DEMOGRAFIE

• “Timpul vietii ni-i

scurt
Hai sa-l facem
curat “
A. Paunescu

• Dr. Liliana Iliescu

1
2
 Demografie - definiţie

 Demografia este studiul dinamicii populaţiilor

umane. Ea cuprinde studiul mărimii, structurii şi
distribuţiei populaţiei, precum şi modul în care o
populaţie se modifică în timp în urma naşterilor,
deceselor, migraţiei şi îmbătrânirii.
 Analiza demografică se poate referi la societăţi
întregi sau la grupuri definite după diferite criterii:
nivel de educaţie, naţionalitate, religie,

3
 Demografie

 cantităţi mari de date: recensăminte şi registre ţinute

de statistică a populaţiei, în care se înregistrează
naşterile, decesele, căsătoriile, etc.
 sondaje efectuate în scop comercial, bazate pe
metode de estimare indirectă.
 Primul recensământ modern: SUA în 1790, cu toate
că unele ţări - de exemplu Islanda şi Danemarca - au
avut recensăminte şi mai devreme.

4
 În multe ţări, în special în Demografie
lumea a treia, obţinerea
unor date demografice de
încredere este dificilă, în
mintea multora
recensământul fiind
asociat cu impozitele,
ceea ce îi determină să
absenteze de la acest
proces.
 În anii 1980, de exemplu,
populaţia Nigeriei a fost
estimată la 101 milioane,
însă la recensământul din
1991, chiar ţinând cont
de fenomenul de
absentare voită, numărul
locuitorilor ţării a trebuit
reestimat la numai 89 de
milioane.
5
 Tranziţia demografică

• Creşterea populaţiei în mai toate ţările

dezvoltate, a ajuns pe undeva pe la zero, fără să
fie ţinute în frâu de foamete sau sărăcie,
deoarece oamenii din ţările dezvoltate tind să
aibă mai puţini copii.
• Indicele de creştere a populaţiei a scăzut, în
ciuda faptului că speranţa de viaţă a crescut în
acele ţări.
• Această matriţă, de creştere lentă, sau de
inexistenţă a creşterii, în ţări preindustrializate,
urmată de o creştere rapidă, urmată apoi de o
creştere lentă odată ce fenomenul se termină se
numeşte tranziţie demografică.
6
 Demografie - componente
Demografia studiază:
 numărul, structura, densitatea -
STATICA
 mişcarea naturală şi migratorie a

populaţiei - DINAMICA

7
Analiza populaţiei se realizează cu ajutorul
caracteristicilor acesteia:

STATICA
 vârsta,

 etnia,

 religia,

 educaţia,
 ocupaţia,
 domiciliul.
 Alte aspecte abordate sunt starea de sănătate,
distribuţia geografică, condiţiile de locuit, nivelul
veniturilor, consumul de alimente, presiunea asupra
teritoriului, efectele economice ale modificării
populaţiei.
8
 UTILITATEA STUDIULUI

 Studiul populaţiei oferă informatii importante

pentru managementul economiei, educaţiei si
sănătăţii, pentru construcţia de locuinţe şi pentru
protecţia mediului.

 Politicile populaţionale trebuie să aibă în vedere

faptul ca orice modificare a tendinţelor
demografice afectează obiectivele economice
şi sociale.
9
 Dinamica populaţiei – mişcarea migratorie

 Emigraţia este actul sau

fenomenul părăsirii ţării sau
regiunii natale de către un
individ sau grup de indivizi
pentru a se stabili în alta.
 Fenomenul privit nu prin
prisma ţării de origine, ci din
cea a ţării de destinaţie este
cunoscut drept imigraţie.
 Mişcările comunităţilor
omeneşti mai înainte de
apariţia graniţelor naţionale,
sau petrecute în interiorul
unui stat poartă denumirea
de migraţie.
10
Dinamica populaţiei – mişcarea migratorie

 Emigrarea poate avea

diferite motive, unele
politice, altele economice,
sau chiar personale (precum
căsătoria cu un cetăţean al
unui alt stat).
 În alte cazuri, oameni în
vârstă din ţări bogate, dar
cu o climă rece, aleg să se
mute în alte ţări cu o climă
mai caldă, după ce ies la
pensie.
11
 Dinamica populaţiei – mişcarea migratorie

 Emigraţia a avut o influenţă profundă în

lumea secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, în
special în ţări precum Statele Unite ale
Americii, Canada, Brazilia, Argentina,
Australia sau Noua Zeelandă.
 Fenomenele emigraţiei şi imigraţiei nu
trebuie confundate cu cel al migraţiei
involuntară – transferurile de populaţie
sau epurarea etnică.

