheltuieli 0
Modif. prov. imp. curent 1.6
Modif. prov. imp. amânat
Reclasificări -10
Flux numerar operaţional 0 0
Flux numerar invest. -100 110
Modif. Numerar -100 110
Numerar 1.01 100 0
Numerar 31.12 0 110

2.3 Exemplu: dobânda efectivă
Ipoteză: cumpărarea unei obligaţiuni, val. nominală 1250, preţ de achiziţie 1000, dobândă 4,7%
Calculul dobânzii efective: 1000= 59/ (1+i)1+59/(1+i)2+59/(1+i)3+59/(1+i)4+(59+1250)/(1+i)5 => i=10,0%
Calcul suplimentar:
Perioada Cost înregistrat la Cost calculat cu Plăţi efective Cost înregistrat la

1.01.Xn dobânzi 31.12.Xn
(a) (b)=(a*10,0%) (C) (d)= (a)+(b)-(c)
X00 1,000 100 59 1,041
X01 1,041 104 59 1,086
X02 1,086 109 59 1,136
X03 1,136 113 59 1,190
X04 1,190 119 59+1,250 -

2.3 Exemplu: dobânda efectivă: continuare
Bilanţ şi CPP (modificări):
X00 X01 X02 X03 X04

Bilanţ (modif.)
Titluri de valoare +1,000+41 +45 +50 +54 -1,190
Casa/ Conturi la -1,000+59 +59 +59 +59 +59+1,250
bănci
Capital propriu +100 +104 +109 +113 +119
CPP
Rezultat din - - - - -
exploatare
Rezultat financiar +100 +104 +109 +113 +119
Rezultat net +100 +104 +109 +113 +119
Bilanţ (31.12):
X00 X01 X02 X03 X04

Bilanţ
Titluri de valoare 1,041 1,086 1,136 1,190 -
Casa/ Conturi la 59 118 177 236 1,545
bănci
Capital propriu 1,100 1,204 1,313 1,426 1,545

Agenda
2.1.1 Evaluare
2.1.2 Amortizare
2.1.4 Leasing
2.6 Provizioane

2.4 Stocuri
În timp ce legislaţia locală permite înregistrarea stocurilor cel mult la costurile de achiziţie, IFRS
permite pentru contractele de construcţii şi înregistrarea la valori de piaţă ce depăşesc costurile
de achiziţie (venituri nerealizate)
La aplicarea IFRS se tratează separat materiile prime, produsele şi mărfurile pe de o parte, şi

contractele de construcţii pe de altă parte
Costurile de producţie conform IFRS:

– Calculul costului de producţie: cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte repartizate raţional
– Costurile administrative şi de distribuţie NU se iau în considerare, de regulă, în calculul
costurilor de producţie

2.4 Stocuri (IAS 2)
Înregistrare în bilanţ IFRS Legislaţia locală
Materii prime Costuri de achiziţie Costuri de achiziţie
Produse Costuri de producţie (costuri totale) Costuri de producţie
Mărfuri Costuri de achiziţie Costuri de achiziţie
Metoda Metoda elementului individual, costul Metoda elementului individual, costul

mediu ponderat, FIFO (first in, first out) mediu ponderat, FIFO (first in, first out),
LIFO (last in, first out)
LIFO nu este permis
Ajustări pentru depreciere Valoarea realizabilă netă Valoarea realizabilă netă

