Sunteți pe pagina 1din 19

Metode de profilaxie a

comportamentului autodistructiv
la tineri

Veronica Calancea,
Psiholog clinician
IMSP SCR
Incidența și date statistice,RM
 Incidența suicidului realizat 6 – 8 cazuri la 100.000 copii și
adolescenți
 În perioade de crize politice și economice (anii 1991 –
1994) incidența crește de 2 ori
 Mai frecvent la băieți (7.1 la 100.000) față de suicidul la
fete (4.6 la 100.000)
 Cu cît victima este mai tînără, cu atît mai des suicidul se
produce acasă (67.6%)
 15 – 19 ani: 80.06%; 10 – 14 ani: 18.1%; sub 10 ani:
cazuri unice.
 Rural: 17.8 la 100.000, orașe: 14.0 la 100.000
 Frecvența de 2 ori mai mare în UTA Găgăuzia, Lăpușna,
Taraclia. Mai mică în Bălți, Chișinau, Orhei.
Factori motivaționali:
• Cunoscuți doar în 23.65% cazuri.
• Conflicte familiale 49.78%
• Conflicte interpersonale 28.12%
• Conflicte studii/serviciu 7.44%
• Stări reactive acute 5.69%
• Infirmitate fizică si psihică 2.63%
• Comportament desfrînat 2.41%
• Determinism suicidal în grup 1.42%
• Dificultăți materiale și financiare 0.77%
• Conflicte legate de comportament antisocial 0.55%
• 27.7% cazuri pe fondalul alcoolizării (ușoară la 52%,
medie la 25%, gravă la 10%).
Metodele actelor suicidare la copii
și adolescenți:
• Asfixii mecanice 39.19%; frecvența mai mare la băieți
• Intoxicații acute 25.68%; frecvența mai mare la fete
• Precipitările 24.32%; frecvența mai mare la fete
• Traume de tren 5.41%; egal la băieti și fete
• Leziuni prin arme de foc 3.38%, băieti exclusiv
• Leziuni prin obiecte ascuțite 2.03%; egal la băieți și fete

• 7 – 8 ani: doar intoxicații acute;


• 9 – 12 ani: statistica sus-descrisă;
• 13 – 14 ani: metode radicale, cu scăderea ratelor intoxicațiilor.

• Frecvența înaltă în perioada de vară;


• Risc autodestructiv înalt între orele 15 – 24.
Pentru ca viața să aibă valoare
este important de știut 2 lucruri:

 1. Noi avem nevoie să fim iubiți

 2. Noi avem nevoie de atitudine


bună față de noi înșine
2 principii care ne influențează
comportamentul

 1. Comportamentul nostru
depinde de atitudinea noastră
față de noi înșine

 2. Comportamentul fiecărui om
are scop; acțiunile noastre nu se
petrec “pur și simplu”
Piramida lui Maslow
Trebuința de iubire

• Trebuința de a fi iubit

• Trebuința de a iubi Prieten

• Trebuința de afiliere
Autoevaluare pentru elevi
Cum se va schimba autoevaluarea proprie în
dependență de următoarele situații:
• Părinții te laudă
• Ai ratat un examen
• Prietenii tăi te susțin la maximum
• Profesorul strigă la tine
• Ești socotit/ăcel/cea mai drăguț/ă din clasă
• Cineva te-a numit “psih”
• Te-au ales în comitetul clasei
• Ai dezamăgit prietenul
Cum faceți față greutăților?

• Instrucțiune: Pe o coală de hîrtie în pătrățele faceți 4 tabele cu mărimile de 18 X 8 pătrățele și liniați-le în