12
 Cauze ale migraţiei

 Războiul sau alte conflicte armate

 Foametea sau seceta
 Epidemii
 Sărăcia
 Corupţia politică;
 Dizidenţa politică;
 Fundamentalismul sau intoleranţa religioase
 Dezastrele naturale
 Lipsa locurilor de muncă
 Lipsa diferitelor drepturi şi libertăţi

13
Structura populaţiei pe grupe de vârstă

 Măsurarea şi descrierea
populaţiei pe grupe de vârstă
prezintă interes pentru
sistemul de sănătate deoarece
tabloul morbidităţii şi al
mortalităţii diferă de la o grupă
de vârstă la alta.
 Reprezentarea grafică tipică
pentru structura populaţiei pe
grupe de vârsta este piramida
populaţiei (piramida vârstelor).
 Piramida vârstelor poate avea
aspecte diferite ca urmare, în
principal, a raportului
natalitate/mortalitate.

14
Piramida vârstelor - modele

15
Piramida vârstelor - modele
 Modelul care îmbracă forma unui triunghi, cu baza largă:
populaţii tinere-în ţările cu natalitate mare dar şi cu mortalitate
mare, indicele de reproducere netă fiind supraunitar. Modelul
este caracteristic ţărilor în curs de dezvoltare.
 Modelul "în clopot" este acel model unde baza este relativ
largă; ca urmare a creşterii nivelului de trai, creşte şi durata
medie a vieţii, deci se acumulează mai multe persoane în vârstă.
Este un model de tranziţie, caracteristic ţărilor rapid
industrializate.
 Modelul "în urnă" este caracteristic ţărilor dezvoltate, cu
natalitate scăzută şi durată medie de viaţă mare. Consecinţa o
reprezintă creşterea ponderii vârstnicilor.
 Modelul "în treflă" se deosebeşte de modelul "în urnă" prin
dimensiunea bazei, care este mai largă, aceasta fiind consecinţa
unor noi schimbări apărute în unele ţări dezvoltate, şi ne referim
în special la tendinţa uşoară de creştere a natalităţii.

16
 Îmbătrânirea populaţiei este un
fenomen ireversibil, specific
Demografie
tuturor ţărilor. Acest fenomen a
devenit perceptibil, sesizabil, în
Europa anilor ’60.
 Creşterea numărului absolut al
populaţiei vârstnice şi a ponderii
acesteia în cadrul populaţiei
totale este consecinţa cumulării a
mai multor factori, şi anume:
 scăderii fertilităţii şi natalităţii;
 creşterii speranţei de viaţă ca
urmare a scăderii mortalităţii
infantile şi a mortalităţii generale
 succesele medicinii împotriva
bolilor, in special a celor acute
(scăderea fatalităţii).

17
Îmbătrânirea activă
• Îmbătrânirea activă este procesul
de optimizare a oportunităţilor
pentru obţinerea stării de bine fizic,
social şi mintal pe parcursul vieţii,
cu scopul creşterii speranţei de
viaţă sănătoasă, a productivităţii şi
calităţii vieţii.” (OMS, 2002)

18
 Vârstnici
 În anul 1985, Adunarea Generala ONU a
recomandat următoarea clasificare a persoanelor în
funcţie de vârstă:
 adulţi 45-59 ani;
 persoane vârstnice 60-64 ani;
 persoane bătrâne 65-90 ani;
 persoane foarte bătrâne >90 ani.
 Actualmente, ONU recomandă vârsta de 65 ani
drept limita de la care se consideră că o persoană
este vârstnică.

19
 Populaţia vârstnică pe glob
 Modelul previzional realizat de Naţiunile Unite arată că în
anul 2025 vor trăi în lume 1,2 miliarde de persoane
vârstnice. Dintre acestea, 71% vor fi, probabil, în ţările
în curs de dezvoltare.
 De asemenea, potrivit aceleaşi surse, în perioada 1950 -
2025, atât în ţările dezvoltate cât şi în cele în curs de
dezvoltare, numărul bătrânilor bătrâni ( adică
persoanele având 80 ani şi peste) va creşte de două ori
mai repede decât cel al persoanelor cu vârsta de 60 ani
şi peste.
 Estimările efectuate la nivel mondial de OMS relevă
faptul că fiecare a patra persoană are vârsta de peste 75
ani, 2/3 fiind reprezentate de femei.

