Sunteți pe pagina 1din 80

Metode de analiza si prognoza in sistemul

sanitar

Program: Managementul serviciilor de sanatate

1
Cuprins:
Introducere – instrumente structurale
III.1. Elemente introductive – managementul proiectelor
III.1.1. Managementul proiectului – Managementul ciclului de proiect
III.1.2. Documentatii tehnico-economice
III.1.3. Evaluarea proiectelor
III.1.4. Matricea cadru logic
III.2. Analiza cost – beneficiu
III.2.1. Caracterizare generala
III.2.2. ACB POR/POS
III.2.3. Analiza financiara si analiza economica
III.2.4. Studiu de caz
III.2.5. Analiza senzitivitatii si a riscului
III.3. Analiza cost – eficacitate
III.4. Analiza cost – utilitate
IV. Analiza DALY – rezultate pentru 2011 in viziunea
WHO
2
Introducere - Instrumente structurale
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale,
sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează
pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul
realizării coeziunii economice şi sociale.
Principalul instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Europei este
Politica de Coeziune (PC), care, prin intermediul Fondului European de
Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de
Coeziune (FC), va finanţa următoarele obiective în statele şi regiunile
membre: "Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă"
(obiectiv finanţat din toate fondurile) şi "Cooperare Teritorială
Europeană" (finanţat doar de FEDR).

3
Viitorul instrumentelor structurale în perioada 2014 -
2020
Noul Cadru Financiar Multianual (CFM) este aplicabil pe o perioadă de şapte ani, între
2014 şi 2020, şi a fost elaborat pentru o Uniune Europeană care cuprinde 28 de state
membre. CFM este un mecanism menit să asigure previzibilitatea cheltuielilor UE şi, în
acelaşi timp, respectarea unei discipline bugetare stricte. El nu reprezintă bugetul UE
pentru o perioadă de şapte ani, ci defineşte sumele maxime („plafoanele”) pentru fiecare
domeniu de cheltuieli majore din bugetul Uniunii şi stabileşte, de fapt, priorităţile politice
pentru anii următori reprezentând, prin urmare, atât un cadru politic cât şi unul bugetar.
Prin CFM 2014 – 2020 România are alocată, pentru Politica de Coeziune, suma de 21,825
miliarde Euro, sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor 7 ani.
Pentru că România se află într-un program de asistenţă, cu Uniunea Europeană şi Fondul
Monetar Internaţional, va beneficia de o prefinanţare de 4% din această sumă. Totodată
rata de cofinanţare de 85% pentru proiectele finanţate din Fondurile Structurale va putea
ajunge la 95%.

4
Referinte:
 “Orientări privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii”, Document de lucru
nr. 4, 08/2006
 Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte
regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune
 Regulementul Comisiei (CE) Nr 1828/2006 din 8 decembrie 2006 privind stabilirea regulilor
pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 care stipulează
prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European
şi Fondul de Coeziune şi a Regulamentului Nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare Regională
 Guide to cost-benefit analysis of investment projects, Structural Funds, Cohesion Fund and
Instrument for Pre-Accession, Final Report Submitted by TRT Trasporti e Territorio and
CSIL Centre for Industrial Studies; 16/06/2008
 Hotărâre Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, Monitorul
Oficial nr. 48 din 22 ianuarie 2008
 “Pregătirea şi dezvoltarea proiectului”, Gabriel Pascariu, Edoardo Peterlini, Programarea şi
implementarea asistenţei de pre-aderare pentru PHARE CES şi tranziţia spre Fondurile
Structurale
 “Managementul Ciclului de Proiect” - manual – Bucureşti, Blueprint International, 2003;
ISBN 973-86539-1-6

5
III.1. Elemente introductive in managementul
proiectelor
Proiectul este un set de activităţi, limitate în timp, îndeplinite într-o manieră organizată de către o
echipă, pentru a realiza scopul şi obiectivele propuse. Activităţile acoperă o arie mai restrânsă,
fiind concentrate pe elemente, zone geografice sau părţi din problema mai largă.
Caracteristicile unui proiect:
1) Are un început şi un sfârşit (termen limită), între aceste etape având loc o serie de activităţi
2) Sunt folosite resurse (oameni, timp, bani, echipamente) care au fost alocate special pentru proiect.
3) Rezultatele unui proiect trebuie să atingă anumite standarde de calitate şi de performanţă şi să
producă o schimbare vizibilă sau să aibă un rezultat concret.
4) Proiectele urmează un plan pentru atingerea obiectivelor propuse.
5) Se implică o echipă de oameni în îndeplinirea obiectivelor proiectului.

Managementul proiectului se referă, în sens larg, la procesul de supraveghere şi implementare a


activităţilor şi resurselor necesare în vederea realizării unui proiect. Acestea trebuie să fie în
conformitate cu specificaţiile tehnice, de calitate şi variabilele economice dezvoltate în
documentaţia proiectului. Managementul ciclului de proiect are ca scop realizarea obiectivelor
proiectului conform termenului limită şi bugetului prestabilit.
Managementul proiectului este procesul de organizare şi supraveghere a proiectului pentru a
asigura că acesta se realizează conform programării, în limitele bugetului şi conform
specificaţiilor.

6
Termeni specifici
Grup-ţintă - Grupul-ţintă este format din entităţile (persoane, instituţii, comunităţi etc.) către care se
îndreaptă acţiunile proiectului (sau care sunt direct vizate de activităţile proiectului), pentru a
determina producerea schimbării dorite de organizaţia care-l propune pentru beneficiarii săi.

Scopul proiectului - Scopul proiectului se referă la stadiul în care se va afla nevoia/problema


adresată de proiect după finalizarea acestuia, la “schimbarea” de substanţă pe care proiectul o
are în vedere. Scopul trebuie definit în funcţie de beneficiile urmărite pentru grupul-ţintă şi/sau
beneficiarii ce vor utiliza serviciile furnizate ca urmare a implementării proiectului.

Obiective - Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obţinut în efortul de atingere a a scopului
proiectului şi, implicit, a satisfacerii/rezolvării nevoii/problemei. Obiectivele proiectului nu
trebuie confundate sau asimilate cu obiectivele generale

Activităţi - Activităţile sunt sarcini specifice din cuprinsul unui proiect ce sunt executate în vederea
obţinerii rezultatelor preconizate. Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Secţiunea
din proiect referitoare la activităţi cuprinde descrierea detaliată a ceea ce urmează să se
întreprindă pentru atingerea obiectivelor proiectului.

Rezultate preconizate - Rezultatele preconizate sunt “ieşirile” (outputs) ce au urmat activităţilor din
cadrul proiectului, la momentul încheierii acestuia. Serviciile ce sunt furnizate ca urmare a
desfăşurării proiectului se pot constitui în rezultate preconizate, însă rezultatul utilizării acestor
servicii de către beneficiari se constituie în beneficiile proiectului.

7
Termeni specifici (2)
Beneficiarii reprezintă entităţile (persoane, categorii de persoane, instituţii etc.) care vor avea de
câştigat de pe urma schimbării pe care proiectul o produce, în viziunea iniţiatorilor acestuia. În
funcţie de nivelul la care se situează, ei pot fi clasificaţi în beneficiari direcţi sau indirecţi.
Obiectivele generale sunt cele care generează importanţa proiectului la nivel general (de exemplu
pentru administraţia publică în ansamblul ei), având în vedere beneficiile sale pe termen lung
pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi. De asemenea, obiectivele generale trebuie să evidenţieze
modul în care proiectul se încadrează în politicile Uniunii Europene. Trebuie subliniate atât
obiectivele generale realizate de către proiectul în sine dar şi de alte proiecte sau programe din
domeniul respectiv ce nu trebuie ignorate.
Modelul de bună practică este reprezentat de modul optim de rezolvare a unei probleme /
satisfacere a unei nevoi, ce poate fi utilizat ulterior pentru rezolvarea unei probleme /
satisfacerea unei nevoi similare.
Resurse. Pentru a putea realiza scopul propus, managerul de proiect va avea la dispoziţie anumite
resurse. Din punct de vedere calitativ şi cantitativ, la conceperea proiectului ele au fost
considerate că, utilizate eficient, vor permite atingerea scopului. Cele mai importante resurse
care stau la îndemâna unui manager: umane, materiale, informaţionale, financiare si timp, etc.
Resursele sunt atât o sursă de putere cât şi de constrângere. Adesea, ele funcţionează alternativ -
dacă aveam timp, nu aveam nevoie de atâţia oameni; dacă aveam informaţii, nu era nevoie de
atâţia bani. Pentru a asigura succesul proiectului, acesta trebui planificat, monitorizat, evaluat şi
corectate devierile. Fără management, atingerea în întregime a tuturor obiectivelor proiectului
este improbabilă, dacă nu imposibilă.

8
Etapele ciclului de proiect (CP)
Un PROIECT este o intervenţie orientată spre un obiectiv
larg (de exemplu: dezvoltarea economiei unei anumite
zone) prin:
implementarea unui scop (de exemplu, mărirea
contribuţiei activităţii turistice la economia acelei zone);
rezultatele obţinute (în acest caz, un număr mărit de
turişti care stau peste noapte şi cheltuieli turistice mai
mari în zonă);
dezvoltarea de noi activităţi (investiţii în zonele turistice
ale regiunii, cu scopul de a-i mări atractivitatea);
implicarea folosirii de resurse
monetare şi non-monetare.

CP şi principalele documente
suport specifice diferitelor etape =>

9
Managementul CP - Etape (1-3)
 PROGRAMAREA este prima fază a CP, care constă în stabilirea cadrului general
de cooperare al UE cu o anumită ţară sau regiune a unei ţări

 IDENTIFICAREA reprezintă formularea iniţială a ideilor proiectului în ceea ce


priveşte obiectivele care trebuie atinse, rezultatele care trebuie obţinute şi activităţile
care trebuie desfăşurate, cu scopul de a stabili dacă merită realizarea studiul de
fezabilitate (SF) şi alte studii specifice. În această etapă este esenţială analiza
durabilităţii proiectului şi a factorilor de risc care pot cauza eşecul acestuia.

 FORMULAREA si AUTOEVALUAREA PROIECTULUI - în vederea procesului


de selecţie implică stabilirea detaliilor proiectului pe baza SF. Acesta ia în
considerare aspectele economice şi tehnice ale intervenţiei, iar în cazul în care
concluziile SF sunt favorabile, cererea de finanţare poate fi elaborată.
Auto-evaluarea este o examinare internă desfăşurată de către beneficiar, pentru a evalua
calităţile proiectului şi nivelul de compatibilitate al acestuia cu POR-programul
operational regional. Relevanţa problemelor şi fezabilitatea sunt aspecte cheie în
această etapă.

