Bilanţul termic

pentru operaţia
de evaporare
Evaporarea simplă
 Gm,2, Q2, h"2, T2

Gm,1,Q1, h1, T1 Q4 - pierderea de căldură în

exterior
wA,1 Q5 - căldura de concentrare a
soluţiei
Gm,0, Q"0, h"0
Gm,0, Q'0, h'0

Q5
Q4
Gm,3, Q3, h'3, T3
wA,3
 Din ecuaţiile de bilanţ masic:
 wA ,1 
Gm ,2  Gm ,1  1  

 w A ,3 

Ecuaţia de bilanţ termic:

Q  Q1  Q  Q2  Q3  Q4  Q5
"
0
'
0

Gm,0  h  Gm,1  c p ,1  T1 
"
0

0 2  "
0
'
0 
Gm,0  h  Gm, 2  h  Gm,3  c p,3  T3   p  Gm,0  h  h  Q5
' "
Ipoteze pentru funcţionarea ideală:
- temperatura de fierbere a soluţiei
concentrate este egală cu temperatura
de fierbere a solventului pur la presiunea
din evaporator.
T3  T2
-Se neglijează pierderile de căldură şi
căldura de concentrare.
Aplicând principiul aditivităţii
capacităţilor calorice:
Gm,1  c p ,1  Gm, 2  cd  Gm,3  c p ,3
 "
0
'
0  
Gm,0  h  h  Gm,1  c p ,1  T1  T2   Gm, 2  h  cd  T2
"
2 
h h " '
c p ,1  T1  T2 
Gm,0  " 0
 Gm,1  "
0
 Gm, 2
h2  cd  T2 h2  cd  T2
h h " '
Coeficient de evaporare
e  " 0 0
h2  cd  T2
c p ,1  T1  T2 
e  Coeficient de autoevaporare
h  cd  T2
"
2

 e  Gm,0   e  Gm,1  Gm, 2  Gm,0

h  h  r0
"
0
'
0

h  cd  T2  r2
"
2

Gm, 2  r2  Gm,1  c p ,1  T1  T2 

 Gm,0 
r0
Aplicaţie:
Într-un evaporator se concentrează de la
5% la 15% un debit de 1,5 kg/s soluţie
apoasă. Căldura specifică a soluţiei diluate
este de 3900 J/(kg·K. Soluţia diluată este
alimentată la 80°C, iar cea concentrată se
obţine la 108°C. Neglijând pierderile prin
pereţi şi cunoscând entalpia vaporilor
secundari (2679 kJ/kg), respectiv căldura
latentă de vaporizare a aburului primar
(2207 kJ/kg), să se determine necesarul de
abur pentru încălzire.
Evaporarea cu efect multiplu
 GmG

Bilanţul termic GmR

pentru
h0, T0

condensarea pC, TC

vaporilor prin GmV

contact direct h", T"

cu apa de răcire

h', T' GmL

 Se presupun următoarele:
1. Aburul secundar este saturat uscat la
presiunea din condensator
2. Gazele antrenate se neglijează: GmG  0
3. T  T  TC
' "

Bilanţ termic uzual

G3mV  h  GmR  h0  GmL  h
.V
Gm  h  r   GmR  h0  GmV  GmR  h
 
BM

r r
G G 
R V
 Gm 
V
T
h  h0
m m T0
c p 0 T   cp  T0
0
Bilanţ termic net

Tr  TC
G  hV  G  hR  G  hL  0
V
m
R
m
L
m

hV r
G  G 
R V
 GmV 
hR  TC  T0 
m m TC
c p T
0

TC  T0 (cu 15  40C )
Aplicaţie:
În condensatorul barometric al unui
evaporator, care funcţionează la presiunea
de 0,15 at, se introduce un debit de abur
secundar de 1,25 kg/s. Ştiind că apa este
disponibilă la temperatura de 18°C şi iese
din condensator la temperatura de 50°C, să
se calculeze debitul de apă necesar
funcţionării utilajului.