20
 Populaţia vârstnică pe glob

 Pe măsura înaintării în vârstă, consecutiv unei speranţe

de viaţă mai mare pentru femei, cumulat cu fenomenul
de supramortalitate masculină, ne confruntăm cu ceea
ce specialiştii numesc feminizarea îmbătrânirii.
 În acest sens, pe măsura înaintării în vârstă, în ţările
industrializate, raportul bărbaţi/femei este de 70 la 100,
iar pentru persoanele longevive, de 44 bărbaţi la 100
femei.
 Pentru ţările în curs de dezvoltare, raportul dintre
numărul bărbaţilor şi cel al femeilor este de 92 la 100
pentru grupa de vârstă 60 ani şi peste, şi de 70 bărbaţi
la 100 femei pentru cei trecuţi de 80 ani.

21
 La populaţia vârstnică, principalele cauze de deces diferă de cele
întâlnite la alte grupe de vârstă, precum şi de cele care definesc
modelul mortalităţii populaţiei generale.

În România, principalele cauze de deces în populaţia generală

sunt:
 bolile aparatului C-V
 tumori
 bolile aparatului respirator

La populaţia vârstnică, principalele cauze de deces sunt:

 bolile cerebro-vasculare
 bolile circulaţiei pulmonare
 cardiopatiile ischemice
 HTA
 bronşita cronică

22
 Mişcarea naturală

 Reproducerea populaţiei: natalitate şi

fertilitate
 Mortalitatea

23
Natalitatea şi fertilitatea

24
Natalitatea

 Evenimentul este naşterea-vie (N),

produsul fiind născutul-viu (N).
 În publicaţiile statistice din România se
foloseşte „născutul-viu“
 Numărul născuţilor vii nu este identic cu
numărul naşterilor-vii, din cauza
naşterilor multiple.

25
Rată brută de natalitate (RBN sau n)

 Rata natalitatii: Numarul brut de naşteri la

1000 de persoane pe an
 RBN = n = (N / P) * 1000,

în care:
 N — numărul naşterilor-vii din perioada
respectivă (de obicei, un an);
 P — numărul populaţiei la 1 iulie al anului
respectiv.

26
 Fertilitate
• Rata fertilităţii:
Numărul de naşteri
(general pe ani) la
1000 de femei aflate la
vârsta procreerii, în
general între 15 si 44
de ani.
• În România,
populaţia feminină de
vârstă fertilă: între 15
şi 49 ani

27
Fertilitatea- fenomen cu influenţă pozitivă
asupra reproducerii

28
• Cum evenimentul de naştere-vie Fertilitatea
este legat, în măsură covârşitoare,
de evenimentul căsătoriei, se va
face distincţie între fertilitatea
femeilor în general, şi
fertilitatea căsătoriilor, numită
şi fertilitate legitimă (conjugală
sau matrimonială).
• Distingem şi fertilitatea
nelegitimă.
• Fertilitatea poate fi feminină şi
masculină; prioritate în
demografie se acordă fertilităţii
feminine
• Când nu se specifică expres, prin
fertilitate se înţelege fertilitatea
populaţiei feminine. 29
Fecunditatea
 Reprezintă numărul total de sarcini al
femeilor de vârstă fertilă (pentru un
teritoriu bine determinat, de obicei
pentru un an calendaristic)
 Numărul sarcinilor = Nr. nou-
născuţi vii + Nr. nou-născuţi morţi +
Nr. avorturi

30
Comentarii
 În societăţile primitive, ratele de fecunditate si mortalitate
sunt foarte mari dar diferenta dintre ele este foarte mica,
pentru ca populatia se mentine stabila pe lung timp. Aceasta a
fost situatia intregii lumi pana acum 300 de ani, desi încă
există grupuri marginale de populatie cu acesti parametrii
demografici.
 In tarile subdezvoltate rata mortalitatii scade mai rapid decat
rata natalitatii si fecunditatii, acum că progresele din
medicina occidentală s-au extins şi se aplică cu usurinta, în
timp ce schimburile culturale cer mai mult timp.
 Ca o consecinţă a acestei disparităţi, rata creşterii populaţiei
are o forma explozivă. In ţările subdezvoltate, schimburile
culturale şi tehnicile avansate de control familial permit
descresterea ratei fecunditatii si a ratei de crestere a
populatiei.
 In sfârşit, societăţile mature se caracterizează prin rate
demografice foarte reduse şi populatie stabilă. Aceasta este
situatia actuală în cele mai dezvoltate ţări.
31
Comentarii posibile

