Sunteți pe pagina 1din 54

Curs 1.

Consideraţii privind
comerţul mondial
1. Relaţiile economice internaţionale
2. Comerţul mondial în perioada modernă şi
contemporană
3. Organisme de reglementare în cadrul comerţului
mondial
1. Relaţiile economice internaţionale

 Ansamblul raporturilor, structurilor şi tranzacţiilor


economice dintre agenţii economici aparţinând unor state
diferite, incluzând comerţul mondial (internaţional),
cooperarea în producţie şi tehnico-ştiinţifică, relaţii
financiar-valutare şi de credit, etc.

 Apar şi se dezvoltă odată cu evoluţia economică şi cu


adâncirea diviziunii (internaţionale) muncii.

 Sunt un element caracterizant pentru economia mondială


modernă şi contemporană.
 Au la baza înţelegeri contractuale stabilite la macro-scară
prin acorduri şi tratate şi la micro-scară prin contracte între
parteneri

 Au un caracter dinamic, multiplicându-se şi diversificându-


se sub influenţa unui ansamblu de factori:
- tehnico-ştiinţifici;
- economici;
- financiari;
- ecologici;
- manageriali;
- interni;
- externi.
 Se desfăşoară într-un cadru bilateral sau multilateral, în
acord cu normele şi principiile convenite de parteneri sau cu
cele care ghidează activitatea organizaţiilor specializate
internaţional, regionale sau cu vocaţie mondială.

 Relaţiile economice internaţionale presupun existenţa unor


fluxuri de:
- factori de producţie; Fluxuri
- bunuri şi servicii intermediare sau finale; reale
- financiar-monetare.
PRODFACTORI

BUNURI ŞI SERVICII

PRODUCĂTORI CONSUMATORI

CHELTUIELI DE CONSUM

VENITURI
Fluxuri monetare
Gospodării
Fluxuri reale

Fluxuri monetare
Firme Străinătatea
Fluxuri reale

Adminstraţii Fluxuri monetare


publice (stat) Fluxuri reale
2. Comerţul mondial în perioada modernă şi contemporană

 Totalitatea tranzacţiilor de bunuri economice pe ansamblul


economiilor lumii, sub orice formă s-ar realiza aceste
tranzacţii.

 Comerţul mondial (internaţional) – o formă de legătură între


pieţele naţionale, între producătorii de mărfuri şi prestatorii
de servicii din diferite ţări, legătură ce apare pe baza
diviziunii internaţionale a muncii şi care exprimă
interdependenţa economică dintre state.

 Comerţul internaţional – export şi import

 Comerţ exterior – relaţiile economice externe ale unei


singure ţări (sau grupe de ţări).
Factorii care au influenţat relaţiile economice internaţionale
moderne şi contemporane sunt:
 urmările politice şi economice ale diferitelor conflagraţii
mondiale sau regionale;Imperiile coloniale.ppt, Războiul
Rece
 revoluţia tehnico-ştiinţifică;
 apariţia proceselor de integrare economică din diverse
regiuni ale lumii;
 măsurile de politică comercială promovate de diverse state
sau grupări integraţioniste;
 dezagregarea blocului sovietic;
 evoluţia economiei mondiale, mai ales crizele cu care s-a
confruntat economia mondială;
 globalizarea.
Evoluția volumului valoric al comerțului mondial cu bunuri și servicii
(1995-2014)
20000000

18000000

Criza europeana
16000000

Primavara araba
14000000
Criza asiatica

Criza .com
China -OMC
Criza Tequila

Criza subprime
12000000

10000000
Euro Bunuri
Servicii

8000000

6000000

4000000

2000000

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
1950 – 62 mld. USD
2009 2004 si 2010
Cea mai mare scadere Cea mai inalta rata de revenire
din ultimii 20 de ani in ultimii 20 de ani

-22%
14%
Exp. B. 2010
Exp.
Manuf.
B.
Manuf
-9%
Exp. 2004
Serv. 22%
Com. Exp.
Serv.
Com
De la criza asiatica
la criza .com
1997: 22%
2000: 24%
Farmaceuti
ce
Crestere de
11%/an
intre 1995-
2014
Minereuri
Crestere
de
10%/an
intre
1995-2014
21
Anul %

1970 19.5

1980 17

1990 19

2000 19.5

2004 20.2

2011 18.6

2013 20
 în perioada 2001 – 2011:
• comerţul mondial cu servicii: 12%;
• comerţul mondial cu mărfuri: 11,29%
 în 2012
• comerţul mondial cu servicii: 2%;
• comerţul mondial cu mărfuri: 0.45 %
 în 2013
• comerţul mondial cu servicii: 5,5%;
• comerţul mondial cu mărfuri: 2.1 %
 în 2014
• comerţul mondial cu servicii: 5%;
• comerţul mondial cu mărfuri: 0.4 %
*(ritm anual de crestere)
1995 – 1.179 mld$
2005- 2.516 mld.$
2014- 4.872 mld.$
26
27
 Exportul de bunuri catre regiunile in curs de
dezvoltare a crescut semnificativ Slide 31
 Comerţul de mărfuri între ţările în curs de dezvoltare
are a crescut constant din 2000
 Slide 36

