Tema 6.

Doctrina neoclasică
1. Esenţa şi trăsăturile neoclasicismului.
2. Şcoala de la Viena şi concepţiile economice ale lui
C. Menger şi E. Bohm-Bawerk.
3. Şcoala de la Lausanne şi concepţiile economice ale lui
L. Walras şi V. Pareto.
4. Şcoala de la Cambridge şi concepţiile economice ale lui
St. Jevons şi Al. Marshall.
 1. Esenţa şi trăsăturile neoclasicismului.
În anii '70 ai sec.XIX – „Revoluţie marginalistă”.
Trei savanţi – Stanley Jevons, Leon Walras, C. Menger – descoperă
independent „principiul diminuării utilităţii marginale”
Puncte comune şi deosebiri între liberalismul clasic şi neoclasicism
Trăsături comune Deosebiri
Liberalism clasic Susţinerea „mâinii Cercetarea obiectivă
invizibile” şi neamestecul
Neoclasicism Cercetarea subiectivă
statului în economie
Liberalism clasic Libertatea economică a Bogăţia – stimularea producţiei
Neoclasicism agenţilor economici Bogăţia – circulaţia mărfurilor
Liberalism clasic Susţinerea proprietăţii Teoria obiectivă a valorii
Neoclasicism private Teoria subiectivă a utilităţii marginale
Liberalism clasic Individualismul Teoria expluatării muncii de către capital
Neoclasicism producătorului Teoria utilităţii marginale a fact. de prod.
Liberalism clasic Susţinerea concurenţei Aplică pe larg abstracţiile ştiinţifice
Neoclasicism Folosesc metodele matematice
 Şcolile doctrinei neoclasice

Şcoala austriacă Şcoala elveţiană

Carl Menger Leon Walras

Eugen Bohm-Bawerk Vilfredo Pareto

Şcoala anglo-americană

Stanley Jevons
Alfred Marshall
 2. Şcoala de la Viena şi concepţiile economice ale lui
C. Menger şi E. Bohm-Bawerk
Concepte de bază:
1. Teoria valoare-utilitate: valoarea nu are o substanţă obiectivă (muncă),
ea depinde de aprecierile subiective ale consumatorului.

2. Mărimea valorii sau metoda robinsonadei: pustnicul şi cei 5 saci cu grâu:

– I sac (cu cea mai mare utilitate) pentru a potoli foamea;
– II sac pentru fortificarea sănătăţii;
– III sac pentru hrana păsărilor;
– IV sac produce rachiu;
– V sac (cu cea mai mică utilitate) hrana papagalului.

3. Teoria psihologică a dobânzii. Dobânda este diferenţa dintre valoarea

prezentă a bunurilor şi valoarea aceloraşi bunuri în viitor. Ea este plata
“aşteptării” capitalistului.
 3. Şcoala de la Lausanne şi concepţiile economice ale lui
L. Walras şi V. Pareto
Principalele concepte ale lui L. Walras:
1. Conceptul referitor la concurenţa pură şi perfectă. Un tip de concurenţă care
nu există în realitate, dar care permite analiza mecanismului de formarea preţurilor
în condiţii ideale. Ea poate exista numai atunci când sunt prezente simultan cinci
premise...

2. Teoria echilibrului economic general. Echilibrul economic general se stabileşte

în cazul când cererea este egală cu oferta pentru fiecare produs şi pe fiecare piaţă
(piaţa produselor, piaţa forţei de muncă şi piaţa capitalurilor). Acest echilibru poate
fi realizat prin activitatea întreprinzătorului.
Principalele idei ale lui V. Pareto :
1. Optimul lui Pareto. Distribuţia resurselor şi bunurilor economice trebuie să aibă
loc în aşa fel încât creşterea bunăstării a cel puţin unui individ să nu contribuie la
reducerea bunăstării altor indivizi. Acest principiu poate fi realizat numai în
condiţiile unei concurenţe perfecte.

2. Teoria curbelor de indiferenţă. Reprezintă diferite combinaţii posibile

de consum a două bunuri care îi oferă consumatorului acelaşi nivel de satisfacţie.
 4. Şcoala de la Cambridge şi concepţiile economice
ale lui St. Jevons şi Al. Marshall
Principalele idei ale lui St. Jevons:

1. Susţine doctrina utilitaristă, conform căreia la temelia tuturor acţiunilor

oamenilor se află tendinţa acestora de a obţine plăceri maxime cu suferinţe minime.

2. Teoria valoare-utilitate. În mod independent concluzionează că valoarea unui

bun este determinată de utilitatea lui. Nevoile umane descresc în intensitate pe
măsură ce sunt satisfăcute. Utilitatea ultimei unităţi consumate dintr-un anumit bun
este mai mică decât cea a unităţii precedente.

3. Principala sarcină a economiei ca ştiinţă este determinarea modalităţilor de

maximizare a utilizării resurselor economice limitate.
 Principalele idei ale lui Al. Marshall:

1.Sinteza
Economia politică
Propune înlocuirea realizărilor
o ştiinţă care studiază
termenului economie ştiinţei economice.
atât bogăţia naţiunilor,
politică cu economix. cât şi comportamentul
uman.

Ştiinţa economică are

Studierea fenomenelor
misiunea de a contribui la
economice trebuie realizată
rezolvarea problemelor
prin folosirea atât a
sociale, la îmbunătăţirea
metodelor matematice, cât
nivelului de trai al întregii
şi psihologice.
populaţii, inclusiv al
muncitorilor.

Accentuiază necesitatea
studierii fenomenelor reale.
Prezintă modul de formare a
preţurilor în cadrul
concurenţei imperfecte.
 Principalele idei ale lui Al. Marshall:

2. Teoria valorii şi a preţurilor, conform căreia valoarea este determinată de

utilitate şi de cheltuielile de producţie. Exemplul lamelor unui foarfece.
Preţul se stabileşte în dependenţă de trei factori: cheltuielile de producţie; utilitatea
marginală; cerere şi oferă. Pentru perioada scurtă de timp preţul depinde de cerere,
pentru perioada lungă – de ofertă. Preţul se stabileşte în punctul în care cererea se
întâlneşte cu oferta, mărimea lui depinzând atât de aprecierile subiective ale
consumatorului, cât şi de costurile de producţie.

3. Elasticitatea cererii şi ofertei. O cerere va deveni elastică în cazul în care se va

schimba într-o măsură mai mare decât s-a schimbat preţul. Cererea se consideră
neelastică atunci când dependenţa dintre preţ şi cerere este mică.

4. Productivitatea muincii şi mărimea salariului, conform căreia salariul poate

să crească numai în cazul sporirii productivităţii muncii şi poate depăşi nivelul
minim al mijloacelor de existenţă.