 Societăţile agricole tradiţionale aveau nevoie

de înalte rate ale fecundităţii pentru a
compensa marile rate ale mortalităţii
 Urbanizarea, educaţia şi schimburile
economice şi sociale au cauzat o
diminuare a ratei deceselor, în particular
a ratelor mortalităţii copiilor mai mici de
un an
 Ratele de fertilitate au început să se reducă
deoarece copiii au început să fie mai
costisitori şi mai puţin valoroşi din punct de
vedere economic.

32
Comentarii
 Viteza schimburilor diferă de la o ţară la alta,
provocând astfel mari discrepanţe, cu importante
repercursiuni în distributia veniturilor.
 In ţările europene, avansurile în medicină s-au
introdus in mod prevazator in timpul ultimilor 250
de ani.
 Schimburile culturale şi de mentalitate au evoluat
în paralel, permiţând o descreştere compensată a
ratei de natalitate
 În consecinta, chiar daca rata de creştere a
populaţiei a fost ridicată in Europa pentru mult
timp, aceasta nu a atins niciodata valorile tipice
explozive ale ţărilor subdezvoltate
33
Comentarii
 În tarile avansate s-a atins nivelul de maturitate, cu
stabilizarea populatiei.
 In unele tari subdezvoltate nu exista nici un control al
natalitatii din motive politice, ideologice sau culturale
pentru ca populatia continua sa creasca de o maniera
exploziva, dublandu-se in mai putin de 20 de ani; in
unele tari arabe se alimenteaza inclusiv cresterea
populatiei.
 Chiar si asa, in majoritatea tarilor subdezvoltate,
campaniile in favoarea controlului natalitatii reusesc sa
reduca rata fecunditatii; in ciuda lor, cum generatiile
tinere care ating varsta fertilitatii sunt mult mai
numeroase decat cele care le-au precedat, ratele de
crestere ale populatiei vor continua sa fie ridicate de-a
lungul inca a catorva decenii.
34
Incepand cu anul 2000, cresterea populatiei mondiale va fi de fiecare dată
mai mica. Populatia va continua sa creasca, fara indoiala, pentru mult
timp. In anul 2050 vor fi 9 mii de milioane de oameni.
Se va ajunge la stabilizarea finala in secolul XXII

35
 Comentarii

 Problema natalităţii scăzute va deveni acută

pentru Europa, pe măsură ce actualele
generaţii îmbătrânesc.
 Ţările cu natalitate scăzută vor fi obligate
astfel să accepte din ce în ce mai mulţi
imigranţi pentru a suplini lipsa forţei de
muncă, ceea ce creează unele probleme de
ordin social.

36
Rată a avorturilor

Frecvenţa avorturilor într-o populaţie

 Se poate calcula raportând numărul
avorturilor la populaţia totală, la populaţia
feminină de vârstă fertilă şi la numărul
născuţilor-vii din aceeaşi perioadă.

37
MORTALITATEA
38
 Mortalitatea
 Termenul din teologie şi filosofie opus nemuririi
 Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de
„mortalitate” reprezintă masa deceselor survenite în
cadrul populaţiei într-o anumita perioada de timp (de
obicei, un an calendaristic).
Evenimentul demografic care face obiectul
înregistrării este „decesul” definit ca încetarea
definitiva a funcţiilor vitale după trecerea unei
anumite perioade de la naştere

39
 Mortalitatea
 Mortalitatea este fenomenul demografic care
reprezintă proporţia de deces la o populaţie
dată.
 indicele de mortalitate: raportare nr. decese
survenite într-o populaţie, într-un anumit
interval de timp, la 1.000 de locuitori.
 În general mortalitatea este influenţată de
următorii factori: condiţii de viată şi de
muncă, repartiţia populaţiei pe grupe de
vârstă, accesibilitatea şi calitatea serviciilor
medico-sanitare.
40
Mortalitatea – indicator util
 aprecierea calităţii serviciilor de îngrijiri de
sănătate.
 Indicele are valori variabile în diferite ţări în
raport cu multipli factori, dintre care unul
dintre cei mai importanţi este reprezentat de
dezvoltarea socio-economică.
 mortalitatea generală a înregistrat o scădere
progresivă în cursul secolelor XIX şi XX.
 Pentru cunoaşterea mai precisă a mortalităţii
unei populaţii este necesară analizarea
mortalităţii pe grupe de vârstă şi pe cauze de
deces.