2.4 Contractele de construcţii (IAS 11)
Obs: IASB lucrează la elaborarea unui standard nou care să cuprindă veniturile din contracte cu clienții – IFRS 15
– De exemplu, construcţia unui dispozitiv sau a unui utilaj pentru un client, în cazul în care execuţia
contractului durează mai mult de 12 luni
– Conform legislaţiei locale, profiturile din acest tip de contracte se înregistrează abia la finalizarea contractului
în CPP, aşa-numita metodă a contractului finalizat (precizare: conform legislaţiei locale, simpla încasare de
avansuri nu justifică înregistrarea unui profit)
– Conform IFRS, dacă sunt îndeplinite criteriile aplicabile, profiturile din contracte de construcţii pot fi
înregistrate şi înainte de finalizare, prin metoda stadiului de execuţie (percentage of completion – POC
method); dacă nu sunt îndeplinite criteriile, se aplică metoda contractului finalizat şi conform IFRS
Criterii IFRS aplicabile pentru metoda procentului de finalizare la contracte cu preţ fix:
– Veniturile contractuale totale pot fi evaluate credibil;
– Este probabil că întreprinderea va înregistra beneficii economice aferente contractului;
– Atât costurile contractuale necesare pentru definitivarea contractului, cât şi stadiul de execuţie la data
bilanţului pot fi evaluate credibil;
– Costurile contractuale atribuibile contractului pot fi clar identificate şi evaluate credibil, astfel încât costurile
contractuale înregistrate efectiv de întreprindere pot fi comparate cu estimări anterioare ale acestora.
(comparaţia normativ vs. realizat)

2.4 Exemplu: contracte de construcţii
Contractul de construcţii are o durată de 3 ani, finalizare şi încasare în X03; împărţirea profitului are loc în baza
stadiului de execuţie
X01 X02 X03
Costuri în perioada de raportare 100 200 200
Stadiu de execuţie în % 100 din 500= 200 din 500= 200 din 500=
(Procentul costurilor în costurile totale) 20% 40% 40%
Venituri din exploatare în perioadă – 20% din 600= 40% din 600= 40% din 600=
proporţional (bază: stadiul de execuţie în %) 120 240 240
Rezultat brut – proporţional (venituri minus

20 40 40
costuri)
Bilanţ
Metoda procentajului de avansare a contractului Metoda procentului de finalizare
Bilanţ X01 X02 X03 X01 X02 X03
...
Stocuri/ Creanţe 120 360 - 100 300 -
Casa/ Conturi la bănci 400 200 600 400 200 600
Total 520 560 600 500 500 600
Capital propriu 516.8 550.4 584 500 500 584
Prov. Impozit curent - - 16 - - 16
Prov. Impozit amânat 3.2 9.6 -
Total 520 560 600 500 500 600

2.4 Exemplu: contracte de construcţii: continuare

CPP X01 X02 X03 X01 X02 X03
Venituri din vânzări +120 +240 +240 - - +600
Costuri de producţie -100 -200 -200 - - -500
Rezultat brut din vânzări +20 +40 +40 - - +100
Costuri de distribuţie - - - - - -
Costuri administrative - - - - - -
Rezultat brut din exploatare +20 +40 +40 - - +100
Impozit curent - - -16 - - -16
Impozit amânat -3.2 -6.4 +9.6 - -
Rezultat net +16.8 +33.6 +33.6 - - +84

Cash Flow X01 X02 X03 X01 X02 X03
Rezultatul exerciţiului 0 0 +84
+16.8 +33.6 +33.6
financiar
....
+/- Modif. stocuri -120 -240 +360 -100 -200 +300
+/- Modif prov. imp. curent - - +16 - - +16
+/- Modif. prov. imp. amânat +3.2 +6.4 -9.6
=Flux numerar din -100 -200 +400

-100 -200 +400
activitatea operaţională

Agenda
2.1.1 Evaluare
2.1.2 Amortizare
2.1.4 Leasing
2.6 Provizioane

2.5 Creanţe (IFRS 9, IAS 21)
Atât în timp ce legislaţia locală cât şi în IFRS, acestea pot fi înregistrate la valori de piaţă ce
depăşesc valoarea iniţială.
Reevaluarea creanţelor în valută lunar.