formă de plasă N1, 2, 3, 4. Gîndiți-vă, care ar fi cantitatea maximă posibil de acoperit, a pătrățelelor în plasa N1 în
10 sec, și înscrieți lateral cifra – acesta va fi nivelul Dvs. de creanțe (încredere) NC (nivel creanțe).
• Ex. NC N1 = 7
• Începem cu plasa N1. Timp de 10 sec acoperiți cu cruciulițe cantitatea maxim de pătrățele în plasa N1,
cruciulețele trebuie să acopere total pătrățica. Cifra primită o scrieți alături de plasa N1 – acesta va fi nivelul Dvs.
de realizări NR (nivel realizări) N1.
• Ex. NR N1 = 9
• N2. În continuare vă puneți următoarea sarcină și presupusul rezultat îl înscrieți lîngă plasă NC N2. Apoi,
iar, timp de 10 sec acoperiți cu cruciulițe cantitatea maxim de pătrățele în plasa N2. Cifra primită o scrieți alături de
plasa N2 – acesta va fi nivelul Dvs. de realizări NR N2.
• N3. Apoi vă puneți următoarea sarcină și presupusul rezultat îl înscrieți lîngă plasă NC N3. Apoi iar timp
de 10 sec acoperiți cu cruciulițe cantitatea maxim de pătrățele în plasa N3. (În realitate pentru plasa N3 se oferă 8
sec în loc de 10). Cifra primită o scrieți alături de plasa N3 – acesta va fi nivelul Dvs. de realizări NR N3.
• N4. Următoarea sarcină ține de plasa N4 și presupusul rezultat îl înscrieți lîngă plasă NC N4. Apoi timp de
10 sec acoperiți cu cruciulițe cantitatea maxim de pătrățele în plasa N4. Cifra primită o scrieți alături de plasa N4 –
acesta va fi nivelul Dvs. de realizări NR N4.
• Analiză: Se compară rezultatele NC 1,2,3,4 și se analizează avînd în vedere NR. Dacă NC este cu 5 și
mai multe unități avînd NR jos, se poate de vorbit despre NR supramărit. Mai semnificative sunt rezultatele de la
NC N4 și N3, după ce a fost o situație de insucces, anume aici se controlează modelul comportamentului în
greutăți. Dacă au fost succese destul de înalte, NC se mărea în dependență de realizări, iar insuccesul a provocat
o stare de furie sănătoasă, vitalitate, dorința de cîștig; dacă NC N4 nu era mai mic decît NC N2 și NR N1 și N2,
sau poate chiar cu 1-2 unități mai sus, se poate de spus c că această persoană este încrezut în forțele sale și nu
pasează în fața greutăților, ci activ le înfruntă. Dacă persoana are NR înalt, nimerind în situație de insucces, brusc
a scăzut NC de mai înainte, aceasta ne semnalizează despre comportamentul nonconstructiv al comportamentului
în caz de situații grele, despre neîncrederea în forțele proprii. Dacă, însă, este prezent un NC mai mic decît NR,
aceasta ne scoate în evidență frica față de succes, astfel de situație îi provoacă neliniște și neîncredere.
Nivel Creanțe №1=
Nivel Realizări №1=
Chinezioterapie: Poza lui Cook

• Șezînd pe fotoliu puneți ambele tălpi pe


podea. Uniți palmele astfel, ca degetele să
se atingă reciproc. Le fixați cu degetele
mari orientate spre plexul solar. Închideți
ochii. Apăsați cu limba palatul dur.
Respirați profund. Rămîneți în poziția
aceasta 30-60 sec.
Pătratul logic: A-vreau, B-fac

