Prezentare SB OMF

Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului
Autor: Eugen GHILEȚCHI

Comisia Națională a Pieței Financiare
1. Spălarea Banilor (descriere generală)
2. Finanţarea Terorismului (descriere generală)
3. Legislaţia în vigoare în domeniu
4. Exemple de spălare a banilor în microfinanțare
5. Supraveghere
• Legea nr. 190-XVI:
”spălare a banilor – acțiuni, stabilite în Codul penal la art.243, orientate spre
atribuirea unui aspect legal sursei și provenienței veniturilor ilicite ori spre tăinuirea
originii apartenenței unor astfel de venituri”
”venituri ilicite – bunuri destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din
săvîrșirea unei infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri, precum și
bunuri convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunuri destinate,
folosite sau rezultate din săvîrșirea unei infracțiuni și din beneficiul obținut din
aceste bunuri;”
Spălarea Finanțarea
Cadrul Legal Exemple Supraveghere
Banilor Terorismului
• Codul Penal:
”a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care știe ori trebuia
să știe că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza
originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea
infracțiunii principale, de a se sustrage de la consecințele juridice ale acestor
acțiuni;
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii,
deplasării proprietății reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o
persoană care știe sau trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite;
c) achiziționarea, deținerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care știe
ori trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite;”
• Codul Penal:
” se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale
sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu
lichidarea persoanei juridice.”
• Pentru milenii întregi principiile spălării de bani nu s-au
schimbat, s-au schimbat doar mecanismele
• Începutul sec. XX, “mafia” aveau profituri mari din activităţi
ilegale (casinouri, producere de băuturi alcoolice)
• 2 origini de provenienţă a termenului de spălare a banilor
• Procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia
reală a veniturilor provenite din activități criminale
• Exemple: vînzările ilegale de arme, contrabanda, traficul de droguri,
rețele de prostituție etc.
• Se dorește controlarea fondurilor fără a fi atrasă atenția autorităților
față de activitatea persoanelor implicate
• Adunarea fondurilor obținute din activități ilicite
Venitul
• Mișcarea banilor între diferite conturi pentru a le ascunde

