IMSP ICŞDOSMC

Laboratorul ştiinţific Pediatrie

Alimentaţia copilului preşcolar şi şcolar

Adela Horodişteanu-Banuh,
d.m., cercetător ştiinţific superior
Alimentatia prescolarului (3-7 ani)

 La aceasta varsta, cresterea este mai lenta

decat pana la trei ani (aproximativ 2
kg/an), dar in aceasta perioada copilul
alearga mult, este in miscare permanent,
desfasurand o activitate musculara.
 Hrana lui trebuie sa asigure ratia de
intretinere a tesuturilor, ratia de crestere,
cheltuielile de energie suplimentara,
precum si marirea puterii de aparare a
organismului impotriva bolilor infectioase.
 CARE sunt RISCURILE alimentarii
incorecte?

- Formarea emotiilor negative, retinerea

dezvoltării, concentrarii, afectarea
socializarii
- Retinerea mielinizarii neuronilor corticali→
reduce percepţia, atenţia, verbalizarea,
formarea simbolurilor, etaloanelor (la 5-6
ani posibilitatea de a cunoaste un obiect
=100%).
- Reduce interesul p-ru ceva nou si
formarea simbolurolor abstracte
 Meniul copiilor la aceasta varsta trebuie sa fie
cat mai variat si mai abundent.

Regimul alimentar al prescolarului trebuie:

 să asigure necesarul zilnic de calorii, sub forma de

proteine, lipide si glucide, in cantitate si de calitate
potrivite;
 să contina apa, vitamine si minerale in cantitate
suficienta;
 să fie prelucrat intr-un mod care tine seama de
particularitatile anatomo-fiziologice ale paratului digestiv
si de apetitul si gustul copilului
 Necesarul caloric al prescolarului variaza intre 90-
80 cal/kg corp/zi, fiind in functie de regimul de viata, de
activitatea musculara si cerebrala desfasurata.

Numarul de calorii necesare zilnic la

diferitele varste ale prescolarului
 3 ani 1 300 cal/zi
 4 ani 1 500 cal/zi
 5 ani 1 650 cal/zi
 6 ani 1 800 cal/zi
 Nevoia de lichide, in aceasta perioada, este
de 70-100 ml/kg corp/zi.

 Trebuie mentionat ca apa reprezinta 73,8% din

greutatea prescolarului, ea constituind vehicului
substantelor alimentare si al sarurilor minerale.
 Lichidele (apa) este bine sa se dea prescolarului
in doze mici (50-100 ml), in intervalul dintre
mese, ceea ce ar usura procesul de digestie.
 Volumul alimentelor date la o masă nu
trebuie să depăşească 300 – 350g la 2 -3
ani.
- Hrana zilnica se repartizeaza in 4-5 mese, din
care una sau doua vor fi cate o gustare.
- Intervalul dintre mese va fi de 3-3,5 ore.
- In pauzele dintre mese nu se vor da copiilor nici
fructe, nici dulciuri.

Impartirea optima a caloriilor pentru

fiecare masa va fi:
 dimineata 20-25% din calorii
 pranz 40-45% din calorii
 seara 20-30% din calorii
 gustari 10-15% din calorii
 Necesarul zilnic
 proteine sunt de 2-2,5 g/kg corp,
 lipide de 3-2 g/kg corp,
 glucide de 10-12 g/kg corp.

Deci:
- Proteinele trebuie, sa reprezinte 10-20% din ratia
alimentara zilnica,
- grasimile 20-25%,
- glucidele 55- 70%.

In rest, se respecta raportul optim dintre proteine, lipide si

glucide, care, la aceasta varsta trebuie sa fie 1:1:4 (chiar
5 dupa unii).
La aceasta varsta, proteinele reprezinta 12,6% din
greutatea copilului, asa ca ele trebuie sa fie, cantitativ si
calitativ, suficiente in alimentatie.
Surse de proteine conţin laptele, carnea, branza, oua,
painea, unele legume, etc.
 Carnea se va adimistra in cantitate de 50-75g/zi (in medie 10-12
g/an de varsta/zi). Unii autori recomanda ca ea sa nu se dea mai mult de 4-
5 ori de saptamana.
 Copilul normal asimileaza bine carnea, care se recomanda ca, pana la
varsta de 4 ani, sa se dea mai ales sub forma de carne fiarta.

