Sunteți pe pagina 1din 51

TULBURĂRI SOMATOFORME

lee
1
lee
2
TULBURĂRI SOMATOFORME
 Grup de tulburări in care persoana experimentează simptome
fizice (somatice) semnificative pentru care nu există o cauză
organică aparentă
 Deseori aceste simptome nu sunt consistente în ceea ce priveşte
mecanismele fiziologice şi există motive semnificative pentru
susţinerea implicării factorilor psihologici.
 Tulburarea nu este generată in mod conştient sau nu prezintă
simptome controlate conştient
 Ele sunt suficient de serioase pentru a produce afectarea
abilitatilor sociale si ocupationale.

lee
3
Tulburarea Somatoformă~Tipuri

 Tulburarea de conversie
 Tulburarea de somatizare
 Tulburarea algică(3 subtipuri)
 Hipocondria
 Tulburarea dismorfică corporală
 Tulburarea somatoformă nediferenţiată

lee
4
Cele mai timpurii dovezi scrise

cel mai vechi document


care descrie astfel de
probleme de sănătate
pare să fie cauzate mai
degrabaă de factori
psihologici decât de
somatici, regăsindu-se
în documentul antic
egipteaan, papirusul
Kahun, 1900 B.C.

lee
5
Tulburarea somatoformă~istoric 1
 ANIMISM-ul primitiv— credinşa
că obiectele neanimate se pot
comporta determinant— a
condus la egiptenii antici la
blamarea “acuzelor” somatice
feminine la existenţa unui spirit
malefic care domină spiritul sau
corpul feminin, afectânu-i
sănătatea. Pentru a fi eliberat
corpul de astfel de dominante
s-au imaginat tratamente
bizare conforme localizării
anatomice.

lee
6
Tulburarea somatoformă~istoric 2
 Medici greci, in jurul anului 400 B.C., au denumit
tulburarea datorată insatisfacţiei sau disocierii sexuale
HYSTERIA. Tratamentul se centra pe satisfacerea
presupusului organ “infometat” prescriind căsătoria
pentru femeile nemăritate şi o viaţă sexuală mai activă
pentru cei care erau deja căsătoriţi.
 Secole de-a rândul aceste tulburări au fost văzute din
acest motiv ca acuze feminine şi au continuat să fie
ptivite în conexiune cu viaţa sau abstinenţa sexuală a
persoanei în cauză.
 Acest termen era utilizat încă în 1990 în limbajul
lee
psihologic clinic. 7
Tulburarea somatoformă~istoric 3
 Pe eprioada EVULUI MEDIU ,anii 1500, simptomele
conversive cum ar fi crizele epileptiforme erau deseori
atribuite posesiunii demonice sau vrăjitoriei. Aceste
persoane erau privite fie ca fiind vrăjite de alte persoane fie
ca persoane care în mod intenţionat au intrat intr-o uniune
cu diavolul insuşi.
 Medicii prezentau dificultăţi in distingerea dintre isterie/
poseiune adevărată în consecinţă tratând pacienţii prin
rugăciuni, exorcizări, evacuări sangiune, purgaţie, emetizare
sau alte combinaţii ale trsatamenului

lee
8
 crestinismului – histeria=
demonomanie.
 MALLEUS MALEFICARUM.
 Paracelsus – rolul inconstientului in
nevroze.
 Th. Sydenham- trasaturile comune
histericilor:
* caracterul proteiform al bolii
* histeria poate imita orice boala
* histeria masculina = hypocondriasis
* rolul emotiilor
“crizele din calcul”.

lee
9
Tulburarea somatoformă~istoric 4
 Anton Mesmer, in anii 1700,care
a postulat existenţa unie forţe
denumite “magnetism animal”—
o forţă mai puternică decât
majoritatea dintre noi—“vindecă”
multe persoane de séances lor
histrionice când experienţiază
simptome conversive de un tip
sau altul.
 Această vindecare , ca şi cea a
vechilor egipteni, se datorează
cel mai probabil puterii efectului
palcebo.