10
Managementul CP - Etape (4-6)
FINANŢAREA proiectului implică pregătirea şi asigurarea bugetului proiectului, în
corelare cu activităţile eşalonate şi cu principalele faze de implementare ale
proiectului. În această etapă de pregătire, se stabilesc şi "parteneriatele" financiare,
respectiv contribuţia concretă a fiecărui partener din consorţiu. Propunerea de
finanţare se elaborează sub forma unui formular standardizat diferit pentru fiecare tip
de program de finanţare în parte. De regulă, aceasta este însoţită de o serie de anexe,
care fac parte integrantă din cererea de finanţare şi o justifică.
IMPLEMENTAREA proiectului implică utilizarea de resurse materiale şi umane pentru
îndeplinirea scopului propus prin proiect contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului
general. Activităţile implementate în cadrul proiectului implică, de regulă, încheierea
unor contracte pentru realizarea de studii, pentru asistenţă tehnică, achiziţii de bunuri
şi lucrări. Evoluţia activităţilor din proiect este urmărită (se monitorizează progresul
proiectului) şi, după caz, se propun ajustări impuse de schimbarea condiţiilor iniţiale.
Această etapă implică numeroase achiziţii, contractări şi raportări.
EVALUAREA reprezintă estimarea, cât mai sistematică şi obiectivă cu putinţă, a unui
proiect, program sau politică în derulare sau finalizată, în fazele de concepţie şi
implementare, precum şi a rezultatelor sale. Scopul evaluării este de a compara
coerenţa rezultatelor proiectului cu obiectivele propuse, determinând astfel eficienţa,
eficacitatea, impactul şi durabilitatea proiectului. Evaluarea poate fi făcută în perioada
de implementare a proiectului sau programului (“intermediară"), la sfârşitul acesteia
(“finală"), sau după perioada de implementare ("ex-post"), fie pentru a ajuta la o mai
bună direcţionare a proiectului sau programului, fie pentru a desprinde lecţii utile
pentru viitoare proiecte/programe.
11
III.1.2. Exemple de Documentatii tehnico-economice - Studiul de
Piata
 trebuie sa fie specific fiecarui proiect si va include informatii despre: nevoile identificate
in domeniul major de interventie, cererea pentru rezultatele imediate ale proiectului
tehnologii sau servicii create de catre proiect, consumatorii, ceilalti competitori de pe piata,
interesul pentru rezultatele pe termen lung ale proiectului.
Acest studiu va evidentia caracteristicile mediului socio-economic din aria geografica de
interventie a proiectului si va arata in ce masura realizarea proiectului contribuie la
realizarea prioritatilor identificate in regiune.
- Este bi-dimensional si presupune analiza dimensiunii economice (indicatori economici) si
analiza dimensiunii sociale (indicatori sociali).
- trebuie sa fie relevant pentru scopurile si obiectivele proiectului in special legat de
analiza indicatorilor (economici si sociali) si de impactul asupra ariei unde acesta este
implementat. Coroborarea datelor cu strategiile locale/regionale de dezvoltare reprezinta
informatii necesare pentru o buna evaluare.
- trebuie sa identifice servicii si/sau produse cu caracter economic ce vor fi introduse pe piata
de catre proiectul propus.

• Ce tipuri de servicii si produse vor rezulta in urma proiectului? Raspunde proiectul la o cerere
identificata pe piata externa? In ce masura? Este identificat un grup tinta sau un grup
demografic tinta? Care sunt resursele necesare pentru a procura produsele/serviciile rezultate
dupa realizarea proiectului?

12
Exemple de Documentatii tehnico-economice - Plan de Afaceri
(PA)
- este documentul care descrie in detaliu drumul de parcurs al unei
companii intr-o anumita perioada de timp. Acesta include misiunea,
obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei
activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
PA se refera la activitatile viitoare si rezultatele entitatii (organizatie privata sau
publica orientata catre profit sau non-profit).
PA se distinge clar prin planificare si rezultatele asteptate ale investitiei,
probleme ce in mod normal sunt obiective ale Studiului de Fezabilitate (SF).
PA este cerut pentru a dovedi evaluatorilor si celor ce decid sa finanteze
proiectul ca acesta are durabilitate si ca entitatea care va prelua proiectul sau
rezultatele acestuia, dupa realizare, dovedeste durabilitate financiara si are
suficienta capacitate financiara si manageriala de a mentine proiectul
„durabil”.
- este un document care descrie natura afacerii, piata-tinta, avantajele pe care
afacerea le va avea asupra competitorilor, precum si resursele si aptitudinile
de care dispun proprietarii afacerii. Pentru intocmirea lui, este necesar sa se
analizeze cu atentie produsele / serviciile oferite, competitia, resursele
financiare necesare si alte detalii operationale.

13
Structura (indicativa) pentru Planul de Afaceri
A. Prezentare generala
 A1 Agentul economic
 A2 Afacerea
B. Analiza pietei
 B1 Produsul nou
 B2 Segmentul de piata
 B3 Strategia de comercializare
C. Organizarea activitatii
 C1 Conditiile necesare desfasurarii activitatii propuse
 C2 Conducerea
 C3 Personalul
D. Informatii financiare
 D1 Situatia financiara curenta
 D2 Proiectii financiare

14
Exemple de Documentatii tehnico-economice - Studiu de
fezabilitate (SF)
- presupune efectuarea unei analize complexe 3.4. Planul de finantare a investitiei
de marketing, comerciale, tehnice, de 3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe
management si financiare a unui obiectiv 4.0. ANALIZA COMERCIALA
de investitii, privit ca un sistem dinamic si 4.1. Produse si / sau servicii oferite
deschis de productie si comercializare de 4.2. Piata si comercializarea
bunuri si servicii, precum si a factorilor 4.3. Managementul comercial
angajati (resurse umane, capital, resurse 4.4. Promovarea si distributia produselor
materiale si energetice etc.), cu mentionarea 4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor
aspectelor juridice definitorii, desfasurata pe 5.0. ANALIZA OPERATIONALA
un anumit orizont de timp, luand in 5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului
economic
consideratie inclusiv factorii de risc si 5.2. Factorii de productie ai agentului economic si
incertitudine. costurile acestora
Structura generala 6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC
1.0. INTRODUCERE 6.1. Strategia activitatii viitoare
2.0. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC 6.2. Structura organizatorica (organigrama si
2.1. Date de identificare a agentului economic diagrama de relatii)
2.2. Forma juridica 6.3. Conducerea agentului economic si calitatea
2.3. Obiect de activitate echipei de conducere
2.4. Structura actionarilor (asociatilor) 6.4. Sistemul informational-informatic (existent si
2.5. Scurt istoric preconizat)
3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI 7.0. ANALIZA FINANCIARA
7.1. Scurt diagnostic economico-financiar
3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa 7.2. Evaluarea activitatii viitoare
actualizata
8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de FEZABILITATE
realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
15
III.1.3. Activitatea de evaluare
- este strâns corelată cu procesul de monitorizare, întrucât datele obţinute din acest proces reprezintă una din sursele
de informaţii folosite în evaluare. Evaluarea examinează însă mult mai multe aspecte, nu numai pe cel privind
gradul în care progresele financiare şi fizice înregistrate la un anumit moment în implementarea programului
sunt în conformitate cu planificarea iniţială.
Pentru ca activitatea de evaluare să răspundă scopurilor urmărite de acest proces complex, la nivelul Uniunii
Europene s-au conturat cinci criterii (de tip “DAC”[1]) folosite în cadrul oricărui exerciţiu de evaluare:
 Relevanţa unui proiect reprezintă măsura în care obiectivele stabilite şi planul de implementare
propus adresează corect problemele identificate. Schimbările privind natura problemelor
identificate iniţial sau anumite circumstanţe în care are loc implementarea proiectului, fie acestea
fizice, economice, instituţionale sau politice pot face proiectul irelevant pentru problemele/nevoile
pe care a fost menit să le rezolve.
 eficienţă se referă la cât de bine au fost folosite resursele disponibile pentru a transforma
activităţile propuse în rezultatele intenţionate. Acest criteriu vizează aspecte legate de rentabilitate
şi anume dacă ar fi putut fi obţinute rezultate mai bune prin alte modalităţi şi, în acelaşi timp, mai
ieftine.
 eficacitate încearcă să identifice dacă proiectul şi-a atins obiectivele stabilite în faza de
programare. Întrebarea cheie este ce beneficiu a adus proiectul în practică, prin raportarea la
măsura în care subiecţii vizaţi au beneficiat în mod real de pe urma produselor sau serviciilor pe
care proiectul le-a făcut disponibile.
 Termenul impact se referă la efectul de ansamblu al beneficiilor aduse de un anumit proiect,
asupra unui număr mai mare de persoane decât principalii beneficiari dintr-un anumit sector, o
anumită regiune sau chiar din întreaga ţară.
 sustenabilitate arată dacă există probabilitatea ca rezultatele pozitive ale proiectului să continue
şi după terminarea perioadei de finanţare externă şi totodată, dacă impactul pe termen lung al
programului asupra procesului mai amplu de dezvoltare poate fi menţinut la nivel de sector,
regiune sau ţară.
[1] Criteriile au fost descrise într-un document al Comitetului de Sprijin pentru Dezvoltare OECD (OECD Development Aid Committee) din 1991, document
intitulat “Principiile DAC pentru Evaluarea Asistentei in Dezvoltare (DAC Principles for the Evaluation of Development Assistance”) 16
Matricea Cadru Logic - MCL
Un proiect implică efectuarea anumitor activităţi (de obicei investiţii) pentru a
obţine anumite rezultate, care sunt necesare, pentru a atinge un scop specificat,
ca modalitate de realizare a unui obiectiv general într-o situaţie specifică
(conjunctură) dată.
Obiectivele generale stabilesc cadrul în care proiectul este implementat şi coerenţa sa cu
o anumită strategie teritorială sau sectorială (ELIGIBILITATEA proiectului).
Scopul proiectului este elementul principal de referinţă, care permite măsurarea
succesului sau eşecului proiectului în ceea ce priveşte efectele DURABILE asupra
GRUPULUI ŢINTĂ.
Activităţile, rezultatele, scopul proiectului şi în final obiectivul general pot fi afectate de
factori exteriori proiectului asupra cărora beneficiarul final nu are nici un control.
Aceşti factori exteriori, care pot cauza eşecul proiectului şi devin uneori factori de
risc, trebuie înscrişi pe ultima coloană a MCL, de jos în sus.
Precondiţiile sunt factori determinanţi pentru declanşarea activităţilor proiectului şi de
aceea trebuie identificate primele.
Atât ipotezele cât şi precondiţiile trebuie formulate în sens pozitiv şi afirmativ, de
exemplu: "aprobarea de către Consiliul Local a trecerii unui teren din proprietate
publică în proprietate privată", sau "adoptarea de către Consiliul Judeţean a
strategiei de spijin pentru IMM-uri" sau "menţinerea ratei şomajului sub media
regională" , etc.