Stratificare originea
• Reintrarea fondurilor în circuitul economic legal

Integrare
1. ANONIMATUL – tranzactiile spalatorilor de bani par a fi obisnuite,
astfel incat nu atrag atentia asupra lor;
2. VITEZA – circulatia rapida a valorilor, pentru a nu putea fi detectate;
3. COMPLEXITATEA – pista este greu de urmarit;
4. SECRETUL – transferul valorilor spre locuri unde implementarea
legii nu este usor de controlat.
• Subminarea instituțiilor financiare individuale și ulterior a întregului
sistem financiar (ex. cererea pentru numerar, rata dobînzii, nivelul de
schimb valutar, procese inflaționiste etc.)
• Afectarea existenței unei piețe libere și competitive, și afectarea
dezvoltării unei economii sănătoase
• Efectul advers asupra investițiilor străine directe
• Scopuri diferite:
o EF: transformarea unui venit legal castigat intr-unul ilegal prin
ascunderea originilor sale
o SB: oferitrea venituri ilegale a unei aparenta legale
• Evazionistii fiscali raporteaza castiguri legale mai mici platind deci mai
putin impozit decat ar trebui, spalatorii de bani de multe ori raporteaza
mai mult decat castigurile pe care le obtin prin afacerile lor legale
• Obiectuvl Terorismului:
o De intimidare a populatiei sau de a obliga un guvern sau o
organizatie internationala sa faca sau sa se abtina de efectua vreo
actiune.
• Surse de venituri:
o Sprijin financiar acordat de catre organizaţii sau persoane fizice
o Cîştigul indirect din activităţi ce generează venituri
• Codul Penal: ”Articolul 279. Finanţarea terorismului
(1) Finanţarea terorismului, adică punerea la dispoziţie sau colectarea
intenţionată de către orice persoană, prin orice metodă, direct sau
indirect, a bunurilor de orice natură dobîndite prin orice mijloc, sau
prestarea unor servicii financiare în scopul utilizării acestor bunuri ori
servicii sau cunoscînd că vor fi utilizate, în întregime sau parţial:
a) la organizarea, pregătirea ori comiterea unei infracţiuni cu caracter
terorist;”
• Codul Penal: ”Articolul 279. Finanţarea terorismului
se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în
mărime de la 7000 la 10000 unităţi convenţionale cu lichidarea
persoanei juridice.”
• Finantarea terorismului este diferita fata de clasica spalare a banilor.
• SB: veniturile activitatii ilicite sunt spalate sau stratificate in mijloace
care le fac sa para legale, iar scopul final este, de obicei, castigarea unor
cantitati mai mari de bani.
• FT: sursa de fonduri sau de finantare este adesea “legitima”, iar scopul
final nu este in mod obligatoriu atragerea de mai multe fonduri.
• Legea nr. 190-XVI cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi
finanţării terorismului din 26.07.2007
• Regulamentul (49/14 din 21.10.2011) privind măsurile de prevenire şi
combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară
nebancară
• Ordinul CNA nr. 117 din 20 noiembrie 2007 privind raportarea activităţilor
sau tranzacţiilor care cad sub incidenţa Legii nr. 190-XVI
• Ordinul CNA nr 118 din 20 noiembrie 2007 privind aprobarea Ghidului
activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii nr. 190-XVI
• Utilizarea unor Raportarea • Încetarea relaţiei de
indicatori pentru a afaceri cu clienţi sau
• Raportarea persoane implicate în
depista potenţialele
tranzacţiilor suspecte SB sau FT
tranzacţii suspecte
în pregătire sau
derulare
Prevenire Încheierea
1. Identificarea Riscurilor
• Determinarea tipurilor de activități specifice sectorului de microfinanțare care
pot prezenta riscuri înalte de spălare a banilor.
• Utilizarea unor indicatori pentru a depista posibilele tranzacții suspecte.
• Dezvoltarea programelor proprii de prevenire a spălării banilor.
2. Monitorizarea clienților
• Aplicarea măsurile de identificare a clienților, conform legislației, cu un accent
deosebit pe cunoașterea beneficiarului efectiv al fiecărei tranzacții.
• Un accent deosebit se pune pe persoanele expuse politic, persoanele
nerezidente, și persoanele din zone off-shore sau din jurisdicții cu riscuri
înalte de spălare a banilor.
• Păstrarea evidenței/înregistrărilor pentru o perioadă de cel puțin 5 ani.
3. Raportarea și Încheierea
• Raportarea tranzacțiilor suspecte, în caz de depistare a acestora, în
conformitate cu Legea nr. 190 și Ghidul CNA nr. 118
o Tranzacții în numerar >100 mii lei
o Tranzacții în virament > 500 mii lei
• Încheierea relației de afaceri în cazul depistării tentativelor de spălare a
banilor.
Articolul 8. Raportarea activităţilor sau tranzacţiilor care cad sub incidenţa
prezentei legi
(1) Entităţile raportoare sînt obligate să informeze imediat Serviciul Prevenirea
şi Combaterea Spălării Banilor despre orice activitate sau despre orice tranzacţie
suspectă de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în curs de pregătire, de
realizare sau deja realizată. Datele privind activităţile sau tranzacţiile suspecte sînt
indicate într-un formular special, care se remite Serviciului Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor în cel mult 24 de ore de la primirea cererii.
…
(2) Datele privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar, printr-o
operaţiune cu o valoare de cel puţin 100 de mii de lei (sau echivalentul acesteia) ori
prin mai multe operaţiuni în numerar care par a avea o legătură între ele, sînt indicate
într-un formular special, ce se remite Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării
Banilor în decurs de 10 zile lucrătoare.
(3) Datele privind activităţile sau tranzacţiile realizate prin virament, printr-o
operaţiune cu o valoare ce echivalează sau depăşeşte 500 de mii de lei, sînt indicate
într-un formular special, ce se remite Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării
Banilor cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.
• Ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu
privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
o Ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice
o Ţările care reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi
de corupţie
o Ţările şi/sau zonele off-shore
o Ţările necooperante şi cu risc sporit în spălarea banilor şi finanţarea terorismului
o Ţările care nu dispun de norme suficiente în spălarea banilor şi finanţarea
terorismului (proces continuu)
• Insistența unui client de a încheia o tranzacție rapid și nebiroctratic fără a se fi
înțeles motivul unei astfel de plăți.
• Refuzul clientului de a furniza informații necesare pentru un raport
obligatoriu, sau refuze să efectueze o tranzacție după ce a fost informat că
raportul trebuie completat.
• Scopul declarat de client pentru împrumut nu este justificat.
• Utilizarea împrumutului în scopul, altul decît declarat la accesarea lui.
• Transferarea sumelor împrumutului către o bancă dintr-o zonă off-shore.
Elementele cheie pentru prevenirea spălării banilor în asigurări:
1. Cunoaşterea caracteristicilor şi a comportamentului clienţilor
2. Cunoaşterea caracteristicilor şi procedurilor de

menţinere/schimbare a produselor oferite
Proceduri de control intern conform Articolului 9 (Legea nr. 190):
1. Politici şi metode adecvate în materie de precauţie privind clientela,
în domeniul păstrării evidenţelor;
2. Desemnarea persoanelor învestite cu atribuţii de executare a legii
nr. 190-XVI;
3. Programe proprii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi
finanţării terorismului, conform recomandărilor şi actelor normative
aprobate de organele de supraveghere.
1. Definirea procesului posibil de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în
dependenţă de particularităţile caracteristice ale entităţii raportoare;
2. Măsuri de identificare a clientului (regulile “cunoaşte-ţi clientul”);
3. Proceduri de raportare internă şi externă către autorităţile competente privind
activităţile şi operaţiunile suspecte;
4. Modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor corespunzătoare, precum şi
stabilirea accesului la acestea;
5. Standarde pentru angajare şi programe de pregătire a personalului în domeniul
cunoaşterii clienţilor, inclusiv proceduri privind selectarea angajaţilor noi.
FATF MONEYVAL
MOLDOVA
SPCSB CNPF BNM
Eugen GHILEȚCHI
022 859 442
eugen.ghiletchi@cnpf.md

Prezentare SB OMF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare SB OMF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului

Autor: Eugen GHILEȚCHI

• Mișcarea banilor între diferite conturi pentru a le ascunde

• Reintrarea fondurilor în circuitul economic legal

1. Cunoaşterea caracteristicilor şi a comportamentului clienţilor

2. Cunoaşterea caracteristicilor şi procedurilor de

SPCSB CNPF BNM

S-ar putea să vă placă și