lee
10
Tulburarea somatoformă~istoric 5
In 1885 Charcot
concluzionează că
hipnotizabilitatea este
patognomonică hysteriei. El
demonstrează că pacienţii
isterici pot fi vindecaţi prin
sugestii posthipnotice.
Rădăcinile oferite de acesta
sunt aplicate de Freud care,
odată întors la Viena, a
aplicat hipnotismul ca primă
metodă de intervenţie în
tratarea pacienţilor săi.In
stânga, attidudes
passionnelles, la o pacientă
isterică in transă hipnotică ine
lee
11
Salpetriere
 CHARCOT - 1863
 Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC
 unele accidente histerice
 etiologie psihologica
 descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, a marilor
miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si
Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si
senzitive.
 BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica
aparuta la un individ capabil de autosugestie, si
care poate fi reprodusa prin sugestie si dispare prin
persuasiune.
 P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele
histerice + modificarile de caracter.
 S. FREUD - conversiunea
lee
12
“arc en cercle” d’ hysterique

Qpisthotonos. In Charcot’s clinic this arc en cercle was described as follows: “The body is
bent in a bow-like curve and is supported only by the neck and the feet; the hair is
disheveled; the extremities are agitated by clonic ‘grands mouvemonts' of flexion and
extension and the mouth is opened widely.” (From Charles Bell, The Anatomy and
Philosophy of Expression, [ London, 1806 ].)

lee
13
 In 1895 Freud publică Studii in
Histerie care prezintă concepţiile
lui asupra inevrozei isterice.
 Freud, spre stupoarea asociatiilor
medicale, afirmă ca nevroza
isterică apare atât la femei cât şi
la bărbaţi.

lee
14
Tulburarea somatoformă~istoric 6
 Asocierea tulburării cu sexualitatea se menţine dar
extrapolarea acesteia nu include alte conflicte inconştiente
 Freud abandonează hipnotismul in favoarea a ceea ce al a
denumit pentru prima dată “cura prin discuţii” (“talking
cure.” )
 Ulterior, această procedură a fost denumită PSIHANALIZĂ
dovedindu-se vindecarea in egală măsură şi eficienţă cu
séances -ul Mesmerian şi cu sugestiile posthipnotice ale lui
Charcot

lee
15
Tulburări psihosomatice
 Tulburările psihosomatice – aceste tulburări implică boli
somatice actuale datorate productiei fizice a stresului
emoţional şi psihosocial
 Prin activarea sistemului nervos simpatic ,manifestările
acestuia pot conduce în egală măsură la aparăţia migrenei,
a astmului bronşic, a hipertensiunii arteriale, sau a
psoriazisului sau a altor probleme de sănătate (ulcer,
rectocolită ulcero-hemoragică, etc- conform crit
Alexander)... Locul redeterminat de predicpoziţia născută
somatică sau vulnerabilitatea individului.

lee
18
Sindroame asociate~2
 simularea – acest termen este utilizat pentru descrierea simulrării
unei boli fizice pentru evitarea unei situaţii neplăcute, intr-o
manieră deliberată conştient, ex:,evitarea stagiului militar, sau
evitarea unui examen. Poate fi adaptativ in anumite circumstanţe
dar nu în toate. Câştigul personal sau extern datorat acestui tip
de comportament este uşor de identificat.
 Tulburarea factică – termenul descrie o tulburare în care o
persoană simulează o boală in vederea obţinerii unui câstig din
punctul de vedere al câştigării atenţiei medicale într-o manieră
conştientă

lee
19
Sindroame asociate 3

 DSM IV –pentru tulburari factice:


 Producţia intenţionată sau simularea unor semne
sau simptome somaticesau psihologice
 Simptome somatice motivate de dorinţa de a-şi
asuma rolul de bolnav(pacient).
 Absenţa unor stimuli externi care să explice
comportamentul , cum ar fi avantajul economic,
evitarea responsabilităţilor legale sau ameliorarea
bunăstării materiale.