17
Intre Cadrul Logic (Matricea Logică) şi formatul propunerii de proiect (cererea de
finanţare) există o legătură strânsă, în special în ceea ce priveşte titlurile secţiunilor,
obiectivele generale, scopul proiectului sau programului, rezultate, activităţi,
mijloace, costuri, indicatori de verificare, supoziţii.
MCL prezintă substanţa unui proiect sau
program ce se găseşte într-un format
coerent şi uşor de înţeles; este un
instrument de lucru alcătuit din patru
coloane şi patru linii, cu ajutorul cărora
definim:
Logica verticală evidenţiază ceea ce
urmează să se realizeze prin proiect,
clarifică relaţiile cauză-efect şi subliniază
supoziţiile – aspecte exterioare proiectului
care nu pot fi controlate de echipa de
implementare;
Logica orizontală urmăreşte măsurarea
efectelor proiectului şi a resurselor utilizate
în perioada de implementare, prin
precizarea unor indicatori de verificare a
obiectivelor şi a surselor care permit
identificarea acestor indicatori.

18
MCL Matricea cadru logic
operează în felul următor:

pe baza unui set de ACTIVITĂŢI, care demarează după ce pre-condiţiile sunt


îndeplinite (de exemplu licenţele şi autorizaţiile emise de autorităţi), şi dacă
există legături între activităţi şi rezultate,

atunci pot fi obţinute REZULTATELE specificate (sau componente ale


proiectului)

dacă sunt îndeplinite şi anumite IPOTEZE;

pe baza rezultatelor obţinute şi a unui al doilea set de ipoteze privind legăturile


acestora cu SCOPUL PROIECTULUI, atunci aceasta din urmă poate fi
realizat.

Odată scopul proiectului atins şi anumite premise privind legăturile sale cu


OBIECTIVUL GENERAL sunt de asemenea îndeplinite, atunci şi acesta
din urmă poate fi atins.
19
Indicatorii de verificare ai obiectivelor (IVO)
IVO sunt unităţi de măsură alese pentru a demonstra atingerea scopurilor şi care se aplică la primele
3 niveluri ale matricii. IVO descriu obiectivele generale, scopul proiectului, şi rezultatele în
termeni măsurabili din punct de vedere operaţional – cantitate, calitate, grupuri ţintă, timp şi loc.
- reprezintă instrumente de măsură care fac posibilă cuantificarea, în termeni SMART, a nivelului
atins de obiectivele propuse prin proiect sau program, ca urmare a implementării acestuia.
Definirea şi utilizarea IVO permit controlul viabilităţii obiectivelor şi formează baza sistemului
de monitorizare a proiectului. IVO trebuie să fie măsurabili într-un mod sistematic şi posibil de
obţinut la un cost acceptabil. Sursele de Verificare sunt documente, rapoarte, sondaje, în general
orice tip de surse oficiale, locale sau centrale, în care pot fi găsite informaţii necesare
identificării IVO, fie directe, fie prelucrabile.

Definirea IVO, în termeni SMART, înseamnă că indicatorii trebuie să fie:


(S) Specifici: furnizează informaţii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv
(M) Măsurabili: prezintă aspecte cantitative şi calitative ale unui obiectiv care pot fi măsurate cu
unităţile de măsură cunoscute
(A) Accesibili: posibil de găsit la un cost acceptabil, pentru a fi folosiţi la verificarea stadiului
atingerii unui obiectiv
(R) Relevanţi: sunt semnificativi pentru obiectivul măsurat în contextul proiectului sau programului
(T) încadraţi într-o perioadă de timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine precizat, privind
stadiul atingerii obiectivului pe care îl verifică.
Adesea este necesar să se identifice mai mulţi indicatori pentru un anumit obiectiv. Aceştia pot
furniza, împreună, informaţii complete referitoare la stadiul de îndeplinire al obiectivului.

20
Cum se identifică supoziţiile?
Este necesară o analiză a probabilităţii de
îndeplinire a condiţiilor externe proiectului,
numite supoziţii, acestea având o legătură
directă cu succesul proiectului.

Unele condiţii externe pot influenţa


semnificativ succesul proiectului, în timp ce
altele vor avea o importanţă marginală la
implementarea acestuia.

Una dintre metodele de analiză recomandate


pentru proiecte cu complexitate ridicată este
Analiza riscului.

Managementul riscului este o activitate


conceptual distincta de apreciere si evaluare a
riscului, implicand o metodologie referitoare
la modalitatile de interventie in cazurile de
risc de sanatate, de siguranta publica si de
mediu.

21
Obiective
- Declaratie explicita a efectelor urmarite
printr-un proiect.
Obiectivele unui proiect trebuie sa fie specifice,
masurabile, realizabile, relevante si
integrate intr-un anumit interval de timp
(de tip SMART).
In caz contrar, nu poate fi verificata atingerea
acestor obiective.
Obiectivele unui proiect sunt subordonate tintei
strategice a acestuia. Fiecare obiectiv
trebuie realizat printr-o serie de activitati.

Daca tinta unui proiect este, spre exemplu,


modernizarea unui spital, atunci obiectivele
acestuia ar putea fi: reabilitarea interiorului
spitalului in termen de 6 luni de la
demararea proiectului, reabilitarea
exteriorului in termen de 3 luni de la
demararea proiectului si dotarea spitalului
in termen de 12 luni de la demararea
proiectului.

22
Indicatori
Prin definitie, un indicator foloseste la masurarea unui obiectiv ce urmeaza a fi
atins, a unei resurse ce urmeaza a fi mobilizata, a unui efect ce va trebui
obtinut, a unui nivel calitativ sau a unei variabile contextuale. Un indicator
furnizeaza informatii cantitative, cu rolul de a ajuta factorii implicati in
interventiile publice sa comunice, sa negocieze si sa ia decizii.
Un indicator cuantifica un element considerat relevant pentru activitatea de
monitorizare si de evaluare din cadrul unui program. Un indicator bun
trebuie sa ofere informatii simple, care pot fi usor comunicate si intelese atat
de cel care il furnizeaza, cat si de utilizator.
Indicatorii trebuie cuantificati la nivelul fiecarei axe prioritare, dar vor fi de
asemenea folositi la nivelul masurilor/domeniilor de interventie si
operatiunilor individuale. Indicatorul cuantificat se numeste tinta.
Tipologia cea mai utila in programele socio-economice este cea care face
distinctia intre indicatori de resurse, indicatori de rezultat imediat
(direct), indicatori de rezultat (indirect) si indicatori de impact.
O categorie la fel de folositoare sunt indicatorii de context, care de multe ori
sunt identici cu indicatorii de impact.

23
Indicatori
Indicatorii de resurse
Tip de indicatori care ofera informatii despre mijloacele financiare, umane, materiale,
organizationale sau regulatorii, utilizate in implementarea programelor.

Indicatori ai realizarilor imediate (iesirilor)


Tip de indicatori care reflecta ceea ce s-a produs ca urmare a activitatii desfasurate de program.
 Indicatorii de rezultat –
Tip de indicatori careilustreaza avantajele imediate ale programului (sau, in mod exceptional,
dezavantajele) obtinute de beneficiarii directi.
 Indicatorii de impact –
 Tip de indicatori care reflecta efectele unui program, dincolo de interactiunile directe si
imediate cu beneficiarii.
O categorie initiala de impacturi se refera la acele consecinte asupra beneficiarilor directi ai
programului care apar sau care dureaza pana la un termen mediu.
O a doua categorie de impacturi consta in totalitatea consecintelor care afecteaza, pe termen scurt si
mediu, persoane sau organizatii care nu sunt beneficiari directi.

24
Indicatori Exemplificare
Indicatorii (de performanţă) sunt mijloacele prin
care se măsoară intervenţiile realizate de către
proiect; reprezintă criteriile care exprimă gradul de
atingere al obiectivului general, al scopului,
rezultatelor şi activităţilor proiectului, facilitând
evaluarea şi furnizând bazele măsurării
performanţei. Odată ce indicatorul este identificat,
acesta trebuie dezvoltat astfel încât să poată fi
exprimat în cantitate, calitate şi/sau durată.
Indicatorii verificabili în mod obiectiv vor arăta
dacă au fost sau nu atinse obiectivele propuse.
Aceşti indicatori reprezintă baza sistemului de
monitorizare.

Analiza cost-beneficiu difera de analiza financiara


prin faptul ca are in vedere toate castigurile
potentiale (beneficiile) si pierderile (costurile),
indiferent la cine se acumuleaza.
Rezultatele se pot exprima in diverse moduri,
inclusiv rata interna a rentabilitatii, valoarea
neta actualizata si raportul cost-beneficiu.

25
III.2. Analiza cost-beneficiu
ACB (cost benefit analysis)
- proces de comparare a eficientei de cost a diferitelor optiuni sau
interventii pentru a vedea care este cea mai avantajoasa cale de
urmat (raportul cost-beneficiu poate fi diferit pe termen scurt fata
de cel pe termen lung).
- evaluare economica care compara costurile si consecintele a
doua sau mai multe alternative, in care atat costurile cat si
consecintele sunt convertite in valoare monetara
ACB este un instrument esenţial pentru estimarea beneficiilor
economice ale proiectelor. În principiu, trebuie să se evalueze
impactul proiectelor din toate punctele de vedere: financiar,
economic, social, de mediu, etc.

26
ACB – prezentare generala
Obiectivul ACB este de a identifica şi de a cuantifica (respectiv de a da o valoare
monetară) toate impacturile posibile pentru a determina costurile şi
beneficiile proiectului; ulterior, rezultatele se adună (beneficiile nete) şi se
concluzionează dacă proiectul este oportun şi merită să fie pus în aplicare.
Costurile şi beneficiile ar trebui evaluate pe o bază diferenţială, luând în
considerare diferenţa dintre scenariul proiectului şi un scenariu alternativ în
afara proiectului.
 Permite exprimarea unei opinii asupra valorii economice şi sociale a
proiectului/variantei de soluţionare
 Permite ierarhizarea proiectelor şi opţiunilor
 Încurajează practica identificării beneficiilor şi costurilor economice, chiar dacă nu
sunt cuantificabile financiar imediat.
 Instrument în influenţarea pozitivă a unei decizii publice (nu numai în manipularea ei)
Se foloseşte pentru:
 Analiza oportunităţii unui proiect (proiectul se va realiza dacă beneficiile sunt mai
mari decât costurile)
 Analiza şi selecţia între mai multe variante de soluţionare a unei probleme (va fi aleasă
varianta care are valoarea cea mai mare a beneficiilor în raport cu costurile)

27
Tipuri de costuri şi beneficii
 Beneficii/costuri economice - pot fi evaluate la preţul pieţei şi li se poate atribui
valoare monetară
 Beneficii/costuri non-economice - pot fi cuantificate (ex: numărul de specii salvate
de la dispariţie). Pot exista metode de atribuire a valorii monetare pentru acestea
 Beneficii/costuri non-economice - nu pot fi cuantificate (ex: justiţia socială)
 Costurile private reprezintă toate drepturile, condiţiile la care individul renunţă ca
urmare a implementării legislaţiei
 Costurile sociale: ceea ce societatea pierde ca urmare a legislaţiei în favoarea
individului
Indicatori calculati
VNP = valoarea prezentă a beneficiilor viitoare nete (diferenţa dintre
beneficii şi costuri) exprimată în termeni monetari.
Valoarea neta prezenta VNP = VP(B) – VP(C)
Pentru a se putea calcula valoarea prezentă a costurilor şi beneficiilor viitoare se foloseşte rata de
discount (in legatura cu rata dobânzii); nivelul ratei de discount este stabilit prin decizia
autorităţilor publice şi poate fi ajustată în timp, în funcţie de indicatorii macroeconomici:
UE: 4%; SUA: 7%, România: 8-10%. Calculul ratei de discount trebuie să ia în considerare
inflaţia
28
Limitele analizei cost beneficiu

 Se axează pe costuri şi beneficii şi mai puţin pe obiectivele


politicii
 Aplicabilitatea ei este mică în cazul politicilor sociale
 Uneori nu sunt suficiente informaţii şi date statistice la
îndemână
 Presupune existenţa unei expertize destul de aplicată
 Riscul manipulării, în special dacă se foloseşte pentru
proiecte cu beneficii calitative intangibile şi pe termen lung.

