Sunteți pe pagina 1din 18

SÃRBÃTORI TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI

DRAGOBETE

Prof. Emilia ANDREI


ŞCOALA GIMNAZIALĂ “EUGEN IONESCU” SLATINA
DRAGOBETE

 Sărbătorile tradiţionale româneşti


 Sf. Valentin- sfântul roman martir
 Dragobete- zeitate dacică
 Dragobete- sărbătoare tradiţională românească
 Tradiţii de Dragobete
 Superstiţii populare legate de Dragobete
 Sf. Valentin vs. Dragobete
SÃRBÃTORI TRADIŢIONALE
ROMÂNEŞTI
Enumeră sărbătorile tradiţionale
româneşti pe care le cunoşti!
Priveşte imaginea!
Descrie ceea ce vezi!
Cu ce sărbătoare asociezi această
imagine?
Ce ştii despre această sărbătoare?
SF. VALENTIN-
sfântul roman martir
Pe 14 februarie romano-catolicii sărbătoresc Sf. Valentin.
Sf. Valentin sau Valentin din Terni (latin. Valentinus) a fost un
episcop creştin în Interamna (azi: Terni, Italia). A fost învinuit
de „cununare religioasă” a perechilor de îndrăgostiţi şi între
tinerii militari şi logodnicele lor, încălcând astfel decretul
împăratului roman Claudiu al II-lea (268-270 e.n.) care
interzicea căsătoria soldaţilor. I-a fost oferită viaţa în schimbul
trecerii la credinţa romană păgână, dar a refuzat şi a fost
executat prin decapitare pe 14 februarie 269, înainte de moarte
vindecând-o pe fata oarbă a temnicerului.
Biserica din Roquemaure (sudul Franţei, lângă Avignon)
adăposteşte din 1868 moaştele Sf. Valentin.
Azi, Sf. Valentin este considerat patronul protector al
îndrăgostiţilor. În cinstea acestui sfânt, în Statele Unite şi în
Europa, se fac petreceri şi baluri. Îndrăgostiţii îşi fac cadouri.
În calendarul ortodox sfântul Valentin este sărbătorit pe 30 iulie.
Sf. Valentin primind un rozariu
de la Maica Domnului
Oraşul Terni (regiunea Umbria, Italia)
Biserica din Roquemaure (Franţa)
DRAGOBETE- zeitate dacică
Dragobetele este o divinitate
mitologică, asemenea zeilor
antici ai dragostei, Eros
(mitologia greacă) şi Cupidon
(mitologia romană).
În unele tradiţii este considerat
Cap de primăvară, Cap de vară,
fiu al Babei Dochia şi cumnat
al eroului vegetaţional
Lăzărică. Se spune că era un
tânăr frumos, care lua minţile
fetelor.
Era considerat zeul dragostei şi al
bunei dispoziţii la daci.
DRAGOBETE- zeitate dacică
 Dragobete cap de primăvară era considerată divinitatea
populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la
1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi
bunei dispoziţii în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