lee
20
Sindromul Munchausen
 Este o formă extremă şi
cronică de tulburare factică-
fiind denumit după baronul
von Munchausencare a
călătorit in secolul XVIII prin
intreaga Europă povestind
poveşti fantastice despre
presupisele sale aventuri
militare
 De ex. Intimp ce ybura in
somn deasipra Tamisei a fost
impuşcat in plin...

lee
21
Tulburări somatoforme isterice~1

 Tulburarea de conversie
 Tulburarea de somatizare
 Tulburarea algică asociată cu factori psihologici

lee
22
Tulburări somatoforme isterice~2

 Persoanele cu HSD dezvoltă modificări în


funcţionarea lor fizică fiind dificil de diferenţiat
de probleme medicale organice veridice.
 Multiple probleme medicale care sunt
reprezantate prin simptome vagi şi confuzive–
cum ar fi hiperparatiroidismul, scleroza
multiplă, sau lupusul- sunt uneori diagnosticate
greşit ca tulburări isteriforme.

lee
23
Tulburarea de conversie~1
 In cadrul tulburării de onversie se constată “conversia” unui
conflict sau a unei nevoi psihosociale în simptome fizice dramatice
care afectează funcţionarea voluntară motorie sau funcţionarea
senzorială.
 Simptomatologia este interpretată deseori ca neurologică – ex:
paralizia, pieredrea capacitătii de a simţi atimuli dureroşi sau
tactile (anestezia), surditate, orbire, sau alte simptome denumite
pseudoneurologice.
 Amintim simbolica romanului lui Jean Stafford in “Beatrice
Trueblood’s Story” Collected Stories, 1969.

lee
24
Tulburarea de conversie~2
 Prevalenţa de două ori mai mare la femei decât la bărbaţi
Conversion şi mai frecventă la tineri faţă de vârstnici
 Sunt afcetate mult mai frecvent clasele sociale joase şi populaţia
rurală
 Pacienţii tind să fie dintre cei cu nivel educaţional mai scăzut şi
fără sofisticări psihologice
 Rata de apariţie a tulburării este de 5 din 1000 afectând in
general aprox. 1% din populaţie.
 Tulburările asociate pot fi : tulb. personalitate histrionică, tulb.
personalitate antisocială, tul de somatizare şi abuzul de substanţe

lee
25
Tulburarea de conversie~3
 Criterii de diagnostic după DSM IV :
 Unul sau ami multe simptome sau deficite care afectează
funcţia motorie voluntară sau senzorială care sugerează o
condiţie neurologica sau o altă condiţie medicală generală.
 Factorii psihologici sunt judecaţu ca fiind asociaţi cu simptomul
sau deficitul
 Simptomul sau deficitul nu este un produs intenţional sau
simulat (ca în tulburările factice sau simulare). După
invesstigaţii corespunzătoare simptomul nu poate fi explicat
complet de o CMG Sau efecte directe ale unie substante
 Cauzează un distres sau deteriorare semnificativăclinică, in
domeniul social, profesional etc.

lee
26
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
 A. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand
inainte de 30 ani, se manifesta cativa ani, determina
alterarea vietii sociale.
 B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot
apare in orice moment:
 patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen,
articulatii, extremitati, torace, etc.);
 doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere:
grata, balonare, varsaturi,diaree)
 un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila
sau ejaculatorie, tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);
 un simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru,
coordonare, paralizii localizate, senz. de nod in gat,
dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate,
convulsii,etc.)
lee
27
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
PSIHIATRIA CLASICA
 I. SIMPTOME PAROXISTICE
 1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica
Grand Mal.
 2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii, miscari
anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia; Tulb.
senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb.
senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.
 3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse,
Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),
 4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice,
Stupoare,Stari maniacale/depresive.
lee
28
 II. SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea).
 Teatralism;
 Patetism;
 Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.
 Exaltarea imaginatiei;
 Egocentrism; Narcisism;
 Sugestibilitate crescuta.