29
III.2.2. Analiza cost-beneficiu-POR/POS
POR - Programul Operational Regional
In 2008, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor a
lansat cererea deschisa de proiecte pentru Axa 3 a Programului
Operational Regional "Imbunatatirea infrastructurii sociale",
domeniul major de interventie 3.1 "Reabilitarea/
modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de
sanatate".
Fiecare din cele 8 Agentii pentru Dezvoltare Regionala pot primi
proiecte ce vizeaza modernizarea si echiparea infrastructurii
serviciilor de sanatate.

30
Etape pentru elaborarea analizei cost-beneficiu:
1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv
specificarea perioadei de referinţă;
2. analiza opţiunilor; adică: varianta zero (variantă fără
investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie
maximă), eventual: varianta medie (variantă cu investiţie
medie);
3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală
netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă
de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5. analiza de senzitivitate şi analiza de risc.

31
Scopul solicitării unei analize cost-beneficiu pentru
proiectele majore finantate din fonduri europene

În primul rând, trebuie să se demonstreze că proiectul este


oportun din punct de vedere economic şi contribuie la
îndeplinirea obiectivelor politicii regionale europene.
În al doilea rând, trebuie să se aducă dovezi conform cărora este
necesară contribuţia Fondurilor pentru ca proiectul să fie
viabil din punct de vedere financiar.

Un proiect se defineşte ca fiind un „proiect major” atunci când


costurile totale ale acestuia depăşesc (articolul 39):
• 25 milioane EUR în sectorul mediului înconjurător
• 50 milioane EUR în alte sectoare.

32
2 motive principale pentru care se solicită ACB la
proiectele majore
1) Pentru a stabili dacă proiectul merită să fie cofinanţat.
2) Pentru a stabili dacă proiectul necesită cofinanţare.
 În esenţă, se solicită statelor membre să prezinte o ACB către
serviciile Comisiei pentru proiectele majore pentru a dovedi
că, în cadrul obiectivelor politii regionale a UE, proiectul este
oportun din punct de vedere economic (valoarea
economică netă actuală a proiectului VENA>0),
cât şi faptul că proiectul necesită contribuţia Fondurilor pentru
a fi fezabil din punct de vedere financiar (valoarea
financiară netă actuală a investiţiei VFNA/C<0).

33
Motiv 1. Pentru a stabili dacă Motiv 2. Pentru a stabili dacă
proiectul merită să fie proiectul necesită cofinanţare
cofinanţat
Proiectul contribuie la îndeplinirea Faptul că un proiect contribuie în mod pozitiv
obiectivelor politicii regionale ale la îndeplinirea obiectivelor politicii
Uniunii Europene? Încurajează acesta regionale ale UE nu înseamnă neapărat
creşterea şi stimulează ocuparea forţei că proiectul trebuie să fie cofinanţat de
de muncă? către Fonduri. Pe lângă faptul de a fi
Pentru a verifica aceste aspecte, este necesară oportun din punct de vedere economic,
efectuarea unei analize economice şi
urmărirea efectului asupra indicatorilor un proiect poate fi şi din punct de vedere
economici estimaţi de ACB. financiar profitabil, caz în care nu ar
O regulă simplă: dacă valoarea economică netă trebui cofinanţat din fonduri europene.
actuală a proiectului (VENA) este Pentru a verifica dacă un proiect necesită
pozitivă, atunci societatea cofinanţare se impune o analiză
(regiunea/ţara) nu se poate lipsi de financiară: dacă valoarea financiară
proiect deoarece beneficiile sale netă actuală a investiţiei minus
depăşesc costurile. contribuţia Fondurilor (VFNA/C) este
Prin urmare, numai daca VENA>0 proiectul ar negativă atunci proiectul poate fi
trebui să primească asistenţă din Fonduri cofinanţat; subvenţia UE nu trebuie să
depăşească valoarea monetară ce face
şi să fie cofinanţat dacă acest lucru este proiectul rentabil, pentru a nu genera un
necesar. Această decizie este luată caz de suprafinanţare.
utilizând analiză economică a analizei
cost-beneficiu.
34
Analiza financiara
Analiza financiară efectuată ca parte integrantă a unei ACB pentru un proiect
major ar trebui să aibă ca scop:
 Evaluarea profitabilităţii financiare a investiţiei şi a capitalului propriu
(naţional)
• Determinarea contribuţiei corespunzătoare (maxime) din Fonduri
• Verificarea viabilităţii financiare a proiectului
Profitabilitatea financiară a investiţiei se poate evalua prin estimarea valorii
financiare nete actuale (VFNA/C) şi a ratei rentabilităţii financiare a
investiţiei (RRF/C).
Viabilitatea financiară a proiectului ar trebui să fie evaluată verificând dacă
fluxurile de numerar net cumulate (care nu s-au actualizat) sunt pozitive pe
durata întregii perioade de referinţă luate în considerare.

Rata de actualizare folosită în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al capitalului pentru
investitor. Aceasta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ. Costul
de capital real (media ponderată) pentru un anumit proiect ar trebui considerat ca limită inferioară. Este de
importanţă maximă să se asigure consecvenţa ratelor de actualizare folosite pentru proiecte similare în
aceeaşi regiune/ ţară. Comisia încurajează statele membre să pună la dispoziţie propriile cote pentru rata de
actualizare în documentele lor de orientare.

35
Valoarea sau venitul net în formă actualizată
reprezintă rezultatul economic obţinut în raport cu efortul depus. Indicatorul, prin
conţinutul său, caracterizează avantajul economic al unui proiect de investiţii dat,
prin compararea fluxului de numerar total actualizat asociat acestuia pe durata de
viaţă economică cu efortul investiţional total actualizat, generat de acest proiect:

It d
Pt  Ct D
VNA   
t 0 1  r  t d 1 1  r 
t t
unde:
VNA = venitul net actualizat pe întreaga perioadă de funcţionare a proiectului;
Pt - venituri din producţie în anul t;
It - cheltuieli de investiţie în anul t;
Ct - cheltuieli totale în anul t;
d - durata de realizare a investiţiei; (valoarea reziduală este zero);
D - durata totală a proiectului (durata investiţiei + durata de funcţionare economică);
r – rata de actualizare pentru investiţia analizată.

36
Rata internă de rentabilitate
RIR este factorul de actualizare care egalizează valorile actuale ale
cheltuielilor şi ale veniturilor sau factorul de actualizare care anulează
fluxul de numerar; se poate calcula cu formula:
D
Pt D
I t  Ct

t  d 1 1  RIR 
t

t 0 1  RIR 
t
0
Rata internă de rentabilitate este cel mai important indicator atunci când
analizează un proiect deoarece exprimă capacitatea investiţiei de a furniza
profit pe întreaga durată de funcţionare a obiectivului, stabilind puterea
economică a acestuia.

RIR  r1  (r2  r )
 VNA()
VNA()  VNA()
1

unde:
r1 - un coeficient de actualizare pentru care se obţine VNA(+) deci mai mare ca 0;
r2 - un coeficient de actualizare pentru care se obţine VNA(-) deci mai mic ca 0;
(este recomandat ca diferenţa dintre cele două rate nu trebuie să fie mai mare de 5%).

37
Raportul beneficiu cost
se calculează prin luarea în considerare a valorii actualizate a
încasărilor şi a valorii actualizate a plăţilor, după relaţia:
D
Pt

t  d 1 1  r 
t
RB / C  D
Ct

t  0 1  r 
t

38
Analiza economica
Analiza economică măsoară impactul economic, social şi de mediu al proiectului şi
evaluează proiectul din punctul de vedere al societăţii. Nu întotdeauna un proiect
necesar este şi dorit. De aceea, unde este cazul, analiza economică va fi însoţită şi
de un studiu asupra disponibilităţii grupurilor ţintă (populaţia) de a plăti pentru
serviciile oferite de infrastructura construită / reabilitată / modernizată prin proiect.
Trebuie considerate, acolo unde este cazul, elemente de natura suportabilităţii
tarifului pentru populaţie sau costurile de mediu (aplicarea principiului „poluatorul
plăteşte”).
Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare.
Pentru determinarea performanţelor economice, sociale şi de mediu ale proiectului
este necesar să fie făcute o serie de corecţii, atât pentru costuri, cât şi pentru
venituri.
Pentru fiecare proiect trebuie determinaţi următorii indicatori economici, pentru întreaga
valoare a proiectului:
 Venitul net actualizat economic (VENA). Acesta trebuie să fie pozitiv;
 Rata internă de rentabilitate economică (RIRE). Aceasta trebuie să fie mai mare sau
egală cu rata socială de actualizare (5,5%);
 Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie să fie mai mare decât 1.
Proiectele care nu îndeplinesc aceste condiţii nu au un impact relevant, deci nu sunt
importante şi nu vor primi finanţare din fondurile structurale.

39
III.2.4. Studiu de caz: Folosirea căştilor de protecţie
pentru motociclişti în Italia
Analiza de impact a fost realizată în 2000 în cadrul unui proiect coordonat de Guvernul
Italiei – prima iniţiativă de realizare a unei analize de impact în Italia. Pornind de la
experienţa altor state s-au colectat dovezi în baza cărora s-a demonstrat eficienţa
folosirii căştilor. În SUA introducerea acestora a determinat o scădere cu 30% a
accidentelor soldate cu victime

 Cheltuielile medii de spitalizare şi tratament pentru victimele accidentelor de


motocicletă 27,000 Euro pentru fiecare accidentat în parte
 Costurile de compensare a victimelor şi familiilor acestora erau foarte mari.
 Analizele făcute au indicat creşterea nr. de accidente cu 1.9% faţă de anul precedent
şi creşterea nr. de răniţi cu 2.1%.