 Europa ramane o destinatie principala

 China a devenit liderul mondial in exporturi Topul


exportatorilor mondiali
 Comertul intraregional

- Europa cel mai mare exportator printre ACR

Slide 34
- important in Europa, America de Nord si Asia
Destinatia
Exporturilor
pe regiuni
32
l

$
d
M
Germania

SUA

Japonia

Germania
SUA

China

Germania
SUA

China
34
35
36
37
6. Evoluţia mai rapidă a comerţului
mondial în raport cu ritmul de
creştere a lichidităţilor internaţionale
ale statelor
- criza datoriilor externe
3. Organisme de reglementare în cadrul comerţului mondial

 Acordul General pentru Tarife şi Comerţ – GATT;

 Organizaţia Mondială a Comerţului – OMC

 Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare –


UNCTAD
GATT

 este un tratat multilateral interguvernamental;

 ţările membre, semnatare ale Acordului, se obligau să


respecte anumite principii, reguli şi discipline în domeniul
relaţiilor comerciale, să reducă, să elimine sau să
consolideze taxele vamale şi să înlăture restricţiile
cantitative sau de altă natură din calea schimburilor
comerciale reciproce;

 se prevedea o trecere treptată la liberalizarea schimburilor


comerciale externe.
 a fost semnat în 1947 (23 de ţări fondatoare) şi a intrat în
vigoare la 1 ianuarie 1948;

 obiectivul principal al GATT - crearea condiţiilor favorabile


pentru desfăşurarea schimburilor internaţionale
- s-a concretizat de-a lungul
timpului în funcţie de noi condiţii: apariţia ţărilor sărace şi
în curs de dezvoltare, proliferarea proceselor integraţioniste,
criza datoriilor externe, căderea blocului estic, etc;
 în anul 1965 la textul iniţial al Acordului a fost adăugată
partea a IV-a, Comerţ şi dezvoltare, care prevedea o relaxare a
condiţiilor de import în ţările dezvoltate a mărfurilor provenite
din ţările slab dezvoltate;

 în anul 1971 România a aderat la GATT, ca parte


contractantă cu drepturi depline;

 în 1993 erau participante la GATT 111 ţări membre cu


drepturi depline şi 22 ţări membre de facto.
Organizația Mondială a Comerțului

 este organismul care preia poziţia GATT şi o adnotează cu


încercarea de a contribui direct la relansarea durabilă a
economiei mondiale;

 actul său de naştere poate fi considerat Actul final al Rundei


Uruguay, semnat la Marrakech (Maroc) după 12 ani de
dezbateri, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995;

 noul organism astfel creat – care promovează existenţa unui


sistem comercial multilateral, întărit, stabil şi transparent –
poate fi considerat al treilea pilon al economiei mondiale
(alături de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială)
 principiile fundamentale care stau la baza activităţii OMC:

1.nediscriminarea în relaţiile comerciale, părţile contractante trebuind să-


şi acorde reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate;
2.interzicerea restricţiilor cantitative şi a altor bariere cu efecte multiple
asupra comerţului cu mărfuri;
3.eliminarea subvenţiilor la export;
4.aplicarea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative dacă se acceptă,
prin divagare de la principiul anterior, a unor asemenea restricţii;
5.protejarea economiilor naţionale de concurenţa externă numai cu
ajutorul taxelor vamale;
6.folosirea consultărilor ca metodă fundamentală pentru evitarea
prejudicierii intereselor comerciale ale părţilor;
7.adoptarea deciziilor prin consens general.

 negocierile comerciale se desfăşoară sub forma unor conferinţe sau


runde
45
Comertul intre statele membre OMC
 OMC poate:
1 ... Reduce costurile vietii si creste standardul de viata
2 ... Rezolva dispute si poate reduce tensiunile
comerciale
3 ... Stimula cresterea economica si ocuparea fortei de
munca
4 ... Reduce costurile atunci cand faci afaceri
internationale
5 ... Incurajeze buna guvernare
6 ... Ajute tarile sa se dezvolte
7 ... Da celor slabi o voce mai puternica
8 ... Sprijini mediul si sanatatea
9 ... Contribui la pace si stabilitate
10 ...Fi eficienta fara a fi in lumina reflectoarelor
51
UNCTAD

 în decembrie 1962, la solicitarea ţărilor în curs de dezvoltare


şi a ţărilor comuniste, Adunarea Generală a ONU a adoptat
hotărârea privind convocarea Conferinţei Naţiunilor Unite
pentru Comerţ şi Dezvoltare

 prima conferinţă a avut loc la Geneva, în martie-iunie 1964

 la 30 decembrie 1964 s-a adoptat rezoluţia prin care s-a


instituţionalizat UNCTAD-ul, ca organ al Adunării Generale
a ONU
 din cadrul UNCTAD a luat naştere Grupul celor 77 de ţări
în curs de dezvoltare care a elaborat Carta drepturilor
economice a lumii a treia (Alger 1967);

 ulterior Grupul se lărgeşte la 96 de ţări, elaborând în 1972


Declaraţia de la Lima consacrată coordonării acţiunilor ţărilor
în curs de dezvoltare în cadrul Conferinţei;

 în prezent UNCTAD realizază studii orientative privind


relaţiile economice internaţionale.
Războiul Rece

54