lee
29
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 Epilepsia.
 Spasmofilia.
 Sincope.
 Boli neurologice.
 Simulatia.
 Schizofrenia.
 Tulburarea de personalitate histrionica
lee
30
Conversion Disorder~4

lee
31
Tulburarea de conversie~4

In “ anestezia în mănuşă”
asociată tulburarea de
conversie intreaga mănă
sau anumite zone ale ei
sunt resimţite ca
anesteziate. Această
condiţie este incompatibilă
cu ceea ce ar trebui să
apară in condiţiile in
care fie nervul ulnar fie
nervul radial sunt lezati.

lee
32
Mollie Fancher
enigma din Brooklyn
 Mollie Fancher a fost probabil
una dintre cele mai celebre
isterice ale secolului XIX. Ea a
prezentat nenumărate boli
consecutive mai multor
“accidente” inclusiv tulburarea
conversivă &tulburarea de
identitate disociativă; a fost
anorexică, clar văzătoare, etc.
Reprezantând un “mister” pentru
lumea medicală internaţională, la
data morţii ei în 1916 având
petrecuţi 51 de ani în pat sub
supreveghere medicală.

lee
33
Tulburarea de somatizare~1

 Persoanele cu tulburare de somatizare au un


istoric lung de acuze somatice , afectând o
mare parte a corporalităţii, pentru care a
căutat tenşie şi vindecare medicală
 Pattern-ul comportamentului isteric a fost
descris pentru prima dată de Pierre Briquet in
1859 fiind denumit iniţial sindromul Briquet.

lee
34
Tulburarea de somatizare~2

 In medie 0,2 până la 2,0% dintre femeile din


SUA suferă de tulburare de somatizare,
comparativ cu mai puţin de 2% din bărbaţi.
 Deasemenea tulburarea pare să se dezvolte şi
in cadrul famiilo; 10-20% din rudele apropiate
ale celor suferinzi dezvoltă boala.

lee
35
Tulburarea de
somatizare~4
Frecvenţa relativă a
a tulburării de
somatizare în
diferite ţări.
Prevalenţă diferită
dar cauzele rămân
obscure.

lee
36
Tulburare algică~1
 Pacienţii a căror probleme somatice sunt asociate
exclusiv cu durerea.
 Patientii diagnosticaţi cu tulburare de somatizare sau
tulburare de conversie pot experimenta deasemenea
durerea dar prezintă şi altetipuri de tulburări medicale.
 poate debuta la orice vârstă, mai frecevntă la femei
decât la bărbaţi
 Deseori debutează după un accident care implică o
durere reală dar ulterior traseul durerii nu mai are
suport real fiziopatologic.

lee
37
Tulburare algică~2

 Trei tipuri diagnostice:


 Tulburare algică asociată cu factori psihologici
 Tulburarea algică asociată atât cu factori psihologici
cât şi cu o condiţie medicală generală
 Tulburare algică asociată cu o condiţie medicală
generală

lee
38
“Hypochondriacus”~1652

lee
39
“I Told You I Was Sick”

lee
40
“And now This!”

lee
41
Hipocondria~1
 Termenul “hypochondriasis” derivă din termenul vechi
medical “hypochondrium,” care semnifică dedesubtul a
ceea ce se vede.
 Reflectă acuzele abdominale uzuale pe care acest tip
de pacienţi le prezintă în marea lor majoritate.
 Ingrijorare excesivă, preocupare sau chiar convingerea
de a suferi de o maladie gravă sau de o diformitate
pornind de la interpretarea eronată a unor simptome
somatice.

lee
42
Hipocondria~2
 Hipocondria rezultă din interpretarea nerealistă sau imprecisă a
simptomelor sau senzaţiilor somatice conducând la preocuparea şi
teama că suferă de o boală serioasă , chiar dacă nici un fel de
invetigaţie medicală efectuată nu confirmă boala.
 Preocuparea excesivă conduce la un distress sever şi împiedică
abilităţile de funcţionare normală a individului.
 Femeile sunt afectate în egală măsură cu bărbaţii iar prevalenţa
pe o perioadă de 6 luni este de 4-6% din populaţia generală
medicală.
 Deseori există un istoric familial de anxietate şi depresie