 Unii puericultori recomanda ca sa se evite consumarea carnii la masa de

seara, deoarece poate produce tulburari de somn. Mezelurile, cu exceptia
suncii slabe si a parizerului, sunt mai putin recomandate la aceasta varsta.

 Laptele nu va lipsi din hrana zilnica a prescolarului, fara a depasi, insa 400-
500 ml/zi.

 Painea (de preferat cea integrala si nu prea proaspata) se va da in

cantitate de 150-200 g/zi (adica in medie 25-30 g/an de varsta) si va
trebui sa fie bine mestecata.
 Se va da cate un ou zilnic si branza de toate felurile (25-30 g/zi).
Lipidele (grasimile) reprezinta, la aceasta varsta, 8,7%
din greutatea prescolarului, fiind necesar un aport zilnic de
3-2 g/kg corp/zi. Ele sunt furnizate de lapte, unt,
margarina, oua, grasime animala etc. si sunt necesare ca
material de constructie a celulelor, ca material energetic si
de rezerva. Cantitatea zilnica de unt va fi de 10-15 g.

 Glucidele, desi formeaza numai 1,6% din greutatea

corpului prescolarului, trebuie administrate zilnic in
cantitate de 10-12 g/kg corp, datorita tocmai slabelor
rezerve depozitate in organism.
 Glucidele din alimentatie provin din cereale si derivatele
lor, fructe, dulciuri etc.

 Sarurile minerale formeaza, la aceasta varsta, 3,3 din

greutatea corporala a copilului. Ele sunt necesare pentru
formarea hemoglobinei si pentru ca functiile
organismului sa se desfasoare in bune conditiuni.
 Prezentam, in continuare un tabel al profesorului
Ignatov, din care rezulta cantitatile aproximative de
proteine, lipide si glucide necesare zilnic
prescolarului de diferite varste.

 Varsta Masa Proteine Lipide Glucide

 3 ani 13,5 kg 49 g 47 g 137 g
 4 ani 15 kg 50 g 46 g 163g
 5 ani 17 kg 52 g 45 g 187 g
 6 ani 19 kg 54 g 44 g 212 g
 Care sunt necesitatile nutritive zilnice ale unui
prescolar?
(WHO,Regional Publ.,European series,,2000.)
Produs-greutate 1-3 ani 4-6 ani
comerciala (gr.)
carne 60 80
lapte 600 600
branza 20 25
oua 25 30
unt 15 20
ulei 10 15
pâine 70 130
Derivate de cereale 40 50
Legume uscate 5 5
cartofi 100 130
Alte legume 120 200
fructe 150 200
Zahar si zaharoza 30 40
Vitaminele sunt indispensabile in alimentatia
copilului prescolar.
 Din ratia zilnica nu vor lipsi zarzavaturile, legumele si
fructele, acestea din urma mai ales sub forma de
cruditati si din abundenta.

 Fructele trebuie sa reprezinte un procent important din

meniul zilnic al unui prescolar.
 Regula celor cinci fructe si legume pe zi, este valabila
mai ales pentru copil.
Nu se servesc fructe ca desert, ci in alte momente ale
zilei.
 În principal se administrează fructele sezonului, si mereu
banane, mere si portocale.
 Fructele pot fi curatate de coaja si transformate in
cubulete, cercuri si alte forme care sa le faca agreabile.
 O prezentare frumoasa le face mai tentante.
 Excesul de lichide la mese (supe, ciorbe, apa de baut)
nu este favorabil apetitului si digestiei copilului.

 Dulciurile se dau numai dupa masa, iar alcoolul, sub

orice forma, ramane complet interzis.

 Nu se recomanda mancarurile condimentate.