Decizia de a impune căştile, fără o consultare prealabilă, a intrat în contradicţie cu


libertatea de a risca, considerându-se că libertatea personală ar trebui redusă în
favoarea binelui public. Inconvenientul exprimat ca inconfortul pe care şoferii l-au
simţit purtând cască nu a fost catalogat drept cost.

40
III.2.5. Tratarea incertitudinii asupra viitorului
În estimarea impacturilor posibile ale unui proiect, analiştii se confruntă mereu cu
incertitudini. Exerciţiul de evaluare a riscului reprezintă o parte esenţială a unei analize
cuprinzătoare, deoarece acesta permite iniţiatorului proiectului să înţeleagă mai bine
modul în care impacturile estimate se pot schimba dacă anumite variabile cheie ale
proiectului se dovedesc a fi diferite de cele aşteptate.

Analiza de senzitivitate (AS) reprezintă punctul de plecare al analizei riscurilor


proiectului şi riscurilor majore care trebuie luate în considerare de toate părţile implicate,
fie beneficiari, finanţatori sau chiar grupuri ţintă. AS studiază modul în care variaţia
rezultatului numeric al unui proiect poate fi atribuită cantitativ unor surse diferite de
variaţie a parametrilor de intrare (input) de bază. Astfel, aceasta asigură verificarea
robusteţii rezultatelor numerice ale unui proiect şi, mai exact, subliniază riscurile majore
ce pot afecta întregul ciclu al proiectului, începând cu implementarea acestuia.
Analiza riscurilor aferente proiectelor este corelată cu concepţia probabilistică privind
riscurile. Şansele de realizare a parametrilor proiectului pot fi stabilite de experţi în baza
propriei intuiţii şi experienţe drept nivele de încredere acordate de aceştia producerii
fenomenelor anticipate, reprezentând evaluarea probabilităţii de a atinge un anumit nivel
al parametrilor proiectului.
41
Analiza sensibilităţii/senzitivitatii
- este destinată identificării variabilelor critice ale proiectului. Acest lucru se realizează
prin permiterea modificării variabilelor în conformitate cu o anumită modificare
procentuală, cu respectarea variaţiilor ulterioare ale indicatorilor de performanţă financiară
şi economică. Variabilele vor varia pe rând, iar ceilalţi parametri vor rămâne constanţi.
- o abordare uzuală constă în schimbarea unui-singur-factor-la-un-moment dat (one - factor
- at- a - time - OAT), pentru a vedea efectele pe care aceasta le produce asupra rezultatului.
Abordarea OAT implică, în mod obişnuit: comutarea valorii unui singur factor la un
moment dat şi intoarcerea la punctul central/de bază după fiecare comutare. Aceasta
măreşte comparabilitatea rezultatelor (toate „efectele” sunt calculate cu referire la acelaşi
punct central în spaţiu) şi minimizează şansele de eşecuri ale aplicaţiilor informatice, mai
probabile în cazul în care mai mulţi factori input sunt schimbaţi în mod simultan.
Valoarea de comutare a unei variabile este acea valoare care trebuie să se ivească pentru ca
VNA a proiectului să devină zero sau, în termeni mai generali, pentru ca rezultatul
proiectului să se situeze sub nivelul minim de acceptabilitate.

Ghidurile ACB sugerează să se considere „critice” acele variabile pentru care o variaţie de 1% (pozitivă sau
negativă) dă naştere la o variaţie corespunzătoare de 5% a valorii de bază a VNA. Cu toate acestea, se pot adopta
criterii diferite. Modificările procentuale alese în mod arbitrar nu sunt neapărat consecvente cu variabilitatea
potenţială a variabilelor. Calculul valorilor de schimb poate dezvălui informaţii interesante, indicând ce modificare
procentuală a variabilelor ar determina ca VNA (economică sau financiară) să fie egală cu zero.
42
Analiza riscului
- evaluează impactul unei anumite modificări procentuale a unei variabile asupra
indicatorilor de performanţă ai proiectului, dar nu spune nimicdespre probabilitatea
de apariţie a acestei modificări.
Prin repartizarea distribuţiei de probabilitate corespunzătoare variabilelor critice se poate
estima distribuţia de probabilitate pentru indicatorii de performanţă financiari şi
economici. Acest lucru permite analistului să furnizeze statistici interesante
referitoare la indicatorii de performanţă ai proiectului: valori probabile, deviaţie
standard, coeficientul de variaţie, etc.
Ce tip de proiecte sunt riscante ? Proiectele inovatoare au un grad mai mare de risc decat
cele clasice.
Problemele de management pot fi generate de obiectivele vagi, nereuşita de furnizare sau
calitatea inferioară a rezultatelor, inputurile scăzute ale proiectului, folosirea
inadecvată a fondurilor
Primul pas în analiza riscurilor aferente proiectelor de investiţii constă în identificarea
diverselor categorii de riscuri potenţiale ce pot afecta viabilitatea acestora. Mai mult,
datorită faptului că riscurile se pot ivi în orice moment pe durata fazei de
implementare, este important ca acestea să fie luate în considerare în evaluarea
parametrilor cheie ai analizei de senzitivitate.
43
Care sunt scenariile posibile?
O analiză realizată cu combinarea unor valori “optimiste” şi “pesimiste” pentru anumite
grupuri de variabile poate fi utilă pentru a demonstra diferite scenarii in limitele anumitor
ipoteze. Uzual se întocmesc trei scenarii posibile:
a) realist (de bază), cel pe baza căruia s-a fundamentat previziunea, având la bază
realităţile obiective din mediul intern şi extern firmei;
b) pesimist – deteriorarea considerabilă a premiselor prevăzute în scenariul de bază;
c) optimist – ia în calcul o îmbunătăţire a premiselor scenariului de bază.
In scopul definirii scenariilor optimiste şi pesimiste este necesar de ales pentru fiecare
variabilă critică valorile extreme din cadrul gamei definite de distribuţia probabilistică.
Indicatorii de performanţă ai proiectului trebuie apoi calculaţi pentru fiecare dintre ipoteze.
Ce reprezintă o analiză a probabilităţii riscurilor? O dată cu stabilirea
variabilelor critice, pentru a se putea efectua analiza de risc este necesar să se asocieze
o distribuţie a probabilităţii pentru fiecare dintre acestea, definite intr-o gamă precisă
de valori in jurul acelei valori utilizate in calcul in varianta de bază, in scopul de a
calcula indicii pentru evaluare.
Distribuţia probabilităţii pentru fiecare variabilă poate deriva din surse diferite. Cea mai
comună este obţinerea distribuţiei din rezultatele obţinute pe baze experimentale, in
condiţii cat mai apropiate de acelea ale proiectului. Vom asocia variabilele selectate
(bunuri şi servicii) probabilităţii pe care fiecare dintre ele o defineşte intr-o gamă precisă
(procentajul observat) de valori (gama de preţuri), cu scopul de a calcula indicii evaluării
(o rată mai mare – mai mică sau medie).
- un proiect cu un grad mai mare de risc este acela in care există o probabilitate mare că nu
se va depăşi o anumită valoare limită pentru RIR.
44
III.3. Analiza cost - eficacitate (ACE
/cost - effectiveness analysis) - sumar
- evaluare economica care compara costurile si consecintele a
doua sau mai multe alternative, in care unul dintre rezultate este
exprimat in unitati naturale
ACE permite luarea în considerare a tuturor costurilor şi
beneficiilor relevante ale unui oarecare număr de politici
publice. Costurile politicii sunt evaluate în termeni monetari în
timp ce beneficiile sunt măsurate prin apelul la valori non-
monetare, cum ar fi cantitatea de bunuri şi servicii furnizată în
urma implementării politicii (de exemplu: beneficiile generate de
îmbunătăţirea stării de sănătate).
ACE se utilizează atunci când este dificil de cuantificat valoarea monetară totală
a beneficiilor. Pentru a se putea face comparaţia între diferite alternative
posibile pentru rezolvarea unei anumite probleme se apelează la calcularea
costului unei unităţi de beneficiu obţinut. După ce se calculează costul per
unitate de beneficIu obţinut se poate alege între alternativele existente.
45
ACE (cont.)
Calitatea vietii asociata cu sanatatea (legata de sanatate) (health related quality of
life) - aspecte ale calitatii vietii legata / asociata cu sanatatea sau cu ingrijirea sanatatii.
Exemple includ: supravietuirea, capacitatea de a desfasura activitati / sarcini fizice
considerate normale cum ar fi mersul, conducerea unei masini, desfasurarea unei
activitati productive, capacitatea de autoingrijire si de ingrijire a altora, absenta
depresiei, absenta durerii, capacitatea de a vedea, auzi, vorbi, si de a gandi normal.

ACE indicatori
Ani de viata ajustati in functie de calitate (quality adjusted life year QALY’s)
- QALY’s se calculeaza multiplicand numarul de ani de viata adaugati de o interventie cu
o valoare standard care reflecta calitatea vietii de-alungul perioadei adaugate. Valoarea
‘0’ acordata reprezinta decesul iar valoarea ‘1’ reprezinta starea de sanatate perfecta.
Valori subunitare sunt posibile pentru stari de sanatate considerate mai nefavorabile
decat decesul. Valorile sunt obtinute prin intrebarea pusa unor persoane relevante
despre starea de sanatate preferata
Anii de viata ajustati in functie de incapacitate (DALY’s Disability-adjusted life
years) – o unitate a statusului ingrijirilor de sanatate care ajusteaza speranta de viata la
o varsta specifica cu pierderea de sanatate si pierderea de ani de viata generata de
incapacitatea data de prezenta bolii sau a injuriilor. DALY se foloseste frecvent pentru
a masura povara globala a bolii.
46
ACE - Eficacitate
 Eficacitate practica (effectiveness)
- capacitatea de a determina efectul asteptat sau dorit in conditii
normale si uzuale. Se refera la dovezi rezultate din studii
clinice (clinical trials) desfasurate in conditii de rutina, sau
provenite din mai multe centre;

 Eficacitate teoretica (efficacy)


- capacitatea de a determina efectul asteptat sau dorit in conditii
ideale (dovezi rezultate din studii desfasurate in vitro, sau din
studii randomizate desfasurate in centre de varf cum ar fi un
spital universitar de elita)

47
III.4. Analiza cost - utilitate (ACU /
cost - utility analysis) - sumar
-evaluare economica care compara costurile si consecintele a doua sau mai multe
alternative, in care valoarea consecintelor este evaluata prin unitati / scoruri de utilitate
-este cel mai des folosită pentru evaluarea politicilor în domeniul sănătăţii.
ACU este foarte utilă când se alege între calitatea vieţii (morbiditate) şi durata
vieţii (mortalitate). In principiu, ACU poate fi efectuată cu orice două dimensiuni
distincte ale stării de sănătate. Cum QALY implică două variabile distincte –
calitate şi cantitate – un analist trebuie să decidă cu privire la modul de definire şi
de combinare a lor. In ACU, costurile (suplimentare) variantelor de politici sunt
comparate în termenii modificărilor în starea de sănătate pe care le produc,
măsurate de obicei cu QALY (numărul de ani de viaţă îmbunătăţită calitativ).