lee
43
Hipocondria~3
 Hypocondria este similară tulburării de somatizare , având in
vedere că ambele implică numeroase simptome fizice, numeroase
vizite medicale şi distres
 Mai probabil diagnosticul de hipocondrie este corect dacă
simptomele somatice sunt realtiv minore şi anxietatea este
intensă.
 Dacă simptomele somatice umbresc anxietatea pacientului mai
probabil este mai corect diagnosticul de tulburare de somatizare
 Extrem de rezistentă la tratament, fiind dificilă abordarea
relaţională şi terapeutică, pacientii find reticenţi la ideea de
psihiatrie

lee
44
Hipocondria~4
 DSM IV- Criterii de diagnostic
 Preocuparea în legătură cu teama de a avea, sau chiar
convingerea că are o maladie severă, bazată pe
intrpretarea eronată a simptomelor corporale
 Preopcuparea persistă în ciuda evaluărilor şi
reasigurărilor medicale de contrariu
 Convingerea de la priimul criteriu NU este de
intensitate delirantă ( ca în tulburarea delirantă de tip
somatic) şi nu este limitată la preocuparea
circumscrisă legată de aspect
 Preocuparea determină disabilităţi clinice semnificative
sau alterarea socială şi ocupaţională pe o perioadă de
lee
cel puţin 6 luni. 45
Tuburarea dismorfică corporală~1
 Diagnosticată la persoane profund interesate şi preocupate de
imaginea lor sau defecte minore
 Acnnea, Riduri, pete tegumentare, pilozitate facială excesivă,
transpiraţie facială excesivă, defecte imaginare sau uşoare ale
feţei şi capului, conformaţia nasului, buzelor, dinţilor,
mandibulei,bărbiei, obrjilor, capului,etc sunt printre cele mai
frecvente
 Alte îngrijorări legate de aparenţa unor alte părţi ale corpului,
mâinolr, picioarelor, coapselor, umerilor, coloana vertebrală
 Preocupări legate de mirosuri neplăcute provenite din transpiraţie,
respiraţie sau alte zone ale corpului.

lee
47
Tuburarea dismorfică corporală~2
 Această tulburare a fost identificată in urma cu mai
bine de 100 de ani fiind denumită dismorfofobia de
către marele psihiatru Emil Kraepelin, literal
semnificând frica de a nu arăta desfigurat,
disproporţional sau anormal intr-o oarecare măsură.
Kraepelin o considera a fi o “nevroză compulsivă”.
 Psihiatrul francez Pierre Janet a denumit-o “obsession
de la hontu de corps” (obsesia legată de ruşinea de
corporalitate)

lee
48
Tuburarea dismorfică corporală~3
 Freud descrie cazul unui bărbat cu o îngrijorare
excesivă in ceea ce priveşte aspectul formei nasului în
cayul celebru Wolf Man .
 Cu toate că tulburarea a fost investigată în Europa pe
parcursul secolului XX find recunoscută global , până
in 1980 a fost discutată in cadrul tulburării
somatoforme atipice.
 termenul dismorfofobia implică un pattern de evitare
fobică

lee
49
Tuburarea dismorfică corporală~4

lee
50
INTERVENTIE IN TULBURĂRI
SOMATOFORME
‘SIMPLE’
REASIGURARE

REATRIBUTIE

INTERVENTIE
SPECIALIST

lee
51
PRINCIPII TERAPEUTICE

 TULBURARILE DE CONVERSIE:
 TRATAMENTUL PAROXISMELOR
 Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; -
provocatoare de durere. Sugestia
 efectul scontat; timpul de actiune; modul de actiune.
Terapia electrica. Sugestia verbala va insoti orice metoda
utilizata! Tratamentul nu se va efectua in prezenta
apartinatorilor!
 Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative,
hipnotice, roborante)

lee
52
 TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE
URGENTA:
 FARMACOLOGIC
 BZD
 placebo
 PSIHOTERAPEUTIC
 HIPNOZA ERICKSONIANA
 PSIHODINAMICĂ
 IMAGERIE DIRIJATĂ
Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de
munca, statutul familial, responsabilitate,
beneficiu secundar.

lee
53
Fini

lee
54