 La alegerea, prepararea si dozarea alimentelor se va tine

seama si de preferintele si gustul copilului.
 Se vor evita regimurile alimentare monotone, unilaterale,
care duc la scaderea apetitului.
 Necesarul nutritiv zilnic pentru prescolari
4 - 6 ani (cu aproximatie) :


Baieti - 1. 715 calorii
• proteine - 19, 7 g
• calciu - 450 mg
 • fier - 6, 1 mg
• grasimi - 66, 7 g
• grasimi saturate - 21, 0 g
• sare - 3, 0 g
Fete - 1. 545 calorii
• proteine - 14, 7 g
• calciu - 450 mg
• fier - 6, 1 mg
• grasimi - 60, 1 g
• grasimi saturate - 18, 9 g
• sare - 3, 0 g
 Unele greşeli comise în desfăşurarea
„ceremonialului” mesei pot sta la baza lipsei poftei
de mâncare a copilului.
Dintre acestea, mai frecvent se întâlnesc:

 starea de tensiune nervoasă;

 graba cu care se serveşte masa;
 oferirea unui alt mediu decât cel al familiei;
 forţarea copilului să mănânce mai mult decât doreşte
(golirea farfuriei prea încărcate);
 comentarea nefavorabilă a meniului de către adult;
 lipsa de confort (scaun prea scund sau prea înalt) sau
prelungirea excesivă a duratei mesei;
 excluderea copilului din conversaţia generală;
 mustrarea copilului în timpul mesei pentru „greşeli”
comise în timpul zilei.
Decalogul alimentatiei sanatoase
 1. Intre 3 si 6 ani copilul trebuie sa primeasca 3 mese pe zi si 1-2
gustari;
 2. 5 fructe si legume pe zi, de culori diferite;
 3. O masa trebuie sa contina, ca element principal, cerealele integrale;
 4. Carne sau peste la o singura masa din zi;
 5. Lapte sau produse lactate la 3 dintre mese;
 6. Intre 120 si 250 de grame de iaurt pe zi;
 7. Sunt excluse ciugulelile intre mese, sub alta forma decat fructe;
 8. Să respectă orele de masa;
 9. Copilul manancă cand ii este foame, nici mai mult, nici mai putin.
Daca orele de masa sunt respectate, atunci, sigur la acel moment ii va fi
foame;
 10. Bomboanele, chipsurile, acadelele si oricare alte produse de acest gen
nu trebuie oferite copilului decat ocazional. Se prepara sucuri in casa sau
apa plata;
 11. Se ofera de 2-3 oua pe saptamana, dulciuri facute in casa si paine
integrala;
 12. Se înlocuieste de cate ori se poate zaharul, cu miere de albine.
 Alimentatia scolarului (7-15 ani)

 Alimentatia scoalarului trebuie sa

indeplineasca, in general, aceleasi conditii
ca si la varsta prescolara, asigurând toate
nevoile nutritive ale elevilor.

 La aceasta varsta, cand copilul este foarte

activ, creste mult si este expus intr-o mare
masura bolilor infectioase, hrana acestuia
trebuie sa fie adaptata necesităţilor sale
fiziologice.
Care sunt necesitatile zilnice
a elevilor în factori nutritivi
esentiali ?
 Din cauza activitatii sporite prin invatatura si miscare,
cheltuiala energetica suplimentara este de circa 500 calorii
cat copilul sta in scoala si de circa 800 calorii cat acesta isi
petrece timpul afara.
 Studii ştiinţifice au stabilit ca necesarul energetic
optim ale copilului intre 7 si 15 ani este de 65-50
cal/kg corp/zi.
 De regula, pentru copiii din scoala primara se
recomanda, in medie 1 900 - 2000 cal/zi, iar pentru cei
mai mari 2 500 cal/zi.
 Se observa ca nevoile calorice ale scolarului sunt relativ
mai mari decat ale adultului.
 La scolar necesarul de:
proteine sunt de 2 g/kg corp/ zi,
lipide de 2-1 g/kg corp/zi,
glucide de 10-8 g/kg corp pe zi.
 Si la aceasta varsta, respectarea raportului proteine:
lipide: glucide= 1:1:4, trebuie sa fie o regula.
 RATIA CALORICA pentru elevi
8-11 ani 12-15 ani
proteine 3,2- 3,5 2,5-2,8 g/kg corp/zi
glucide 10-8 8
lipide 2-3 1,5