48
ACU (cont.)
Utilitatea metodei ACU depinde de validitatea metodelor
utilizate pentru a răspunde următoarelor întrebări:
- cum sunt scalate stările de sănătate pentru a întocmi un indice?
- cum se alege între modificări ale indicelui şi un număr
suplimentar de ani de viaţă?
ACU se face referire la măsurarea utilităţilor sau a valorilor de
utilitate ale indivizilor atunci când se încearcă să se răspundă
acestor întrebări.
Există trei metode utilizate în mod obişnuit pentru a obţine
utilităţile stării de sănătate:
 metoda măsurării sănătăţii,
 metoda schimbului ani de viaţă contra stare de sănătate
 metoda jocului standard.
Metodele diferă în măsura în care acestea corespund conceptului
economic de utilitate.
49
● Metoda măsurării sănătăţii. În general, analiştii obţin o măsură a sănătăţii prin utilizarea
chestionarelor sau intervievarea experţilor medicali, potenţialilor subiecţi de tratament,
membrilor societăţii în general sau pe baza propriei lor expertize. Răspunsurile sunt
prezentate pe o scală cu extreme bine definite. De exemplu, o anumită scală poate atribui
“morţii” valoarea zero iar stării “sănătate foarte bună” valoarea 1. Stările de sănătate
intermediare sunt atribuite în detaliu respondenţilor care sunt rugaţi să plaseze fiecare dintre
aceste stări între capetele intervalului 0 şi 1.
● Metoda schimbului de ani de viaţă contra stare de sănătate. Respondenţii sunt rugaţi să
compare diferite combinaţii între durata şi calitatea vieţii. Comparaţia tipică se face între o
durată mai mare de viaţă cu o stare de sănătate mai redusă şi o durată mai mică de viaţă, dar
cu un nivel al stării de sănătate mai ridicat. Metoda presupune implicit că anii suplimentari
de viaţă au aceeaşi valoare, adică nu se actualizează valoarea anilor cu o anumită stare de
sănătate.
● Metoda jocului standard - respondenţilor li se prezintă un arbore decizional şi li se cere să
aleagă între două alternative.
Alternativa C are două rezultate posibile:
 fie revenirea la o sănătate normală pentru un număr suplimentar de n ani (cu probabilitatea p)
 fie moartea imediată (cu o probabilitate 1-p).
Alternativa C ar putea fi o operaţie care are probabilitatea 1-p de eşec (moartea pacientului), dar,
care, dacă reuşeşte, permite pacientului revenirea la starea normală de sănătate pentru n ani.
Alternativa D garantează pacientului t ani de viaţă normală cu un anumit nivel de depreciere a
stării de sănătate.
Probabilitatea p este variată, până când respondentul este indiferent cu privire la alternativele C şi
D. Când se utilizează un indice al sănătăţii cuprins între 0 (moarte) şi 1 (nivel normal de
sănătate pentru n ani), probabilitatea p la care respondentul este indiferent poate fi
interpretată ca utilitate a respondentului pentru alternativa D.

50
Tema de discutie - Indicatori de evaluare a stării de
sănătate a populaţiei
In mod clasic, evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de mortalitate
şi de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor). Datorită modificărilor apărute în
ultimul timp (în ultimele decenii) privind modelul de mortalitate şi de morbiditate
au impus găsirea unor alte metode prin care să fie măsurată starea de sănătate a
populaţiei.
Dintre aceste metode enumerăm:
 măsurarea impactului deceselor premature;
 a deceselor evitabile;
 elaborarea de indicatori complecşi care să ţină cont în acelaşi timp de
intensitatea fenomenului de mortalitate şi de consecinţele nefatale ale
cauzelor de îmbolnăvire (incapacitate, handicap):
 speranţa de viaţă fără incapacitate;

 speranţa de viaţă fără handicap;

 speranţa de viaţă ajustată pentru incapacitate – DALY

51
Infografic stare sanatate romani
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/185/34-35-poster.jpg

52
DALY (Disability-adjusted life year)
DALY is a measure of overall disease burden, expressed as the number of years lost due to ill-health, disability or
early death. Originally developed by the World Health Organization (WHO), it is becoming increasingly
common in the field of public health and health impact assessment (HIA). It "extends the concept of potential
years of life lost due to premature death ... to include equivalent years of ‘healthy’ life lost by virtue of being
in states of poor health or disability“. In so doing, mortality and morbidity are combined into a single,
common metric.
Traditionally, health liabilities were expressed using one measure: Years of Life Lost (YLL) expected or average
number of years. This measure does not take the impact of disability into account, which can be expressed by
Years Lived with Disability (YLD). DALYs are calculated by taking the sum of these two components:
DALY = YLL (Years of Life Lost) + YLD (Years Lived with Disability)

The DALY relies on an acceptance that the most appropriate measure of the effects of chronic illness is time, both
time lost due to premature death and time spent disabled by disease.
One DALY, therefore, is equal to one year of healthy life lost. Japanese life expectancy statistics are used as the
standard for measuring premature death, as the Japanese have the longest life expectancies.
Looking at the burden of disease via DALYs can reveal surprising things about a population's health.
For example, the 1990 WHO report indicated that 5 of the 10 leading causes of disability were psychiatric
conditions. Psychiatric and neurologic conditions account for 28% of all years lived with disability, but only
1.4% of all deaths and 1.1% of years of life lost. Thus, psychiatric disorders, while traditionally not regarded
as a major epidemiological problem, are shown by consideration of disability years to have a huge impact on
populations.

53
Analiza DALY
 "pachetul universal de servicii" a pregătit bazele de date demografice şi
epidemiologice pentru a realiza profilul stării de sănătate.

Strategia recomandată pentru a oferi un maximum de utilitate practică costă în folosirea


datelor de estimare a poverii îmbolnăvirilor şi a parametrilor de cost-eficacitate în
combinaţie cu instrumente inovative care să permită o reducere a DALY într-o
manieră cost-efectivă. Accentul trebuie pus pe aceste instrumente mai degrabă
decât pe calcule detaliate privind cost-eficacitatea care s-ar baza în mare măsură pe
presupuneri.

S-a folosit ca metodologie estimarea poverii datorate îmbolnăvirilor (burden of


disease - BOD).

BOD măsoară pierderea de ani de viaţă sănătoasă cauzată de mortalitate şi disabilităţi.


BOD se poate folosi de către decidenţi în luarea deciziilor când se propun programele
naţionale de sănătate.
Beneficiile utilizării acestei metodologii sunt că evidenţiază bolile cu un grad mare de
disabilitate dar cu o mortalitate mică (ex. bolile psihice).

54
Unităţi de măsură a poverii bolii (Burden of Disease)

DALY (disability adjusted life years) - ani potenţiali de viaţă pierduţi ajustaţi
pentru incapacitate
DYL (disability years lost) - ani potenţiali de viaţă pierduţi.

DALY, cât şi DYL, pot fi calculaţi incluzând şi coeficienţi pentru preferinţele sociale
(vârsta productivă este valorizată mai mult decât cea neproductivă). Definirea
termenilor folosiţi pentru calcularea indicatorilor DALY şi DYL:
 Ani de viaţă = speranţa de viaţă - vârsta la deces
 Ani de viaţă cu discount (DYL) = speranţa de viaţă - vârsta la deces cu
anii pierduţi la distanţă mai mare în viitor valorizaţi mai puţin decât anii
pierduţi în viitorul mai apropiat.

DALY = DYL + disabilitatea (definit prin acelaşi concept de valorizare în timp)


Disabilitatea include următoarele aspecte:
• Probabilitatea de a contacta o anumită disabilitate
• Intervalul de timp cu acea disabilitate
• Nivelul de disabilitate

55
Disability-adjusted life years (DALYs)
DALYs are a common currency by which deaths at different ages and disability may be measured.
One DALY can be thought of as one lost year of “healthy” life, and the burden of disease can
be thought of as a measurement of the gap between current health status and an ideal situation
where everyone lives into old age, free of disease and disability.
DALYs for a disease or injury are calculated as the sum of the years of life lost due to
premature mortality (YLL) in the population and the years lost due to disability (YLD)
for incident cases of the disease or injury. YLL are calculated from the number of deaths at
each age multiplied by a global standard life expectancy of the age at which death occurs. YLD
for a particular cause in a particular time period are estimated as follows:
YLD = number of incident cases in that period × average duration of the disease × disability weight
The disability weight reflects the severity of the disease on a scale from 0 (perfect health) to 1
(death).
In the standard DALYs in recent WHO reports, calculations of YLD used an additional 3% time
discounting and non-uniform age weights that give less weight to years lived at young and
older ages. Using discounting and age weights, a death in infancy corresponds to 33 DALYs,
and deaths at ages 5–20 years to around 36 DALYs.

56
Different social weighting for
DALY

Commonly, years lived as a young adult are valued more highly than years spent as a young child
or older adult. This weighting system reflects society's interest in productivity and receiving a
return on its investment in educating children. Society has invested relatively little in very young
children, and it has already received a substantial return on its investment in older people. Young adults,
however, have received the maximum amount of investment and, at the beginning of their working life,
have had the least opportunity for society to benefit from its investment.
The global burden of disease (GBD) 2001-2002 study counted life years equally, but the GBD 1990
and GBD 2004 studies used the following formula: W = 0.1658 Y e-0.04 Y where Y is the age at which
the year is lived and W is the value assigned to it relative to an average value of 1.
In these studies future years were also discounted at a 3% rate, so that a weighted year of life saved
next year is worth 97% of a year of life saved this year. The effects of the interplay between life
expectancy and years lost, discounting, and social weighting are complex, depending on the severity and
duration of illness. For example, the parameters used in the GBD 1990 study generally give greater weight to deaths
at any year prior to age 39 than afterward, with the death of a newborn weighted at 33 DALYs and the death of
someone aged 5–20 weighted at approximately 36 DALYs.
57
Disability-adjusted life years (DALYs) – Global Health Risks
raportul OMS din 2010
DALYs are a common currency by which deaths at different ages and disability may be measured.
One DALY can be thought of as one lost year of “healthy” life, and the burden of disease can be
thought of as a measurement of the gap between current health status and an ideal situation where
everyone lives into old age, free of disease and disability.
DALYs for a disease or injury are calculated as the sum of the years of life lost due to premature
mortality (YLL) in the population and the years lost due to disability (YLD) for incident cases of
the disease or injury. YLL are calculated from the number of deaths at each age multiplied by a
global standard life expectancy of the age at which death occurs. YLD for a particular cause in a
particular time period are estimated as follows:
YLD = number of incident cases in that period × average duration of the disease × disability weight
The disability weight reflects the severity of the disease on a scale from 0 (perfect health) to 1
(death).
In the standard DALYs in recent WHO reports, calculations of YLD used an additional 3% time
discounting and non-uniform age weights that give less weight to years lived at young and older
ages. Using discounting and age weights, a death in infancy corresponds to 33 DALYs, and deaths
at ages 5–20 years to around 36 DALYs.

