Sunteți pe pagina 1din 35

Procedeul Haber-Bosch pentru sinteza

amoniacului

Fritz Haber
1868-1934
Premiul Nobel pentru chimie
1918 Carl Bosch
1874-1940
Premiul Nobel pentru chimie
1931
W

RPI
W C PJ

MP
APJ CT API S R + CO SPI

RPJ
SPJ D

Schema bloc de obţinere a


amoniacului prin procedeul Haber. 2
MP – materii prime (N2, H2 şi alte gaze, inerte în
raport cu sinteza); APJ – amestecare la
presiune joasă; CT – comprimare în (3) trepte;
API – amestecare la presiune înaltă; S –
(reactorul chimic de) sinteză; R+CO – răcire +
condensare; SPI – separare la presiune înaltă;
PJ – purjă (eliminare inert); C – comprimare
simplă; RPI – reciclu de presiune înaltă; D –
detentă; SPJ – separare la presiune joasă; P –
produs (NH3); RPJ – reciclu de presiune joasă;
W – energie mecanică; Q – căldură recuperată.

3
PJ
RPI
C
VP

Sinteză
(reactor
catalitic)

Apă caldă (Q)


CT

API

Apă rece S C (R + CO)


SPI

RPJ

APJ

VL
SPJ

NH3
Alimentare
lichid
N2 + H2 + inert

Schema tehnologică simplificată a procedeului Haber.


Aceleaşi notaţii plus:
SC – schimbător de căldură; VL – ventil de laminare; VP – ventil de purjare.
Simboluri consacrate utilaje: cicloane ca separatoare, pompă centrifugă
(compresor); teuri (T-uri) ca amestecătoare de gaze. 4
Sinteza amoniacului din elemente reprezintă
“cea mai strălucită aplicaţie a unor principii de
ştiinţă fundamentală la o producţie industrială”.

Acad. C. D. Neniţescu

5
Principalele concluzii

• o fabricaţie este constituită dintr-o serie de


operaţii unitare (dintre care unele se repetă
în cadrul aceluiaşi proces, aşa cum este cazul
amestecării şi separării în procesul de faţă) şi
unul sau mai multe procese chimice;
• numărul operaţiilor unitare este sensibil mai
mare decât cel al proceselor chimice;
• atât operaţiile unitare, cât şi procesele
chimice pot fi comune mai multor scheme de
fabricaţie;
6
Obiectivele ingineriei
chimice
• Modelarea şi simularea proceselor chimice
Pachete de aplicaţii software pentru simularea
utilajelor şi instalaţiilor din industriile de
proces: HYSYS, Aspen, ChemCAD etc.
• Dimensionarea de proces (tehnologică) a
utilajelor
• Transpunerea la scară (“ scale-up”)

7
• Operarea performantă a instalaţiilor
Are loc în două moduri:
 Utilizând calculatorul “off-line”
 Utilizând calculatorul “on-line”

8
Ingineria chimică nu este o alegere
restrictivă....

Cambridge chemical engineering graduate employment


9
Şi un ultim argument !

10
2005 survey by the National Association of Colleges and Employers.
Curriculum Bachelor's Master's Ph.D.

Aerospace/aeronautical/
$50,993 $62,930 $72,529
astronautical
Agricultural 46,172 53,022
Bioengineering &
48,503 59,667
biomedical
Chemical 53,813 57,260 79,591
Civil 43,679 48,050 59,625
Computer 52,464 60,354 69,625
Electrical/electronics &
51,888 64,416 80,206
communications
Environmental/environm
47,384
ental health

Industrial/manufacturing 49,567 56,561 85,000

Materials 50,982
Mechanical 50,236 59,880 68,299
Mining & mineral 48,643
11
Nuclear 51,182 58,814
Elemente de analiză
dimensională
şi teoria similitudinii

12
Analiza dimensională este un ansamblu
de tehnici şi cunoştinţe utilizabile
pentru tratarea unor probleme de
inginerie, folosind formulele
dimensionale ale mărimilor fizice.

13
Măsuri şi unităţi de măsură,
sisteme de unităţi de măsură
• Exprimarea mărimilor fizice
– natură – apartenenţa la un set
(familie)
– valoare
• măsură (raport numeric între
mărime şi etalon)
• unitate de măsură (etalon)
14
Procedee de măsurare
Exemple:

15
Fenomenele dintr-o clasă sunt
exprimate cu un set de mărimi (şi
unităţi) fundamentale:
– mecanice 3 : spaţiu (lungime),
timp, masă
– termice 4: se adaugă temperatura
– electrice 4: se adaugă
intensitatea curentului
– termo-electrice: 5
– chimice: cantitatea de substanţă

16
Sisteme de unităţi de măsură

– SI: m, kg, s, K, A, cd, mol


– MKS: m, kg, s, K
– MKfS: m, kgf, s, K
– CGS: cm, g, s, K, A, cd, mol
– FPS: ft, lb, s, °F, cd, mol

17
• Cerinţe:
– prefixul “kilo” se scrie k
– nu se spune / scrie “grad” pentru
K
– unităţile ce poartă numele unor
persoane (sau prescurtări!) se scriu
întotdeauna cu majusculă (ca
simbol), nu se articulează şi nu au
formă de plural. 18
– unitatea de măsură pentru
capacitate (litrul) are simbolul L
Nu există standardizare pentru
simbolurile mărimilor, ci doar
convenţii.