 In general, in aceasta perioada de viata,

- proteinele (substante plastice) trebuie sa acopere
12-15%
- iar substantele energetice: glucidele - 40-50% si
lipidele - 40% din aportul total caloric.
- Proteinele au un rol esential in toata perioada de
crestere pre- si postpubertara.
- Trebuie, insa, respectat un echilibru intre cantitatile de
proteine animale si cele de origine vegetala (la 50%
proteine animale).
- Proteinele si grasimile vor fi furnizate de carne, peşte,
produse lactate: unt, branzeturi si oua.
- Copilul de varsta scolara poate sa consume carne de 2
ori pe zi.

 Lipidele asigura un important aport energetic, vehiculeaza

vitaminele A si D, iar lecitina si colesterina participa la
constituirea membranei celulare.
 In general, grasimile stimuleaza cresterea in greutate.
 Grasimi se obtin din unt, smantana, frisca untura, uleiuri
vegetale si alte lipide animale.
Glucidele intretin, mai ales prin amidon,
cheltuieli de energie imediata, necesare in
munca fizica si intelectuala a scolarilor.

 Surse de glucide sunt: paine intermediara si produse

de patiserie, dulciuri, fructe, cartofi, orez, legume uscate
sau proaspete, fructe, marmelada, produse zaharoase si
altele.
 Se prefera painea mai neagra (intermediara) care
intretine peristaltismul intestinal si combate tendinta la
constipatie, ce se manifesta la aceasta varsta, contine
mai mult fier, calciu, fosfor, magneziu, si vitamina B2 (ce
nu se distruge prin coacere), decat painea alba.
 Daca se dau in cantitati prea mari, ele pot determina un
dezechilibru nutritiv, prin exces de fainoase.
Vitaminele sunt continute in cantitati suficiente
in alimente ca: frisca, unt, branza, oua (incalzite
pana la 40-50 grade Celsius), fructe, legume crude,
carne, paine (mai ales vitamina B2), lapte nefiert.

 Ele sunt absolut necesare, atat cele

hidrosulubile: vitamina C (in fructe si legume
verzi), vitaminele B (in cereale), cat si cele
liposolubile: vitamina A (in unt, carotenul din
legumele verzi), vitamina D (aceasta fiind
insuficienta in alimente, trebuie adaugata, sub
forma medicamentoasa, mai ales in timpul
iernii).
 Sarurile minerale trebuie sa pastreze si ele un
anumit echilibru, avand o mare importanta in a
doua copilarie.
 Necesitati zilnice(vitamine)
V/S C mg A μg E mg Dμg B- B-
6mg 12μg
6 ani 50 5oo 7 2,5 1,3 1,5
6 El. 60 500 10 2,5 1,3 1,5

7 10 60 700 10 2,5 1,6 2,0

a.
1113 70 1000 12 2,5 1,8 3,0
ani (b)
Ad.b. 70 1000 15 2,5 2,0 3,0
Ad.f. 70 800 12 2,5 1,6 3,0
In alimentatia scolarului trebuie sa predomine
alimentele cu caracter bazic, deoarece in cazul unei
hrane cu predominanta acida, proteinele se utilizeaza
defectuos.
De aceea, trebuie asigurat un aport suficient de saruri
minerale cu insusiri bazice, care influenteaza pozitiv starea
sistemului nervos si endocrin, ca si o mai buna crestere a
copilului.

 Aportul de saruri minerale trebuie, deci, sa

pastreze un echilibru, in sensul predominantei
radicalilor cu caracter bazic (seminte de cereale, fainuri,
legume), in dauna radicalilor cu caracter acid (carne,
oua, paine, etc.).
 In acest sens, se va evita o alimentatie excesiv de
bogata in carne, paine si fainoase si saraca in legume
proaspete si zarzavat.
 Echilibrul fosfo-calcic in ratia alimentara este
esential pentru procesul de osificare a scheletului.
Astfel, pe langa produsele care contin fosfor (paine,
cereale), copilul trebuie sa primeasca si alimente bogate in
calciu (lapte, branza, galbenus de ou, fructe uscate, legume
verzi).

