Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Globalizare în turism
Profesor
Prof.univ.dr. Crețan Remus

2017
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Consumul într-o lume globalizată

Student
Bojneag Anda
Cuprins:
Introducere
Context
- Concept
- Produse ale culturii globale de consum
Concluzii
Bibliografie
Globalizarea
În privința procesului de
globalizare, nu există încă o
definiție universal acceptată și nici
definitivă. Însă, globalizarea se
constituie ca un ansamblu complex
de procese având ca obiectiv
realizarea integrării internaționale
la nivel economic, militar, politic,
socio-cultural și de securitate,
conducând la uniformizarea
nivelului de trai și de dezvoltare la
scară planetară.
Produse ale culturii globale de consum

Internaţionalizarea comerţului şi a investiţiilor a constituit una dintre principalele cauze


ale intensificării procesului de globalizare. La nivel local, ca urmare a schimburilor
internaţionale, pătrund tot mai frecvent produse şi idei străine comunităţii respective, care
de obicei sunt asimilate şi integrate, devenind obişnuite.
Ca urmare, oamenii tind să se îmbrace la fel, să mănânce la fel, să asculte aceeaşi
muzică, să aibă aceleaşi obiceiuri, să creadă în aceleaşi valori şi norme morale. Astfel,
produsele culturii globale de consum pot fi definite ca fiind acele produse care transced
spaţiile culturale.
Consumul în această lume globalizată este caracterizat în principiu de obiecte materiale
precum produsele vestimentare, care reprezintă poate elementul cel mai vizibil al
peisajului social urban. Milano, Paris şi New York sunt marile capitale ale modei globale
ce imprimă trendurile la scară planetară, de unde localul este reinventat, reinterpretat de
creatorii de modă şi transformat în global. Exemple în acest sens pot fi:

 blugii care sunt purtaţi de oameni de toate vârstele şi în aproape orice colţ al lumii, blugii
au ajuns să reprezinte un simbol al globalizării culturale. Descoperiţi şi introduşi pe
continentul american în secolul al XIX-lea, sunt agreaţi la început, datorită rezistenţei şi
comodităţii mai ales de către minerii din vestul SUA şi de cowboy. Blugii erau sinonimi
cu libertatea, astfel, ajung să devină un simbol cultural, fiind preluaţi de staruri de muzică
şi cinematografie (Elvis Presley sau James Dean), care se prezintă lumii îmbrăcaţi în
blugi. In acest context, intră în atenţia caselor de modă, care încep să le exploateze
potenţialul.
 adidaşii au fost inventaţi în anul 1948 de către un cizmar german pe
nume Adolf (Adi) Dassler, de la care şi-au luat şi numele. Un moment
important în dezvoltarea firmei l-a constituit organizarea în 1954 în R.F.
Germania a turneului final al campionatului mondial de fotbal. Adidas este
partenerul oficial a 34 echipe naţionale de fotbal şi a peste 100 de echipe
de club, înregistrând în 2006 vânzări de 10 084 mil. euro, în creştere
substanţială faţă de anii precedenţi (6 523 mil. în 2002; 6 636 mil. în
2005). Firma îşi deschide numeroase filiale de producţie în ţări din Europa,
Asia şi America Latină, produsele sale influenţând în acelaşi timp
designerii de modă din lumea întreagă.
 produsele electronice, gadgeturile și electrocasnicele
Elemente de cultură precum muzica şi dansul

- Jazzul

- Muzica Reggae s-a născut în Jamaica în anii ’50 din dorinţa de libertate prin respingerea
valorilor culturale europene şi promovarea celor autohtone, fiind puternic influenţată de
muzica africană. Istoria muzicii Reggae se leagă se leagă îndeosebi de numele lui Bob
Marley.
• Muzica Pop reprezintă poate cel mai caracteristic exemplu de globalizare muzicală.

• Rock and Roll-ul îşi are originile culturale la sfârşitul anilor 1940 în S.U.A. Cântecele
unor artişti precum Elvis Presley au contribuit la globalizarea acestui stil muzical, fapt ce
a introdus diversificarea. Trecând oceanul, se dezvoltă rock-ul britanic, promovat
îndeosebi de The Beatles sau The Rolling Stones.
Elementele de gastronomie

Globalizarea gastronomică se realizează în


general pe seama a doi factori: restaurantele cu
specific, consecinţă la rândul lor a globalizării
etnice şi firmele transnaţionale de alimentaţie
publică.
În concluzie, în fiecare zi, viața noastră este caracterizată de decizii pe care
trebuie sa le luăm cu privire la felul în care ne îmbrăcăm, unde și ce mâncăm, sau
cum ne petrecem timpul liber. Acest lucru, însă, este o fantezie pentru cei care
trăiesc in medii defavorizate, pentru aceștia principala preocupare fiind
supraviețuirea. Cu toate acestea, oamenii din țările dezvoltate au devenit
dependenți de consum, întrucât aceștia trebuie să consume pentru a putea
supraviețui, pe când cei cu venituri precare trebuie să limiteze nivelul de consum
pentru a putea trăi. De exemplu, în India doar în 8% din gospodării se află un
frigider și mai puțin de 5% dintre acestea au o mașină de spălat.
Bibliografie
R. J. Johnston, Peter J. Taylor, Michael Watts,Geographies of global change
Webografie
• http://www.internationalmeetingsreview.com/italy/best-global-brands-2012-coca-cola-still-
heads-ranking-highest-value-brands-93805
• https://www.economist.com/news/special-report/21602831-why-asian-firms-need-take-
world-fear-factor
• http://www.businessinsider.com/the-worlds-10-most-powerful-brands-2017-2/#6-disney-5
• http://www.globalissues.org/article/238/effects-of-consumerism