41
Mortalitatea
• Demograful francez
Gérard Calot a
definit plastic
această situaţie: „Un
om care moare este o
nenorocire, o sută de
oameni care mor
reprezintă o
catastrofă, o mie de
oameni care mor
înseamnă statistică”.

42
Mortalitatea infantilă
 Categoria de vârstă 0-1 ani se
caracterizează încă printr-un număr
crescut de decese faţă de celelalte
categorii de vârstă, motiv pentru care i se
acordă o importanţă deosebită.
 Nivelul şi evoluţia mortalităţii infantile
constituie unul din indicatorii cei mai
sensibili şi fideli care reflectă starea de
sănătate a populaţiei în general şi a
copiilor în special.
43
Mortalitatea infantilă
 Mortalitatea infantilă reprezintă proporţia
deceselor sub un an în raport cu
numărul născuţilor vii
 condiţionată de nivelul socio-economic şi
cultural-educativ al populaţiei dar, mai
ales, de modul de organizare şi
funcţionare a serviciilor medicale..

44
Sursa datelor necesare măsurării, descrierii şi analizei
mortalităţii infantile este reprezentată de:

 date de statistică
demografică curentă
(prelucrarea informaţiilor din
certificatele medicale
constatatoare ale morţii şi
certificatele medicale
constatatoare ale naşterii);
 datele de statistică sanitară
curentă (prelucrarea
informaţiilor din fişele
deceselor 0-1 ani);
 anchetele medico-sanitare
special elaborate.
45
Mortalitatea infantilă

 Studiul mortalităţii infantile, la fel ca

şi cazul celorlalte fenomene
demografice se poate realiza într-o
manieră transversală de moment (an
calendaristic) sau într-o manieră
longitudinală (studiul pe o generaţie).
Metodele utilizate sunt de esenţă
epidemiologică şi pot fi anchete
descriptive analitice şi operaţionale,
de intervenţie.

46
INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII
INFANTILE

 Mortalitatea infantilă, unul dintre cei mai

expresivi indicatori ai stării de sănătate şi
de eficienţă a serviciilor sanitare, este
definită ca fiind fenomenul deceselor
înaintea împlinirii vârstei de 1 an în
subpopulaţia născuţilor vii din
teritoriu.
 Unităţile de observaţie folosite sunt
născutul viu şi decedatul sub 1 an.

47
INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII
INFANTILE

 Mortalitatea infantilă = Nr. deceselor 0-1 an x 1000

Nr. născuţilor vii
 Alţi indicatori :

Mortalitatea infantilă pe 1 lună =

Nr. deceselor 0-1 an pe luna studiată x 1000

Nr. născuţilor vii din luna studiată

48
 INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII INFANTILE

 mortalitatea infantilă precoce, neonatală şi

postnatală diferenţiate prin perioadele de viaţă la
care se referă: prima săptămână, prima lună,
următoarele 11 luni.
 Justificarea biologică ţine de faptul că perioada
neonatală este dominată de o cauzalitate endogenă, în
timp ce cea postneonatală de o cauzalitate exogenă.
 În ceea ce priveşte mortalitatea precoce, aceasta se
distinge pe de o parte prin riscul deosebit de deces şi, pe
de altă parte, prin cauzalitatea aproape exclusiv
endogenă.
49
 INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII INFANTILE

Mort. neonatală precoce = Nr. decese 0-6 zile x 1000

Nr. născuţi vii

Mort. Neonat. Tardivă = Nr. decese 6-27 zile x 1000

Nr. născuţi vii

 Mortalitatea neonatală = Nr. decese 0-27 zile x 1000

Nr. născuţi vii
50
INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII INFANTILE

Mort. perinatală

Născuţi morţi + nr. decese 0-6 zile x 1000

Nr. naşteri ( născuţi vii + născuţi morţi )

51
INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII
INFANTILE

 Analiza statistică mai fină face apel şi la alţi

indicatori ai mortalităţii infantile a căror formule se
pot deduce cu uşurinţă. Se calculează astfel indici de
mortalitate infantilă pentru copii născuţi prematuri,
după categoria socio-profesională a părinţilor, după
cauza medicală a decesului.
 Indici structurali: structura deceselor infantile pe
grupe de vârstă, structura deceselor infantile pe cauze
medicale, după categoria socio-profesională a mamei.