 In acelasi timp, se impune si acoperirea nevoilor de fier, care se

gaseste in cantitate mai mare in spanac.

 În alimentatia scolarului trebuie evitat abuzul consumului de paine,

bomboane, prajituri, care reprezinta, de multe ori, cauza tulburarilor
despeptice si a aparitiei cariilor dentare.

 O hrana rationala, pentru aceasta varsta, va consta din lapte (300-

400 ml/zi), paine de preferat integrala (245- 300 g/zi), fructe crude,
legume crude sau fierte, astfel ca sa nu se piarda sarurile minerale,
oua, carne, peste, in cantitati rezonabile.
Alimentatia scolarului trebuie sa fie cat mai variata,
cu multe fructe si cruditati, astfel incat acestea sa
reprezinte cel putin 1/2 din cantitatea necesara de proteine.
Copilul de varsta scolara va primi 4-5 mese pe zi, dintre
care 1-2 gustari.

 Repartitia caloriilor pe mese este:

la micul dejun 12-20%,
la masa de pranz 40-50%,
la masa de seara (cina) 25-30%
si la cele doua gustari 10%.

 Nevoile de lichide sunt, la acesta etate, de 75-100

ml/zi, ele scazand pe masura ce copilul inainteaza in
varsta. Ele vor fi acoperite atat prin apa de baut, cat si
prin apa din alimente. Apa se va da intre mese sau la
sfarsitul fiecarei mese.
Ca si la prescolar, hrana zilnica a scolarului trebuie
sa contina cel putin un reprezentant al celor 9
grupe de alimente:

1. Lapte si derivate.
2. Carne si peste.
3. Oua.
4. Unt si grasimi animale si vegetale.
5. Paine si fainoase.
6. Legume si zarzavaturi proaspete.
7. Leguminoase uscate.
8. Fructe proaspete.
9. Zahar si produse zaharoase.

 Putem grupa alimentele in doua categorii:

a) unele a caror prezenta si cantitate in alimentatia zilnica trebuie
supravegheata, pentru a se eviat abuzul, sau dimpotriva, consumul
necesar: lapte, carne, oua, paine, grasimi;
b) altele, care pot fi consumate in orice cantitate: legume,
zarzavaturi, cartofi, fructe crude.
 Necesitatile zilnice ale elevului in
produsele de baza (g)
 7-12 ani 13-18 ani (băieţi) 13-18 ani (fete)
 Carne 130 225 aceleasi
 Lapte 500 500
 Unt 30 30 cantitati
 Ou 50 50 cu exceptia
 Ulei 20 25
 Paine 225 450 300
 Cereale 50 60
 Cartofi 200 300
 Legume 300 450
 Fructe 250 350
 Zahar 55 70 60

Normele fiziologice de principii nutritive pentru copii si adolescenti

(11 grupe) si adulti (5 grupe), gravide (ord. MS RM nr. 232 din
1992}
Necesarul de calorii
Varsta 7-12 ani 2200-2500
13-16 ani 2500-2300
 Necesarul nutritiv zilnic pentru scolarul mic (6, 7 - 10, 11 ani) :

Baieti - 1. 970 calorii Fete - 1. 740 calorii

• proteine - 28, 3 g • proteine - 28, 3 g
• calciu - 550 mg • calciu - 550 mg
• fier - 8, 7 mg • fier - 8, 7 mg
• total grasimi - 76, 6 g • total grasimi - 67, 6 g
• grasimi saturate - 24, 1 g • grasimi saturate - 21, 3 g
• sare - 5 g • sare - 5 g

Necesarul nutritiv zilnic pentru scolarul mijlociu (10, 11 - 14, 15 ani)