2.5 Datorii (IFRS 9, IAS 21)
În timp ce legislaţia locală impune înregistrarea datoriilor cel puţin la valoarea iniţială, conform IFRS acestea pot fi
înregistrate, în anumite cazuri, la valori de piaţă sub valoarea iniţială (venituri nerealizate)
Împărţirea pe întreaga perioadă a

Discount la împrumut creditului pe baza metodei dobânzii Valoarea nominală a datoriei
efective
Reevaluarea datoriilor în valuată

Datorii în monedă străină Conversie la cursul din ziua bilanţului
lunar
Se înregistrează atât veniturile, cât şi

Se înregistrează atât profitul, cât şi
cheltuielile.
pierderea din conversie

Agenda
2.1.1 Evaluare
2.1.2 Amortizare
2.1.4 Leasing
2.6 Provizioane

2.6 IFRS: Provizioane, datorii incerte
3 criterii:
– Obligaţie prezentă,
consecinţă a unor
evenimente trecute Există o obligaţie prezentă Există o obligaţie prezentă
– Există probabilitatea sau posibilă în viitor, care sau posibilă în viitor, pentru
(>50%) să fie necesară poate determina o ieşire de care este improbabil să
o ieşire de resurse resurse, dar care probabil apară o ieşire de resurse în
pentru achitarea nu o va determina viitor
datoriei
– Este posibilă evaluarea
credibilă a sumei
Nu se va crea provizion;
este necesară dovada Nu se va crea provizion; nu
Crearea unui provizion
datoriei eventuale sunt necesare detalii
(contingente)

2.6 Alte provizioane (IAS 37)

Pentru ce valoare se constituie De la caz la caz: valoarea cea În principiu valoarea cea mai
provizionul? mai probabilă probabilă (principiul prudenţei)
Costuri estimate din riscul de proces:
10 (probabilitate 20%) şi 5 (probabilitate 80%):
Cea mai mare probabilitate = provizion 5
Intervalul valorilor cu aceeaşi Determinarea mediei aritmetice Considerarea celei mai
probabilitate a intervalului pesimiste valori
Pentru un risc de proces s-au determinat trei scenarii cu probabilităţi egale privind ieşirile de
numerar: scenariul 1 50, scenariul 2 60 şi scenariul 3 70:
Media aritmetică: (50+60+70)/3=60, valoarea cea mai pesimistă: 70
Se aplică în cazul unui număr
Valoarea preconizată
mare de cazuri singulare
Exemplu privind provizioanele pentru garanţii: 80% din 1,000 de produse vândute nu au defecte;
15% au defecte minore (costuri pentru repararea lor: 10 pe bucată), 5% au defecte majore
(costuri pentru repararea lor: 40 pe bucată);
Valoarea provizionului: (80% din 0)+(15% din 10,000)+(5% din 40,000)=3,500

2.6 Provizioane pentru pensii (IAS 19)

Parametrii luaţi în considerare?
– Salariul actual X X
– Inflaţia X X
– Fluctuaţii X X
– Speranţa de viaţă X X
– Dobânda X X
– Majorări de salariu în funcţie de
calificare X De regulă nu
Conform IFRS se iau în considerare două tipuri de angajamente pentru beneficii:

Ca prestaţie: purtătorul obligaţiei este compania, conduce la constituirea unui provizion pentru pensii
Ca şi contribuţie: purtătorul obligaţiei este o casă de pensii externă, iar contribuţiile se înregistrează în acest
caz doar ca şi cheltuială

2.6 Exemplu de provizioane pentru garanţii
Ipoteze: 1.01. Imobilizări corporale 100, capital propriu 50, credit bancar 50
X01: venituri din exploatare cu incidenţă asupra trezoreriei 80, constituire provizion: cf. legislaţiei locale 30, cf. IFRS 20
X02: Plată din provizion 20, impozit 16%
Legislaţia locală
1.1 Venituri Provizion Impozit X01 Provizion Plată Impozit Impozit X02
Bilanţ Imob. corporale 100 100 100
Casierie/ Cont 80 80 -20 -8 52
Total 100 80 0 0 180 0 -20 -8 0 152
Capital propriu 50 80 -30 -8 92 10 -1.6 100.4
Provizion pt. garanţii 30 30 -10 -20 0
Prov. pt. impozit curent 8 8 -8 1.6 1.6
Prov. pt. impozit amânat 0 0
Credit 50 50 50
Total 100 80 0 0 180 0 -20 -8 0 152
CPP Venituri din exploatare 80 80 0
Venituri din provizioane 0 10 10
Chelt. cu provizioane -30 -30 0
Rezultat din exploatare 80 -30 0 50 10 0 10
Rezultat brut 80 -30 0 50 10 0 10
Impozite curente -8 -8 -1.6 -1.6
Impozite amânate 0 0
Rezultat net 80 -30 -8 42 10 -1.6 8.4
Cash flow Rezultat net 42 8.4
Modif. prov. pt garanţii 30 -30
Modif prov. pt impozit curent 8 -6.4
Modif prov. pt impozit amânat
Flux numerar operaţional 80 -28
Flux numerar invest.
Modif numerar 80 -28
Numerar la 1.01 0 80