52
INDICATORI UTILIZATI ÎN MĂSURAREA MORTALITĂTII INFANTILE

 Indicele de mortalitate infantilă pe cauze de deces:

Nr. decese sub 1 an de o cauză medicală x 1000

Nr. născuţi vii

 Pentru cunoaşterea ponderii deceselor pe grupe de vârstă din totalul

deceselor din primul an de viaţă se calculează letalitatea infantilă pe
aceleaşi grupe de vârstă:

Letalitatea infantilă neonatală precoce = Nr. decese 0-6 zile x 100

Nr. decese 0-1 an
Letalitatea infantilă neonatală = Nr. decese 0-28 zile x 100
Nr. decese 0-1 an
Letalitatea infantilă postneonatală = Nr. decese 29-365 zile x 100
Nr. decese 0-1 an

53
 FACTORI ENDOGENI DE RISC AI DECESULUI 0 - 1 AN

 Pot fi transmişi copilului în momentul concepţiei

(prin boli ereditare) sau în timpul sarcinii (legaţi de
dezvoltarea fetală) sau sunt generaţi în timpul
naşterii (obstetricali).
 factori legaţi de vârsta mamei, rangul copilului şi
caracterele fizice ale mamei.
 Se menţionează riscul crescut de deces pentru copiii
femeilor foarte tinere (sub 20 ani) şi pentru vârste
mari ale mamei, riscul de deces crescând rapid peste
vârsta de 35 ani.
 În raport cu rangul născutului viu se menţionează
un risc crescut pentru primul născut viu. Pentru cel
de-al doilea născut viu riscul scade iar pentru cel de-
al treilea şi următorii riscul de deces creşte din nou
direct proporţional cu rangul naşterii. 54
 FACTORI ENDOGENI DE RISC AI DECESULUI 0 - 1 AN

 Talia mamei poate constitui un factor de risc.

Cercetările arată că talia mamei sub 1,50 m şi
greutatea sub 45 kg constituie un factor de risc. După
unii autori frecvenţa prematurităţii variază de la 21 % la
femei sub 1,50 m înălţime la 2% la cele peste 1,66 m.
 Referitor la factorii genetici şi ereditari, numeroase
studii arată frecvente aberaţii cromozomiale ce pot
determina leziuni letale la embrion şi malformaţii
grave. Sănătatea mamei, antecedentele patologice:
boli cardio-vasculare, diabet, tuberculoza, lues, boli de
sânge, afecţiuni metabolice, virozele din prima
perioadă a sarcinii, medicamente folosite în sarcina,
toxice (tutun, alcool), carenţe alimentare, traumatisme
ale mamei cresc riscul de deces.

55
 FACTORI ENDOGENI DE RISC AI DECESULUI 0 - 1 AN
• Din rândul factorilor intermediari, cei obstetricali pot
genera riscuri importante. Toxemia gravidică,
hemoragiile din ultimul trimestru de sarcină, operaţiile
de cezariană dublează riscul mortalităţii perinatale.
• Factorii constituţionali sunt reprezentaţi de vârsta,
sexul, greutatea şi talia nou-născutului.
• -Riscul de deces infantil creşte cu cât vârsta copilului
este mai mică.
• -În raport cu sexul copilului s-a arătat că există o
supramortalitate masculină. Există o strânsă legătură
între greutatea la naştere şi frecvenţa deceselor 0-1 an
fiind mai periclitaţi copiii cu greutate mică la naştere.
• -Prematuritatea este unul dintre cei mai importanţi
factori favorizanţi ai decesului infantil şi mai ales ai
celui perinatal.
56
 FACTORI EXOGENI DE RISC AI DECESULUI
0 - 1 AN

 factori ai mediului natural (fizici, chimici, climatici,

sezonieri, geografici, biologici) pot avea repercusiuni
majore asupra organismului sugarului cu posibilităţi
reduse de adaptare şi receptivitate crescută la
agresiunile din mediul exterior.
 factori sociali - economici care sunt deosebit de
importanţi în producerea decesului 0-1 an. Nivelul
mortalităţii infantile este foarte diferit în lume, în principal
în raport cu gradul de dezvoltare socio-economică a
colectivităţilor. Dintre aceşti factori se pot cita: locuinţa
necorespunzătoare - cu cât creşte numărul membrilor
familiei din aceeaşi cameră cu copilul şi cu cât sunt mai
precare condiţiile de locuit, cu atât creşte riscul de
îmbolnăvire şi riscul de deces 0-1 an.
57
 FACTORI EXOGENI DE RISC AI DECESULUI
0 - 1 AN