58
QALY (Quality Adjusted Life-years) Ani de viaţă
corectaţi după calitate
Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în evaluarea economică de tip cost-utilitate. Accentul se
pune pe valoarea pe care o dă o persoană propriei sale sănătăţi . Ia în calcul modificările
referitoare la rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor, pentru a evalua beneficul pe
care îl aduce de ex. un tratament. În evaluarea cost-utilitate, costul total al unei intervenţiei se
raportează la numărul de QALY obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii, obţinându-se un
cost/QALY.
Analiza cost-utilitate este folosită atunci când:
1. Calitatea vieţii reprezintă principalul /unicul rezultat - apreciază modalitatea în care aplicarea
diferitelor programe de sănătate aduce îmbunătăţiri stării de sănătate a unui pacient
2. Calitatea vieţii este considerată un rezultat important - în evaluarea unei anumite unităţi
medicale considerându-se importantă nu numai supravieţuirea ci şi calitatea acestei
supravieţuiri
3. Când aplicarea unui program de sănătate are impact asupra mortalităţii şi morbidităţii
dintr-un teritoriu – ex: administrarea de estrogeni în menopauză îmbunătăţeşte calitatea vieţii datorită faptului că:
ameliorează simptomatologia şi prin acest lucru scade disconfortul, scade mortalitatea produsă din cauza fracturilor de şold,
totusi creşte mortalitatea din cauza complicaţiilor care pot apărea: hemoragie uterină, cancer de endometru
4. Atunci când se compară mai multe programe de sănătate, decidentul în sănătate trebuind să
aleagă care este cel mai bun pentru a creşte calitatea vieţii şi a putea fi finanţat:
- programe de sănătate cu caracter preventiv (fluorizarea apei, imunizări)
- extinderea unei unităţi de terapie intensivă – boli cardiovasculare
- program de screening pentru depistarea la nivel populaţional a cancerului de col uterin
- program privind planificarea familială şi utilizarea mijloacelor contraceptive.
59
Anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP) (Indicele
PYLL)
= Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi
înaintea împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere pentru România).

APVP reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată de intervenţia serviciilor de sănătate. Este un
indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte
eficienţa sistemelor de sănătate. Se referă la conceptul de mortalitate evitabilă ca indicator al calităţii asistenţei
medicale (decese evitabile). Este un criteriu de evaluare a unui program de prevenţie si este o măsură cantitativă a
mortalităţii premature. Conceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli, cunoştinţele sunt atât de avansate, la
fel şi tehnologiile, încât ele nu trebuie să conducă la deces. Aceste decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile
de prevenţie primară şi secundară ar fi aplicate corect şi la timp. În general se acordă o importanţă crescută
îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului preventiv, pierzând din vedere faptul că printr-o profilaxie
eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de
viaţă.
Reflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de vârstă tinere prin luarea în considerare nu
numai a cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de vârstă (vârsta la care survine decesul)
- Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de alcool sau de tutun
- Când acest indicator este analizat în timp şi pentru diferite colectivităţi, se calculează ca o rată la
1000 de locuitori – reflectând impactul decesului prematur asupra întregii populaţii.
Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl exercită APVP asupra a cinci cauze de deces
premature: boli cardiovasculare, accidente, bolile aparatului respirator, neoplazii, bolile aparatului
digestiv.
60
IV. Analiza DALY - metodologie si rezultate
În elaborarea modelului de calcul pentru DALY s-au avut în vedere patru aspecte sociale pentru
cuantificarea impactului bolii:
1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur - pentru măsurarea decesului prematur autorii au
utilizat metoda anilor de viaţă pierduţi standardizaţi; ca standard a fost utilizată tabela de viaţă
calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu o speranţă de viaţă la naştere: pentru bărbaţi - 80
ani, pentru femei - 82,5 ani
2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite de-a
lungul vieţii, pentru a explica acest aspect, în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă
exponenţială pentru ponderea vârstei.
3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de diverse grade - în acest sens au fost identificate şase
nivele de incapacitate care se întind de la o stare de sănătate perfectă deces. pentru fiecare nivel a
fost stabilit un ansamblu de consecinţe ale bolii sau traumatismului şi care se manifestă prin
incapacitate. coeficientul de ponderare pentru incapacitate oscilează de la 0 1.
4. Ţinând seama de aspectul „economic” „de actualizare” în timp s-a aplicat un indice de discount
de 3 %.
Măsurarea poverii bolii la nivel populaţional prin DALY are în sănătatea publică o serie de aplicaţii:
1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de sănătate în scop preventiv şi curativ.
2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv pentru programele de sănătate
3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv pentru programele de sănătate.
4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.
5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale defavorizate.
6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor de sănătate.
61
DALY anii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după
incapacitate
- măsoară povara globală a bolii în populaţie (anii de viaţă pierduţi prin deces
prematur si anii trăiţi în incapacitate ). 1 DALY reprezintă un an de viaţă
sănătoasă pierdut
 În România pentru prima dată s-a calculat DALY în 1998 într-un proiect
finanţat de Banca Mondială. S-a stabilit structura DALY pe cauze în
România, 1998: Bolile cardiovasculare, Tumori maligne, Tulburări
mentale şi de comportament, Accidente, Traumatisme şi Otrăviri.
 În 2002 in România, primele cauze care determină povara bolii sunt:
bolile aparatului cardiovascular, tumori maligne, tulburări mentale şi de
comportament, accidente, traumatisme, otrăviri, bolile SNC, bolile
aparatului digestiv, bolile aparatului respirator, bolile infecţioase şi
malformaţii congenitale.

62
http://www.who.int/healthinfo/statistics/gbdwhr2004hale.xls
Estimated healthy life expectancy (HALE) is based on life expectancy, but includes an adjustment
for time spent in poor health. This indicator measures the equivalent number of years in full health
that a newborn child can expect to live based on the current mortality rates and prevalence
distribution of health states in the population. Estimates of healthy life expectancy at birth and age
60, and expected lost years of healthy life at birth, by sex and WHO Member State are available for
2002
Estimated healthy life expectancy (HALE) at birth and age 60, by sex,
WHO Member States, 2002
Source: Annex Table 4, World Health Report 2004 (www.who.int/whr)
Methods and data sources: Refer to Statistical Annex Notes, World Health Report 2004
Figures computed by WHO to assure comparability; they are not necessarily the official statistics of Member States which may use
alternative rigorous methods.

LEVEL
Healthy life expectancy (years) Expectation of Percentage of
lost healthy total life
years at birth expectancy lost
Total (years)
population Males Females

Member Uncertainty Uncertainty Uncertainty Uncertainty


At birth At birth At age 60 At birth At age 60 Males Females Males Females
State interval interval interval interval

140Romania 63,1 61,0 59.9 - 62.1 12,3 12.1 - 12.6 65,2 64.3 - 66.3 14,6 14.2 - 15.0 7,0 9,7 10,3 13,0

63
http://www.who.int/healthinfo/statistics/gbdwhr2004lexmort.xls

LIFE EXPECTANCY (LE) measures the number of years that a newborn can expect to live based
on the current mortality rates. Estimates of healthy life expectancy at birth and age 60, and expected
lost years of healthy life at birth, by sex and WHO Member State are available for 2002

Estimated life expectancy at birth and child and adult mortality risks, by sex, WHO
Member States, 2002
Source: Annex Table 1, World Health Report 2004 (www.who.int/whr)
Methods and data sources: Refer to Statistical Annex Notes, World Health Report 2004
Figures computed by WHO to assure comparability; they are not necessarily the official statistics of Member States
which may use alternative rigorous methods.

LIFE
EXPECTANCY
AT BIRTH
(YEARS) LIFE EXPECTANCY AT BIRTH (years) PROBABILITY OF DYING (per 1000)
Member State
Under age 5 years Between ages 15 and 60 years
Both sexes Males Females Males Females Males Females
Uncertainty Uncertainty Uncertainty Uncertainty Uncertainty Uncertainty
2002 2002 interval 2002 interval 2002 interval 2002 interval 2002 interval 2002 interval
Japan 81,9 78,4 78,4-78,4 85,3 85,2-85,3 4 4-4 4 4-4 95 95-96 46 45-46
Romania 71,4 68,0 67,2-68,9 75,0 74,2-75,7 22 21-24 19 17-20 235 212-259 108 96-121
Russian
Federation 64,6 58,3 58,0-58,5 71,8 71,6-71,9 19 19-20 15 14-15 469 463-475 173 169-176

64
The Global Burden of Disease (GBD)

 The GBD provides a comprehensive and comparable assessment of mortality and


loss of health due to diseases, injuries and risk factors.
 Global, regional and country estimates are available for mortality, incidence,
prevalence, Disability-Adjusted Life Years (DALYs) and other indicators by age,
sex and cause.
SURSA: http://www.who.int/healthinfo/statistics/en/

 Rezultate pentru 2011 in viziunea WHO


 DALYs BY CAUSE, AGE AND SEX, BY WORLD BANK INCOME
GROUP, November 2013, World Health Organization, Geneva,
Switzerland
Sursa: http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/en/

65
2010 report - The global burden of diseases and injuries
- provides a comprehensive assessment of the causes of loss of health in the different regions of the
world, drawing on extensive WHO databases and on information provided by Member States .
This consolidated study assesses the comparative importance of diseases and injuries in
causing premature death, loss of health and disability in different populations: by age, sex and
for a range of country groupings by geographic region or country income, or both.
Results at country and regional level are also available on the WHO web site (http://www.who.int/evidence/bod).

GLOBAL HEALTH RISKS 2010 The study contains details of the leading causes of death, disability and burden
of disease in various regions, and detailed estimates for 135 disease and injury cause categories. Findings
include the following:

• Worldwide, Africa accounts for 9 out of every 10 child deaths due to malaria, for 9 out of every 10 child deaths
due to AIDS, and for half of the world’s child deaths due to diarrhoeal disease and pneumonia.
• In low-income countries, the leading cause of death is pneumonia, followed by heart disease, diarrhoea, HIV/AIDS
and stroke. In developed or high-income countries, the list is topped by heart disease, followed by stroke, lung
cancer, pneumonia and asthma or bronchitis.
• Men between the ages of 15 and 60 years have much higher risks of dying than women in the same age category in
every region of the world. This is mainly because of injuries, including violence and conflict, and higher
levels of heart disease. The difference is most pronounced in Latin America, the Caribbean, the Middle East
and Eastern Europe.
• Depression is the leading cause of years lost due to disability, the burden being 50% higher for females than males.
In all income strata, alcohol dependence and problem use is among the 10 leading causes of disability.