19
Simbolurile dimensionale ale mărimilor
fundamentale:
L-lungime
M-masa
T-timp
Θ- temperatura
I-intensitatea curentului electric
Iv – intensitatea luminoasă
N – număr de moli
20
Dimensiunile mărimilor fizice derivate
sunt produse de puteri ale
dimensiunilor mărimilor fundamentale
care intră în formulele de definiţie
ale acestora şi se exprimă sub
formă de formule dimensionale.
Ex:
F  m a M  L  T
 p   
2
1
 M  L T 2

S  S  L2
21
Aplicaţiile analizei dimensionale:
– conversia unităţilor între sisteme
(sau în cadrul unui sistem –
tolerate)
– omogenitatea dimensională a
ecuaţiilor fizice
– stabilirea criteriilor de
similitudine şi a formei ecuaţiilor
criteriale care descriu fenomenele
fizice.
22
Similitudinea (asemănarea) a două
fenomene fizice se caracterizează
prin aceleaşi valori ale unor rapoarte
adimensionale de mărimi care le
caracterizează.
Rapoartele de asemănare – criterii de
similitudine:
Simplex (invariant) – între două
mărimi de aceeaşi natură
Multiplex – grupează mărimi de
naturi diferite în rapoarte
adimensionale
23
Osbourne Reynolds (1842-1912)

Wilhelm Nusselt (1882-1957) Ludwig Prandtl (1875-1953)


24
Aplicaţie:
Determinarea criteriilor de
similitudine care caracterizează
curgerea izotermă a fluidelor în
regim staţionar.
Curgerea fluidelor este descrisă de
ecuaţia Bernoulli, care reprezintă
particularizarea bilanţului energiilor.

25
Daniel Bernoulli (1700 - 1782)

26
1 2 2 1
g(z1  z2 )  (v1  v2 )  (p1  p2 )  W  F  0
2 ρ
{1} {2} {3} { 4} {5}

{2} v 2 { 3 } Δp/ρ Δp
 1
 Fr ;  2  2  Eu;
{ 1 } g  z {2} v ρv
{2} v2 v  Δz  ρ
   Re
{ 5 } ( μ  v )/ ( ρ  Δz ) μ
Forma generală a ecuaţiei criteriale:
f Eu, Fr , Re   0
27
Axiomele teoriei dimensiunilor

Axioma 1: Măsura unei mărimi fizice


fundamentale A este dată de
raportul numeric între mărimea
respectivă şi un etalon (unitate).
A- mărime fundamentală
B- mărime derivată

a
A
b
B
B   Ak 
ek

A B k
28
Axioma 2: Valoarea unei mărimi nu
depinde de unitatea de măsura în
care este exprimată.
Consecinţă – transformarea
(conversia) unităţilor de măsură.

A  a  A  a'A'
α
A
 A  a  A   a  α  A  
A 
'
'

a A   a  a  α
' ' '
29
Aplicaţie:
Să se exprime lungimea de 7m în cm.
L   1m; L'   1cm
 
L

1m
 100
L 
'
1cm
l '  l    7  100  700
L  7 m  700 cm

30

 Ak 
αk
A  '
k

B  b Ak   b  A
k
ek '

k
 
' ek
k  b α  Ak
k
ek
k  
' ek

 b  b α
' ek
k
k

31
Aplicaţie:

Să se exprime acceleraţia
gravitaţională în sistemele SI şi CGS.

B  g   L  T 2

e1  1; e2  2

32
În SI:
A1   1m; A2   1s
b  9 ,81
În CGS:
A   1cm; A   1s
'
1
'
2

b ?
'

33
1m
1   100
1cm
1s
2   1
1s
b  b   1   2  9 ,81  100  1  981
' e1 e2 1 2

2 2
g  9 ,81m  s  981cm  s

34
Axioma 3: Forma ecuaţiilor
matematice ale legilor fizice nu
depinde de sistemul de unităţi
considerat.
Consecinţă: legile fizice sunt omogene
dimensional (Fourier).

Jean Baptiste Joseph Fourier,


1768-1830
35