• 1. A+B • 2. A+ nu B

• 3. nu A + B • 4. nu A + nu B
Calea vieții
• Instrucțiune: desenați o linie și imaginați-vă că
aceasta - este imaginea simbolică a vieții Dvs.
pînă la momentul dat. Fixați prin semne
cunoscute dvs. evenimentele care v-au
influiențat mai mult.
• Discuții despre evenimente pozitive și negative.
• Concluzie:
• 1.Piatra din pantof
• 2.Parabola lui L.Panteleev despre broască
• 3.Povestirea despre marinar
Succesul în viață
• Unora li se spune că au noroc, le-a mers în viață, s-au
născut “în cămașă”.
• În continuare se compune portretul unei persoane de
succes? Se răspunde la întrebări: de unde apar oamenii
de succes? ce le ajută să devină astfel? Natura?
Soarta? O binecuvîntare? Sau este rezultatul propriilor
eforturi?
• Se prezintă exemple despre diferite tipuri de persoane:
Th.Roosevelt, M.Erikson, V.Frankl...; secvențe din filme
adecvate temei (Viața e frumoasă; Autorecuperarea,
Secret), povestiri (A.Meresiev Despre un om adevărat)
• Concluzie: fiecare etapă a vieții are anumite greutăți și
cîștigă acel care le poate înfrunta.
Complimentul
• 1. Fiecare transmite mingea și spune vecinului un
compliment. Vecinul mulțumește și transmite mai
departe mingea și un compliment (Sunt apreciați).
• 2. Ce insuccese pot fi în viața unui adolescent, pe care
un matur sau un coleg le percep ca fiind neimportante
(Sunt ascultați și răspunsurile se scriu).
• 3. Ce este empatia?
• 4. Ce simte o persoană care are o neplăcere, supărare,
suferință mare (se ascultă variantele+apreciere).
• 5. Ce putem face în astfel de situații (se ascultă
variantele+apreciere)?
Harta viitorului
• Instrucțiune: Vom desena acum o hartă. Aceasta va fi Harta Viitorului.
Însemnaţi pe hartă locul‚ unde vă aflaţi acum. Mai apoi notaţi locul unde aţi
dori să vă aflaţi în viitor şi distanţa în ani care vă desparte de acest punct
din harta voastră. Începeţi să notaţi calea spre viitor. Ea trece peste râuri şi
munţi‚ prin localităţi populate intens şi prin deşert. Notaţi denumirile fiecărui
obiect din harta voastră. Identificaţi locurile mai puţin accesibile‚ pe care le
veţi parcurge mai dificil. După ce veţi definitiva harta‚ stabiliţi ce mijloace de
transport pot fi folosite în deplasarea spre scop. Ce va alimenta transportul
ales? Cu cine veţi merge alături pe unele porţiuni‚ cine vă va ajuta să vă
deplasaţi în cele mai dificile locuri? Cum se aranjează calea voastră – cu
multe cotituri şi staţionări‚ sau confruntând locurile periculoase şi urmând-o
cu insistenţă? (20 min.)

• Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului (răspunsurile la întrebări sunt notate din timp şi
prezentate în formă de relatare): Identificaţi cele mai importante locuri din hartă. Ce scopuri
intermediare urmează a fi realizate‚ până a ajunge în punctul final? Există sau nu o legătură (un
drum) între punctele cardinale de pe hartă? Unde urmează să vă confruntaţi cu pericole? Unde vă
veţi alimenta şi de ce aveţi nevoie pentru a vă restabili forţele? Ce sentimente încercaţi‚ privind la
harta întocmită?
• Feed-back:Participanţii pe rând se aşează pe un scaun‚ amplasat în centru‚ ceilalţi oferindu-i câte
un cadou pentru activitatea în cadrul şedinţei. Cadoul trebuie să fie imaterial (un zâmbet‚ o stea
de pe cer‚ o plajă cu nisip cald etc.). La înmânarea cadoului se nominalizează meritele.
Esop în fabula:”Bătrînul şi moartea”
Un bătrîn sleit de puteri, ducea o povară de
lemne. La un moment dat, apăsat de greutatea
lemnelor, aruncă povara şi chemă moartea.
Cînd aceasta apăru şi întrebă de ce a fost
chemată, bătrînul răspunse: “ Ca să-mi duci tu
povara”.

Viaţa ne este dată


spre a fi trăită!
Bibliografie
• Акопов Г. В. и др. (ред.) Методы профилактики суицидального поведения. Самара-
Ульяновск, 1998.
• Амбрумова А.Г., Бородин С.В.. Михлин А.С. Предупреждение самоубийств. М., 1980.
• Амбрумова А. Г., Тихоненко В.А. Диагностика суицидального поведения. Методические
рекомендации. М., 1980.
• Бек А., Раш А. И др. Когнитивная терапия депрессий. СПб.: Питер, 2003.
• Гилинский Я.И. Самоубийство как социальное явление. Проблемы борьбы с девиантным
поведением. М., 1989.
• Голант М.. Голант С. Если тот, кого вы любите, в депрессии. Помоги себе - помоги другому.
М.: Институт психотерапии, 2001.
• Конанчук Н. В. Первый психотерапевтический контакт после суицида. Психогигиена и
психопрофилактика. Л., 1983.
• Леонгард К. Акцентуированные личности. Ростов-на-Дону: Феликс, 1997.
• Литвак М.Е., Мирович М.О. Как преодолеть острое горе. Ростов-на-Дону: Феликс, 2000.
• Лукас К., Сейден Г. Молчаливое горе: жизнь в тени самоубийства. М.: Смысл, 2000.
• Пурич-Пейакович Й., Дуньич Д. Й. Самоубийство подростков. М.: Медицина, 2000.
• Старшенбаум Г. В. Формы и методы кризисной психотерапии. Методическое рекомендации.
М., 1987.