2.6 Exemplu de provizioane pentru garanţii
Ipoteze: 1.01. Imobilizări corporale 100, capital propriu 50, credit bancar 50
X01: Venituri din exploatare cu incidenţă asupra trezoreriei 80, constituire provizion: cf. legislaţiei locale 30, cf. IFRS 20
X02: Plată din provizion 20, impozit 16%
IFRS
1.1 Venituri Provizion Impozit Impozit X01 Impozit Plată Impozit Impozit X02
Bilanţ Imob. corporale 100 100 100
Casierie/ Cont 80 80 -20 -8 52
Total 100 80 0 0 0 180 0 -20 -8 0 152
Capital propriu 50 80 -20 -1.6 -8 100.4 1.6 -1.6 100.4
Provizion pt. garanţii 20 20 -20 0
Prov. pt. impozit curent 8 8 -8 1.6 1.6
Prov. pt. Impozit amânat 1.6 1.6 -1.6 0
Credit 50 50 50
Total 100 80 0 0 0 180 0 -20 -8 0 152
CPP Venituri din exploatare 80 80 0
Venituri din provizioane 0 0
Chelt. cu provizioane -20 -20 0
Rezultat din exploatare 80 -20 0 0 60 0 0 0
Rezultat brut 80 -20 0 0 60 0 0 0
Impozite curente -8 -8 -1.6 -1.6
Impozite amânate -1.6 -1.6 1.6 1.6
Rezultat net 80 -20 -1.6 -8 50.4 1.6 -1.6 0
Cash flow Rezultat net 50.4 0
Modif. prov. pt garanţii 20 -20
Modif prov. pt impozit curent 8 -6.4
Modif prov. pt impozit amânat 1.6 -1.6
Flux numerar operaţional 80 -28
Flux numerar invest.
Modif numerar 80 -28

Agenda

3. Trecerea la IFRS: Bilanţ
Situaţiile financiare conform IFRS prezintă un activ mai mare şi datorii mai scăzute, care rezultă, printre
altele, din următoarele situaţii:
– Imobilizări necorporale: cheltuieli de constituire, neaplicarea amortizării planificate a fondului

comercial
– Imobilizări corporale: valoarea reziduală
– Active financiare (imobilizate şi circulante): tituluri cotate vs. titluri necotate
– Contracte de construcţii: aplicarea metodei POC
– Provizioane: constituirea la valoarea aşteptată şi nu la valoarea pesimistă (în cazul probabilităţilor
egale), după caz, actualizare

3. Trecerea la IFRS: Profituri
Situaţiile financiare conform IFRS prezintă profituri mai mari decât cele conform legislaţiei locale şi, în
consecinţă, un capital propriu mai mare, care rezultă, printre altele, din următoarele situaţii:
– Imobilizări necorporale: capitalizarea costurilor de dezvoltare, neaplicarea amortizării planificate a

fondului comercial
– Imobilizări corporale: posibilitatea reevaluării (profit fără impact asupra rezultatului), în unele
cazuri durate de utilizare mai mari
– Active financiare (imobilizate şi circulante): înregistrarea unor titluri de valoare la valori de piaţă ce
depăşesc costurile de achiziţie (parţial, profituri fără impact asupra rezultatului)
– Creanţe: nu se fac ajustări la nivelul sumei totale, se înregistrează profitul din diferenţele de curs
de schimb la creanţele în monedă străină
– Contracte de construcţii: aplicarea metodei procentului de finalizare
– Provizioane: constituirea la valoarea aşteptată şi nu la valoarea pesimistă (în cazul probabilităţilor
egale), după caz actualizare
– Datorii: profituri din diferenţe de curs de schimb în cazul datoriilor în monedă străină