Baieti - 2. 220 calorii Fete - 1. 845 calorii
• proteine - 42, 1 g • proteine - 41, 2 g
• calciu - 1. 000 mg • calciu - 800 mg
• fier - 11, 3 mg • fier - 14, 8 mg
• total grasimi - 86, 3 g • total grasimi - 71, 6 g
• grasimi saturate - 27, 1 g • grasimi saturate - 22, 6 g
• sare - 6 g • sare - 6 g
 Concluzie
 Pentru o buna crestere si dezvoltare a copilului de varsta
scolara, ca si pentru pastrarea starii lui de sanatate,
trebuie ca alimentatia acestuia sa satisfaca, cantitativ si
calitativ, echilibrul dintre proteine, lipide si glucide si sa
se asigure, in acelasi timp, un aport suficient vitaminic,
mineral si hidric, variabil cu varsta.

 Desi descresc cu varsta, nevoile de proteine, lipide,

glucide, vitamine si minerale raman, totusi, si la
aceasta varsta, datorita "saltului de crestere",
prepubertar si pubertar, destul de mari.

 Acest lucru impune o supraveghere atenta a alimentatiei

scolarilor, fara ca grija parinteasca sa devina prea
evidenta, ceea ce ar putea duce la conflicte alimentare si
chiar la anorexie psihogena.
 Care sunt manifestarile
insuficientei de componenti
nutritivi la elevi?
 Carenta factorilor alimentari si modificarile
sanatatii copiilor
Carenta
proteica si
AGNS
Dereglari de crestere si dezvoltare

E l e v i si p r e s c o l a r i
Carenta de Fe,
Ca,I
Reducerea capacităţii de muncă,însuşitei

Carenta de vit.
A,C,B¹,B², Scăderea rezistenţei antiinfecţioase şi la
ß-caroten alţi factori nocivi

Deficit de fibre
alimentare Dereglari intestinale si hepatobiliare
 Tulburarile nutritionale la
adolescenti
 Carenta de calciu induce ↓ absorbtiei calciului in
tubul digestiv →hipocalciemie→activarea PTH
↑rezorbtiei oaselor →mobilizarea calciului din
oase in plasma sanguina →scaderea masei
osoase(osteopenia) → osteoporoza
 Carenta de proteina si AGNS → dereglari de
crestere si dezvoltare:
subnutritie,malnutritie,imunodeficiente,anemii
etc.
 Carenta de zinc
 Dereglari de crestere (in special talia)
 Modificari de par (alopetie), piele, unghii
 Imunodeficienta severa
 Maturatie sexuala retardata
 Reducerea functiei reproductive
 Patologia pancreasului
 Stare depresiva
 Afectiuni ale mucoaselor: ulceratii, gingivite,
heilite
 Dermatite, acnee, epitelizare tardiva a plagilor
 Hipercolesterolemie, boala ischemica
 CARENTA de IOD
 Hipotiroidie mascata sau pronuntata, gusa endemica
 Dereglari ale maturatiei sexuale, inclusiv stagnarea ei
(18,7%)
 Sindrom hipomenstrual
 Amenoree
 Hemoragii juvenile severe
 Modificari a IMC (talia ↑, greutatea↓)
 Salt de crestere la 10 ani
 Reducerea suprafetei corpului
 Cresterea morbiditatii la 11-13 ani : bolilor digestive
(85,3%-65,3%), dereglarilor functionale SCV (33,2%-
24%), alergiilor (44,1%-38%).
 Carenta de magniu
(depozitat intracelular in oase)
 Spazme vasculare, hipertensiune
 Insuficienta suprarenalelor
 Patologia miocardului
 Nefrolitiaza, nefropatii dismetabolice
 Colelitiaza, disfunctii biliare
 Hipertiroidizm
 ↓sintezei de insulina
 CUNOASTATI PATOLOGIILE LEGATE DE
RATIA SI REGIMUL ALIMENTAR?
 Bolile legate de regimul alimentar
 Diabetul
 Obezitatea
 Cariile dentare
 Hipertensiunea arteriala
 Infarctul miocardic
 Cancerul (de san,colon,stomac etc.)
 Accidentele vasculare cerebrale
Memorizati! Noi suntem prea
necesare