p=0,15at; T=53,6°C; r=2372 kJ/kg

Aplicaţie propusă:
O instalaţie pentru concentrarea siropului
de zahăr este formată din 2 evaporatoare
şi un condensator de amestec.
Primul evaporator funcţionează la presiune
atmosferică iar cel de-al doilea la 0,6 at.
In instalaţie se prelucrează un debit de
5000 kg/h de sirop cu concentraţia de 10%
care intră în primul evaporator cu
temperatura de 20°C. Căldura specifică a
siropului diluat este de 4200 J/kg·K.
Ca agent termic se foloseşte un debit de
3000 kg/h abur cu temperatura de 135°C.
Cel de-al doilea evaporator foloseşte ca
agent termic vaporii secundari proveniţi din
primul evaporator. Siropul iese din al doilea
evaporator cu concentraţia de 40%.
Vaporii secundari proveniţi din al doilea
evaporator sunt condensaţi într-un
condensator de amestec cu apă de răcire
care intră cu temperatura de 20°C.
Să se calculeze:
1. concentraţia siropului la ieşirea din
primul evaporator
2. debitul de vapori ieşit din cele 2
evaporatoare
3. debitul de apă de răcire necesar pentru
ca apa rezultată din condensator să iasă
cu temperatura de 60°C.
Bilanţul termic
pentru operaţia
de rectificare
 G MV H V"
GML

H L'  H D'

GMF , H F' QA

Qp

Gma
ha" ha' GMW , H W'
QA - debit termic rezultat ca efect
de amestecare în coloană
Q p - debit termic disipat din
instalaţie spre exterior (pierderi)

G  H  G  h  G  H  QA 
F
M
'
F
a
m
"
a
L
M
'
D

G  H  G  H  G  h  Qp
V
M
"
v
W
M
'
W
a
m
'
a

G  G G
F
M
D
M
W
M

G  G G
V
M
L
M
D
M
 a
m  "
a
'
a  
G  h  h  G  G  H  H  G  H  L
M
D
M  '
D
D
v  W
M
'
W

GD
M
W
M 
 G  H  G  H  Q p  QA
'
F
D
M
'
D

m  M M 
G  ra  G  G  H  G  H  H  G  H  H 
a L D D
v
W
M  '
W
'
F  D
M  '
F
'
D 
Q p  QA

M 
G  H  H G  H  H  0
W '
W
'
F  D
M  '
F
'
D 
Coloana fiind bine izolată termic şi
căldura de amestecare în general mică:
Q p  QA  0
H
 
D
G  G G
a
m
L
M
D
M  v
ra
a
H D L
 R  1 
G G
m
D
;R 
v M
D
G M ra G M

R – cifra de reflux
Aplicaţii propuse:
I. Într-o coloana de rectificare, se
fracţionează la presiunea atmosferică un
debit de 100 kmol/h benzen-toluen,
conţinând 44%mol benzen. Concentraţiile
benzenului în distilat este 96,5%mol iar
concentraţia toluenului în reziduu este
respectiv 97,7% mol.
Cifra de reflux:
L
G
R 4
M
D
G M
În fierbătorul coloanei se utilizează abur
saturat uscat cu T = 140C.
Să se calculeze debitul de abur din
fierbătorul coloanei şi consumul specific
de abur necesar realizării operaţiei de
rectificare.
rD=3,8·102 kJ/kg
T= 140C; r=2150 kJ/kg
II. În condiţiile problemei precedente,
să se stabilească bilanţurile termice
pentru preîncălzitorul amestecului de
alimentare, condensatorul, răcitorul de
distilat şi răcitorul de reziduu din
instalaţia de rectificare şi să se
calculeze consumurile de utilităţi,
cunoscând următoarele:
La preîncălzitor se utilizează abur
saturat uscat cu T = 120C;
Amestecul de alimentare se preîncălzeşte
de la temperatura de 20C până la
temperatura de fierbere TF;
Temperaturile de ieşire ale distilatului şi
reziduului din răcitoarele corespunzătoare
sunt de 25C;
Apa utilizată la condensator şi răcitoare,
intră la temperatura de 15C şi iese la
temperatura de 35C;
Temperaturile de fierbere TF, TD şi TW
se determină din diagrama de fierbere
pentru amestecul benzen-toluen.
 p=ct
T
Vapori supraîncalziti
Curb
T2 a vap
orilor
T (y)
Am
es
tec
bif
az
ic
lich
id-
va
po
ri

Curb
a lichid
ului T T1
(x )

0 x,y 1
1 0