3. Înregistrarea profitului mai devreme decât în situaţiile
financiare conform legislaţiei locale
Înregistrarea unui profit mai mare conform IFRS depinde de stadiul proceselor de business:
Segment Stadiu
Profit IFRS Profit IFRS
Costuri de
Capitalizare Utilizare
dezvoltare
Contracte de
construcţii cf. Execuţie Finalizare
metodei POC
Titluri de valoare la
valori de piaţă ce
Păstrare Vânzare
depăşesc costurile
de achiziţie

3. Volatilitatea rezultatelor
Profiturile din CPP înregistrează fluctuaţii mai mari conform IFRS, rezultând din evaluarea la valoarea de
piaţă, în comparaţie cu cele din situaţiile financiare conform legislaţiei locale, cu excepţia următoarelor
situaţii, printre altele:
– Înregistrarea profiturilor fără impact asupra rezultatului, de ex. în cazul imobilizărilor corporale şi al
investiţiilor available for sale
– Contracte de construcţii conform metodei percentage of completion (POC)

Agenda

IASB (International Accounting Standards Board):
International Financial Reporting Standards,
ediţia curentă: www.iasb.org
OMFP 1802/2014


Controlling Si IFRS - Oct 2016 - EM - Ral v2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Controlling Si IFRS - Oct 2016 - EM - Ral v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTROLLING SI

➲ În interesul controlling-ului, în cadrul acestui seminar se vor aborda mai puţin

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

1.1 Evoluţie, aplicare

1.2 Caracteristici principale

1.3 Impozitul amânat

1.4 Situații / rapoarte financiare

1.5 Raportarea la nivel de segment

2. Tratament contabil (posturi reprezentative controlling)

3. Analiza situaţiilor financiare IFRS

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Dezvoltarea modului de întocmire a situaţiilor contabile de către IASB (International

Pentru determinarea componenţei IASB contează exclusiv calificarea profesională a

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Legislaţia locală IFRS

Contabilitate financiară Raportarea activităţii

Sistem dual Sistem unitar

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Transparenţa mai mare de ex. raportarea la nivel de segment

de ex. amortizări calculate strict d.p.d.v.

de ex. provizioane calculate strict d.p.d.v.

de ex. evidenţierea veniturilor încă

Veniturile/ cheltuielile se înregistrează de ex. în cazul investiţiilor available for

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

 IFRS 13 a fost emis în mai 2011 şi este aplicabil din 2013

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

X01 X02 X03

Cont de profit şi pierdere IFRS Impozit IFRS Impozit IFRS Impozit

Cheltuieli cu impozite: din care

Rezultat net - - +42 - -21 +16.8

IFRS: creşte volatilitatea profiturilor

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Situaţii financiare Situaţie d.p.d.v.

Diferenţe permanente Diferenţe temporare

Fără aplicarea impozitului Cu aplicarea impozitului

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Când apare impozitul amânat?

Determinarea impozitului amânat: procent de impozitare x diferenţe limitate în timp

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

în timp ce legislaţia locală nu permite înregistrarea de impozit amânat pe

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Rezultat brut -1,000 +4,000 -1,000 +4,000

Impozit curent - -480 - -480*

Impozit amânat +160 -160 - -

Rezultat net -840 +3,360 -1,000 +3,520

Pierdere reportată - - - -1,000

Rezultat conform bilanţ -840 +3,360 -1,000 +2,520

Impozit amânat active 160 - - -

Capital propriu 29,160 33,360 29,000 32,520

*) 16% impozit din 3000 (Profit 4,000 – Pierdere reportată 1,000)

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

Costuri de IFRS: capitalizate Profitul cf. IFRS

Indicator pentru analiză

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

 Situația poziției financiare – IAS 1

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx

IAS 1 prescrie minimul de elemente

150929_Controlling si IFRS_oct 2015_EM.pptx