66
Global Burden of Disease, 2010
studiu realizat vreodata pentru a descrie distribuţia globală şi cauzele unor boli majore si leziuni,
precum si factorii de risc ce afecteaza sanatatea.
Factorii cu cele mai mari riscuri pentru sănătate:
 Tensiunea arterială crescută este factorul de risc cel mai important - tensiunea arteriala este
factorul care afecteaza cel mai des santatea, cauzand in 2010 pierderea a 9,4 milioane de ani
de viata, ajustati in functie de dizabilitate (denumiti DALY = disability-adjusted life years). Un DALY
reprezinta un an de viata sanatoasa pierdut si se calculeaza prin adaugarea numarului de ani pierduti din cauza bolii, la
numarul de ani pierduti din cauza decesului prematur.
 Al doilea cel mai mare factor de risc este reprezentat de fumat (6,3 milioane de DALY
pierduti), iar al treilea a fost considerat consumul de alcool (4,9 milioane DALY pierduti).
 Cancerul şi diabetul sunt pe locurile 7 si 8 in topul celor mai comune boli.
 De asemenea, rezultatele arata ca bolile infectioase, malnutritia,bolile materne si infantile
cauzeaza din ce in ce mai putine decese si boli, spre deosebire de acum douazeci de ani.
"Studiul ne spune, in esenta,ca aportul diferitilor factori de riscasupra sanatatii s-a schimbat de-a
lungul ultimelor doua decenii. Aceste constatari pot fi atribuite faptului ca stilurile de viata s-
au schimbat - oamenii sunt mai putin activifizic si dietele lor sunt mai putin sanatoase. Prin
analiza rezultatelor studiului putem obtine o perspectiva buna in zonele asupra carora trebuie
sa ne concentram pentru a preveni problemele de sanatate si moartea timpurie.

67
Global health risks - Mortality and burden of
disease attributable to selected major risks – 2009
WHO (World Health Organization)
http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/global_health_risks/en/index.html

Global health risks is a comprehensive assessment of


leading risks to global health. It provides detailed global The leading global risks for burden of disease as
and regional estimates of premature mortality, disability measured in disability-adjusted life years (DALYs)
and loss of health attributable to 24 global risk factors. are). Three of these risks particularly underweight (6%
These environmental, behavioural and physiological risk of global DALYs) and unsafe sex (5%), followed by
factors were selected as having global spread, data alcohol use (5%) and unsafe water, sanitation and
available to estimate population exposures and outcomes, hygiene (4%) affect populations in low-income
and potential for intervention. countries, especially in the regions of South-East Asia
There are many other risks for health which are not included in the and sub-Saharan Africa.
report. In particular, some important risk factors associated with The fourth risk – alcohol use – shows a unique
infectious disease agents or with antimicrobial resistance are not geographic and sex pattern, with its burden highest for
included. men in Africa, in middle-income countries in the
The leading global risks for mortality in the world are Americas and in some high-income countries. “Health
high blood pressure (responsible for 13% of deaths risk” is defined in this report as “a factor that raises
globally), tobacco use (9%), high blood glucose (6%), the probability of adverse health outcomes”. For
physical inactivity (6%), and overweight and obesity example, some important risks associated with exposure
(5%). These risks are responsible for raising the risk of to infectious disease agents or with antimicrobial
chronic diseases such as heart disease, diabetes and resistance are not included. The risks that affect a
cancers. They affect countries across all income groups: population also shift over time, from those for infectious
high, middle and low. disease to those that increase noncommunicable disease.
68
Measuring impact of risk
This report aims to systematically estimate the current
burden of disease and injury in the world’s population An observed population distribution of average
resulting from exposure to risks – known as the systolic blood pressure (SBP, right-hand
“attributable” burden of disease and injury. distribution) and the ideal population distribution
The number of deaths and DALYs attributed to a risk of average systolic blood pressure (left-hand
factor is quantified by applying the population distribution).
attributable fraction to the total number of deaths or the
total burden of disease
The burden of disease – measured in DALYs –
quantifies the gap between a population’s current health
and an ideal situation where everyone lives to old age in
full health.

Example - A large group of people fall within the


clinically “normal” range for blood pressure (i.e. below
140 mmHg) but have blood pressure levels above ideal
levels. We select ideal exposures that minimize risk to
health. For blood pressure, this means selecting a blood
pressure that is not only within the range considered
normal, but is also at the low end of that range.

69
Measuring impact of risk
The risk factors chosen for this report all fulfill a number of
criteria:
• a potential for a global impact
• a high likelihood that the risk causes each associated Counterfactual attribution. Analysis using
disease counterfactual exposure distributions
• a potential for modification requires comparing the current
• being neither too broad (e.g. diet) nor too specific (e.g. lack distributions of exposure to risk factors
of broccoli) with some alternative distribution.
• reasonably complete data were available for that risk.
To calculate the difference in population health under the Example - Lung cancer deaths in 2004 (outer circle)
counterfactual scenario, the population attributable fractions showing the proportion attributed to smoking
(PAF) is first calculated: and urban air pollution. Deaths that would have
been prevented by removing either exposure
are represented by the area where the inner
circles overlap.

Where: RR(x) = relative risk at each exposure level, P(x) =


proportion of population at each exposure level, P’(x) =
counterfactual proportion of population at each exposure
level, m = maximum exposure level.
Once the fraction of a disease (or injury) that is attributed to
a risk factor has been established, the attributable mortality
or burden is simply the product of the total death or DALY
estimates for the disease and the attributable fraction. For
most diseases, the same attributable fraction is applied to
fatal (YLL) and non-fatal (YLD) burden estimates.
70
Evolution of Risks

As a country develops, the types of diseases


that affect a population shift from primarily
infectious, such as diarrhoea and pneumonia, to
primarily noncommunicable, such as
cardiovascular disease and cancers.
This shift is caused by:

• improvements in medical care, which mean that children no longer die from easily curable conditions such as
diarrhoea
• the ageing of the population, because noncommunicable diseases affect older adults at the highest rates
• public health interventions such as vaccinations and the provision of clean water and sanitation, which reduce
the incidence of infectious diseases.
This pattern can be observed across many countries, with wealthy countries further advanced along this transition. Low-income populations
are most affected by risks associated with poverty, such as undernutrition, unsafe sex, unsafe water, poor sanitation and hygiene, and
indoor smoke from solid fuels; these are the so-called “traditional risks”. As life expectancies increase and the major causes of death and
disability shift to the chronic and noncommunicable, populations are increasingly facing modern risks due to physical inactivity;
overweight and obesity, and other diet-related factors; and tobacco and alcohol-related risks. As a result, many low- and middle-
income countries now face a growing burden from the modern risks to health, while still fighting an unfinished battle with the traditional
risks to health. The impact of these modern risks varies at different levels of socioeconomic development. For example, urban air pollution is
a greater risk factor in middle-income countries than in high-income countries because of substantial progress by the latter in controlling this
risk through public-health policies. Increasing exposure to these emerging risks is not inevitable: it is amenable to public health intervention.
For example, by enacting strong tobacco-control policies, low- and middle-income countries can learn from the tobacco-control successes in
high-income countries. By enacting such policies early on, they can avoid the high levels of disease caused by tobacco currently found in
high-income countries.
71
Deaths attributed to 19 leading risk factors, by country income
level, 2004

72
Percentage of disability-adjusted life years (DALYs) attributed
to 19 leading risk factors, by country income level, 2004

73
Ranking of selected risk factors: 10 leading risk factor causes
of death by income group, 2004

74
Ranking of selected risk factors: 10 leading risk factor causes
of DALYs by income group, 2004

75
2013 Raportul Bancii Mondiale Risking your health: causes,
consequences, and interventions to prevent risky behaviors
A growing share of the burden of disease across the world is associated with risky behaviors by
individuals. Drug use, smoking, alcohol, unhealthy eating causing obesity, and unsafe sex
are highly prevalent in low-income countries, even though they are traditionally associated
with richer countries. Understanding the factors driving those behaviors represents a
priority not only from a public health perspective but from a broader development one.
Engaging in risky behaviors exerts a significant toll on the individual’s productivity in the long run.
Society also loses as immediate peers of those who engage in risky behaviors also
experience declines in their productivity. Children are at particular risk, for example if they
have to stop schooling due to a sick parent or if development of their cognitive abilities is
compromised due to early exposure to harmful substances.
The report concludes that costs and spillovers associated with risky behaviors justify public
interventions and that certain policy interventions, when done properly, can improve
overall welfare. Evidence suggests that legislation tends to be effective, especially when
enforcement mechanisms are strong. The report highlights that tax policies can be
efficient mechanisms to prevent smoking and alcohol consumption.

Sursa: de Walque, Damien [editor]. 2013. Risking your health : causes, consequences, and interventions to prevent risky behaviors. Human
Development Perspectives. Washington DC; World Bank. http://documents.worldbank.org/curated/en/2013/10/18486155/risking-your-
health-causes-consequences-interventions-prevent-risky-behaviors

76
DALYs BY CAUSE, AGE AND SEX, BY WORLD BANK INCOME GROUP, November 2013, World Health Organization,
Geneva, Switzerland

2013 - 10 Leading Broad Causes of DALY


2011 2000
Rank Broad Cause DALYs (000s) % DALYs per Rank Broad Cause DALYs % DALYs DALYs per
DALYs 100,000 (000s) 100,000
population population

1 829366 13619
Infectious diseases (incl. Infectious diseases (incl.
1 respiratory infections) 624141 22.7 8996 respiratory infections) 28.9
2

2 Cardiovascular diseases 378875 13.8 5461 Cardiovascular diseases 355540 12.4 5838
3

3 Injuries 296836 10.8 4278 Injuries 307608 10.7 5051


4

4 Neonatal conditions 231581 8.4 3338 Neonatal conditions 281126 9.8 4616
5

5 Cancers 223539 8.1 3222 Cancers 192929 6.7 3168


6
Mental and behavioral
6 Mental and behavioral disorders 198370 7.2 2859 disorders 171034 6.0 2808
7

7 Respiratory diseases 134246 4.9 1935 Respiratory diseases 133294 4.6 2189
8
Neurological and sense organ Neurological and sense organ
8 conditions 128613 4.7 1854 conditions 104829 3.7 1721
9

9 Musculoskeletal diseases 108401 4.0 1562 Nutritional deficiencies 92980 3.2 1527
10
Endocrine, blood, immune
10 disorders, diabetes mellitus 88211 3.2 1271 Musculoskeletal diseases 87882 3.1 1443

87.9 89.2
77
GLOBAL HEALTH ESTIMATES (GHE)
Sursa: http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/en/
for Romania category is Upper middle income
DALYs (thousands) by cause and by World Bank income group

78
DALYs BY CAUSE, AGE AND SEX, BY WORLD BANK INCOME GROUP, November 2013, World Health Organization,

Global Health Estimates (GHE) 2013: DALYs by


Geneva, Switzerland

age, sex and cause

79
DALYs BY CAUSE, AGE AND SEX, BY WORLD BANK INCOME GROUP, November 2013, World Health Organization,
Geneva, Switzerland

Global Health Estimates (GHE) 2013: DALYs by age, sex and


cause

80