 Dragobete cap de vară era considerată divinitatea populară


sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete, fiul Dochiei,
deschizător al verii, patron al dragostei şi bunei dispoziţii în
sudul Transilvaniei.
DRAGOBETE - sărbătoare
tradiţională românească
Pe 24 februarie românii sărbătoresc Dragobetele sau sărbătoarea
dragostei la români.
Dragobetele este o sărbătoare din timpul dacilor, o sărbătoare mai
veche decât Sf. Valentin.
24 Februarie este considerată ziua în
care ursul iese din bârlog, iar
păsările nemigratoare se strâng în
stoluri, ciripesc, se împerechează
şi încep să-şi construiască
cuiburile.
Păsările neîmperecheate în această zi
rămâneau stinghere şi fără pui
până la Dragobetele din anul
viitor.
Această zi este considerată începutul
primăverii. Omul trebuie să
participe şi el la bucuria naturii.
Tradiţii de Dragobete
În această zi, dacă
timpul este
favorabil, băieţii
şi fetele se strâng
în grupuri şi se
duc în pădure să
culeagă flori de
primăvară:
ghiocei, toporaşi,
brânduşe, viorele.
Dacă vremea este
urâtă, tinerii se
adună la unii
dintre ei acasă şi
se ţineau de jocuri
şi de poveşti.
Există o zicală dedicată acestei sărbători:
“Dragobetele sărută fetele!”.
La ora prânzului fetele obişnuiau să fugă către sat în timp ce băieţii
le fugăreau în încercarea lor de a le prinde şi de a le săruta,
tradiţie denumită "zburătorit". Dacă băiatul era drag fetei,
aceasta se lăsa prinsă şi sărutată. Semnificaţia sărutului în acest
caz era un echivalent al logodnei şi al înfiripării iubirii dintre cei
doi. Seara logodna se anunţa în cadrul comunităţii satului şi a
membrilor celor două familii. Participanţii la sărbătoare erau
consideraţi binecuvântaţi în acel an, bucurându-se de toate din
belşug şi fiind feriţi de boli.
Superstiţii populare
legate de Dragobete
Fetele puneau florile culese la
icoane pentru a le folosi apoi
pentru farmecele de dragoste.
Strângeau apa din zăpadă cu care se
spălau pentru a fi mai frumoase.
Fetele ignorate de băieţi în această
zi le acuzau pe celelalte că au
făcut farmece.
Această zi, potrivit tradiţiei, era
propice farmecelor pentru
alungarea iubirii dintre tineri.
Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se
spune că nu era iubit tot anul.
În această zi bărbaţilor nu le era permis să necăjească femeile sau
să se certe cu ele. În caz contrar aceştia ar fi avut parte de o
primăvară plină de ghinion şi de un an greu.
În ziua de Dragobete atât flăcăii, cât şi tinerele nu au voie să
plângă. Conform tradiţiei, persoanele care plâng în această zi
vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
De frică să nu ciripească precum
păsările, nimeni nu lucra în
ziua de Dragobete.
Era permisă curăţenia deoarece
se considera că aceasta este
aducătoare de prospeţime şi
de spor.
Tot în această zi sacrificarea
animalelor era interzisă.
Se spune că dacă în această zi
plouă primăvara va veni
devreme şi va fi frumoasă.
Cine aude pupăza în această zi
va fi harnic tot anul.
Sf. Valentin vs. Dragobete
I. Alege răspunsul corect : Adevărat sau Fals. Corectează afirmaţiile false:

a. Sfântul Valentin este sărbătoarea dragostei la români.


b. Românii sărbătoresc iubirea pe 24 februarie.
c. Dragobete este zeul urii.
d. Dragobete este un tânăr frumos care ia minţile fetelor.
e. În această tinerii se pot logodi printr-un sărut.
f. Băieţii şi fetele se duc în pădure şi culeg ciuperci.

II. Răspunde la următoarele întrebări:

a. Cum se numeşte sărbătoarea dragostei la români?


b. Când are loc această sărbătoare?
c. Cine era Dragobete?
d. De ce a fost aleasă ziua de 24 februarie pentru a sărbători ziua dragostei?
e. Ce fac tinerii români în această zi?
f. Ce fac fetele cu florile culese şi cu apa din zăpadă?
g. Ce se întâmplă dacă în această zi plouă?

III. Prezintă asemănările şi deosebirile dintre cele două sărbători ale dragostei: Dragobete şi
Sfântul Valentin
Sitografie
 https://ro.wikipedia.org
 http://www.traditii.ro
 http://enciclopediaromaniei.ro
 http://calendarulortodox.ro
 www.google.ro

Bibliografie
 Ghinoiu, Ion, Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1997
 Reinhardt, Alexander, Poveţele maicii Sofronia, Editura L. V. B., 1998