 Alimentaţia copilului este unul din factorii

principali de risc ai decesului infantil, în special
în perioada postneonatală. În cazul alimentaţiei
incorecte (calitate, cantitate, ritm al meselor,
schimbare bruscă a felului alimentaţiei) datorită
în cea mai mare parte lipsei de cunoştinţe a
mamei, riscul de deces creşte considerabil.
 Familia dezorganizată prin deces, divorţ, ca şi
mama necăsătorită constituie un alt factor de
risc deosebit de important. Gradul de şcolarizare
al părinţilor şi al mamei în special este un factor
de risc important.
58
 FACTORI EXOGENI DE RISC AI DECESULUI
0 - 1 AN

 Existenţa de decese sub 1 an în antecedentele

familiei reprezintă un alt factor de risc.
Posibilitatea de repetiţie a evenimentului rezultă
din persistenţa factorilor determinanţi care au
acţionat în cazul decesului precedent.
 O rezultantă a acţiunii pe care factorii de natură
exogenă o exercită asupra caracteristicilor
morfo-funcţionale şi psiho-somatice ale copilului
mic o reprezintă distrofia.

59
Malnutriţia
 O alimentaţie carenţată în proteine, energie sau
în ambele, generează Malnutriţia protein-
calorică (MPC).
 Aceasta este larg răspândită, copiii fiind cei mai
afectaţi.
 MPC este o importantă cauză de deces.
 Forma acută de boală afectează în special
greutatea copiilor, în timp ce forma cronică are
impact asupra creşterii staturale.

60
Mortalitatea 1-4 ani reprezintă „decesele din perioada 1-4 ani
(de la 365 zile la 4 ani 11 luni şi 29 zile) divizate la 1000 de
locuitori de aceeaşi vârstă şi teritoriu”.

 Studiul a reconfirmat faptul că decesul copiilor sub 5 ani

petrecut la domiciliu este cauzat de o multitudine de
factori sociali şi medicali care se întrepătrund.
 Dintre aceşti factori se evidenţiază, cu influenţă
negativă: nivelul scăzut de şcolarizare a mamei, sărăcia,
marginalizarea geografică, lipsa de acces la servicii
medicale de bază, lipsa de informare profesională a
medicilor, reglementări contradictorii în sistemul sanitar,
lipsa de informare a părinţilor cu privire la serviciile de
care pot beneficia şi lipsa de abilităţi parentale, etc.

61
 Mortalitatea maternă
• Cauzele mortalităţii materne sunt importante
deoarece pot reprezenta factori de risc pentru
decesul 0-1 an.
• Mortalitatea maternă sau mai complet
mortalitatea consecinţă a sarcinii, naşterii şi
lehuziei constituie un aspect particular al
fenomenului de mortalitate de o valoare
deosebită din punct de vedere al informaţiei
referitoare la starea de sănătate şi mai ales la
eficacitatea măsurilor de ocrotire a femeii
gravide. Importanta indicatorului este
preponderent de evaluare a serviciilor de
sănătate.
62
 Mortalitatea maternă
• Formula de calcul utilizată este :

Mortalitatea maternă = Nr. decese materne x1000

Nr. născuţi (vii + morţi)

63
Cauzele mortalităţii materne pot fi repartizate în
două grupe:

• cauze obstetricale directe (care rezultă din

complicaţiile obstetricale: sarcina, naşterea,
lehuzia, intervenţii, tratament incorect) care la
rândul lor se împart în: decese prin avort şi
decese prin risc obstetrical (legat de factori
biologici şi de asigurare cu asistenta medicală);
• cauze obstetricale indirecte - rezultă dintr-o
boală preexistentă sau apărută în cursul sarcinii
fără ca ea să fie datorată cauzelor obstetricale
directe dar care a fost agravată prin efectele
fiziologice ale sarcinii.
• OMS ia în considerare numai decesele materne
prin cauze obstetricale directe.
64
Anii potenţiali de viaţă pierduţi
• Definiţie: Suma anilor
pe care i-ar fi trăit cel
decedat dacă nu ar fi
murit printr-o serie de
decese evitabile şi
înaintea împlinirii
vârstei de 70 ani
(speranţa de viaţă la
naştere pentru
România).
65
Anii potenţiali de viaţă pierduţi
• Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este
strâns legată de intervenţia serviciilor de
sănătate.
• Indicator sensibil al stării de sănătate al unei
populaţii şi un mijloc de stabilire şi de comparare
în ceea ce priveşte eficienţa sistemelor de
sănătate.
• Se referă la conceptul de mortalitate evitabilă ca
indicator al calităţii asistenţei medicale (decese
evitabile)
• Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie
66
Anii potenţiali de viaţă pierduţi
• Măsură cantitativă a mortalităţii premature
• Reflectă tendinţele de mortalitate pentru
grupele de vârstă tinere prin luarea în
considerare nu numai a cauzelor medicale de
deces ci şi a grupelor de vârstă (vârsta la care
survine decesul)
• Poate fi calculat şi pentru un factor de risc
specific cum ar fi consumul de alcool sau de
tutun
• Când acest indicator este analizat în timp şi
pentru diferite colectivităţi, se calculează ca o rată
la %o de locuitori – reflectând impactul decesului
prematur asupra întregii populaţii.
67
Anii potenţiali de viaţă pierduţi

Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe

care îl exercită APVP asupra a cinci cauze
de deces premature:
• Bolile aparatului cardiovascular
• Accidente
• Bolile aparatului respirator
• Neoplazii
• Boli ale aparatului digestiv
68
Anii potenţiali de viaţă pierduţi
 Conceptul se bazează pe faptul că, pentru
unele boli, cunoştinţele sunt atât de
avansate, la fel şi tehnologiile, încât ele nu
trebuie să conducă la deces.
 Aceste decese ar putea fi complet evitate
dacă măsurile de prevenţie primară şi
secundară ar fi aplicate corect şi la timp.
 În general se acordă o importanţă crescută
îngrijirii medicale propri-zise şi mai puţin
aspectului preventiv, piezând din vedere
faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar
putea reduce substanţial mortalitatea şi s-
ar putea adăuga un număr important de
ani la speranţa de viaţă.
69
 Anii potenţiali de viaţă pierduţi

 Tabloul defavorabil al mortalităţii pe cauze de

deces în România în ultimii 20 ani a fost
influenţat de:
– factori de natură socio-economică şi culturală
– factori de mediu înconjurători
– factori alimentari
– stil de viaţă
– situaţia sistemului sanitar

70
 Rata de creştere a populaţiei

 Populaţia mondială s-a dublat în 130

ani (de la 1 la 2 miliarde)
 45 ani de la 2 la 4 miliarde
 6 miliarde în 2003, aproape 13
miliarde în 2050

71
Demografia

 Număr locuitori
 Structura
 Distribuţie
 Cauzele schimbărilor
 Consecinţele schimbărilor: infrastructură, servicii
publice, impactul asupra mediului

72
73
 Components of Population Change
• Demographers rely upon the “Demographic Balancing Equation”
to very simply and elegantly summarize population change:
Pop2 = Pop1 + B – D + IM – OM, where
Pop2 = Population at a later time period
Pop1 = Population at an earlier time period
B = Births
Migration
D = Deaths
Mortality
IM = In-Migration
Fertility
OM = Out-Migration
• The nature of population change is simple… changes can only
occur through: 1) Births, 2) Deaths, or 3) Migration

74
75
76
http://dreamofachild.org/2013/06/13/romania-highest-
infant-mortality-rate-in-the-eu/

 With 9.4% per 1,000 live births, Romania

has the highest infant mortality rate in the
European Union, the main cause being pre-
term birth.
 According to doctors, 1/3 of these deaths
may be prevented through the development
of mother and infant support programmes
and by providing maternity hospitals and
newborn wards with high-performance
equipment.

77
 http://populationpyramid.net/romania/2015/
 http://countryeconomy.com/demography/population/romania
 http://worldpopulationreview.com/countries/romania-
population/

 9.013 births/thousand – mort. Infantilă -9,013%o

 13.656 deaths/thousand - mortalitate g-lă -
13,65%o

78
79
80