PRINCIPII ALE

TEORIEI
DEZVOLTĂRII

PROCESUL CUNOAŞTERII UMANE

 Teoria dezvoltării cognitive
Jean Piaget

 Perioada senzitivo – motorie  De la naştere – 24 luni

 Perioada gândirii pre-operaţionale  Între 2 – 6 ani
 Perioada operaţiilor concrete  Vârsta între 7 – 10 ani
 Perioada operaţională  Vârsta de 11-15 ani
 Teoria Inteligenţelor multiple
Howard Gardner

 Inteligenţa lingvistică  Inteligenţa

 Inteligenţa logico- kinestezică
matematică  Inteligenţa
 Inteligenţa muzicală interpersonală
 Inteligenţa spaţială/  Inteligenţa
de orientare intrapersonală
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
ERIK ERIKSON

 Încredere vs. neîncredere  Copilul trebuie să înveţe să

aibă încredere în lumea sa,
pentru a învăţa astfel să
spere. Baza încrederii la
copilul nou - născut este
formată atunci când el
primeşte o cantitate
adecvată de hrană,
dragoste şi ocrotire fizică.
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
 Încredere vs. neîncredere
 Autonomie vs. ruşine
ERIK ERIKSON
Copilul mic trebuie să
înveţe să meargă şi să
exploreze, dezvoltându-şi
astfel încredere şi
puterea voinţei. Înţelept
este să permitem
copilului să-şi exercite
auto-controlul.
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
 Încredere vs. neîncredere
 Autonomie vs. ruşine
 Iniţiativă vs. vină
ERIK ERIKSON
Copilul pre-şcolar trebuie să
înveţe să se joace având un scop
în minte, exersându-şi voinţa
liberă şi dezvoltând astfel un
sentiment al sensului/ rostului/
scopului şi fundamentul
educaţiei morale. Activităţile
auto-iniţiate nu trebuie să fie
împiedicate, întrucât astfel s-ar
putea dezvolta sentimentul de
vină.
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
 Încredere vs. neîncredere
 Autonomie vs. ruşine
 Iniţiativă vs. vină
 Hărnicie vs. inferioritate
ERIK ERIKSON
Copilul de vârstă şcolară începe
să dobândească deprinderi
necesare pentru a funcţiona în
cadrul educativ oferit de şcoală
dar şi într-un cadrul mai lărgit.
Dacă hărnicia şi lucrul temeinic
vor fi încurajate acestea vor
conferi copilului sentimentul
competenţei.
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
 Încredere vs. neîncredere
 Autonomie vs. ruşine
 Iniţiativă vs. vină
 Hărnicie vs. inferioritate
 Identitate vs. Confuzia de roluri
ERIK ERIKSON
Adolescenţii se luptă să-şi
stabilească propria şi unica lor
identitate. Pe măsură ce-şi dezvoltă
un sentiment puternic al sinelui
apare şi nevoia de a se devota unei
cauze, a se devota opţiunii
personale pe care au făcut-o.
Această etapă se poate manifesta
printr-o respingere a părinţilor,
religiei, prietenilor sau ideologiiilor
anterioare. Părinţii şi profesorii
trebuie să adopte o atitudine
relaxată în relaţie cu această
respingere şi să continue să
întreţină relaţii bazate pe dragoste
în raport cu adolescentul .
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
 Încredere vs. neîncredere
 Autonomie vs. ruşine
 Iniţiativă vs. vină
 Hărnicie vs. inferioritate
 Identitate vs. Confuzia de roluri
 Intimitate vs. izolare
ERIK ERIKSON
Dezvoltarea abilităţii de a forma o
intimitate adevărată în prieteniile
adevărate sau în cadrul căsătoriei
conduce la virtutea de a iubi cu
adevărat şi cu credinţă. Tinerii au
nevoie de îndrumare în credinţa
religioasă mai ales atunci când
trebuie să ia decizii cruciale în ceea
ce priveşte propria lor identitate.
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
ERIK ERIKSON

 Încredere vs. neîncredere Privind dincolo de propria persoană,

descoperim responsabilitatea de a
 Autonomie vs. ruşine
crea, a ocroti, şi a cultiva viaţa în
 Iniţiativă vs. vină lume.
 Hărnicie vs. inferioritate
 Identitate vs. Confuzia de roluri
 Intimitate vs. izolare
 Perpetuare vs. stagnare
 TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHO-
SOCIALE
ERIK ERIKSON

 Încredere vs. neîncredere Evaluarea opţiunilor exprimate de

fiecare personaă în viaţă,
 Autonomie vs. ruşine
experimentarea satisfacţiilor pe care
 Iniţiativă vs. vină o persoană le-a avut de-a lungul
 Hărnicie vs. inferioritate vieţii şi a te simţi ancorat în realitate
 Identitate vs. Confuzia de roluri reprezintă începutul înţelepciunii.
 Intimitate vs. izolare
 Perpetuare vs. stagnare
 Integritate vs. disperare
ETAPELE DEZVOLTĂRII
MORALE
LAWRENCE KOHLBERG

 Etapa pre-convenţională

 Etapa convenţională

 Etapa postconvenţională
 ETAPELE DEZVOLTĂRII
MORALE
LAWRENCE KOHLBERG
 Câteva implicaţii:
 - Imaginaţia este o unealtă importantă în adoptarea alegerilor
morale. În momentul în care copiii şi adulţii sunt atraşi de poveşti
despre curaj moral şi bunătate ei încep să-şi imagineze alte
moduri în care şi-ar putea trăi viaţa.
 - Activităţile care nu-i forţează să ia prea repede o anumită decizie
ci le dă prilejul să-şi imagineze şi să testeze un număr de
alternative, înainte a face o alegere, sunt foarte utile în
dezvoltarea acestui instrument.
 - A şti ce este corect nu reprezintă neapărat şi garanţia că vei face
ceea ce este corect. Când “a face ceea ce este bine” devine o
practică, morala creşte, se dezvoltă: devine astfel util pentru elevi
să le adresăm dileme morale şi să-i invităm să gândească prin
prisma acţiunilor lor.
 - Oferindu-le elevilor ocazii de a face fapte bune le vom permite
să înveţe sentimentul pe care-l ai atunci când faci un bine.
 - Scopul catehezei este de a dezvolta o credinţă vie, conştientă şi
activă, de a-i ajuta pe elevi nu doar să gândească moral ci să şi
acţioneze cu dreptate şi cu grijă. Factorul motivator pentru
profesor în misiunea de educaţie religioasă pe care şi-a asumat-o
este tocmai faptul că este martor la dezvoltarea morală a elevilor
săi, odată cu creşterea în capacitatea de a trăi viaţa întru Hristos.
 CREŞTEREA ÎN CREDINŢĂ
James Fowler
 Etapa preliminară
 Prima fază a credinţei începe în primii ani de viaţă ai copilului
 Credinţa intuitivă-de proiecţie
 Este etapa credinţei imaginare, caracteristică copilăriei timpurii
 Credinţa mitico – literală
 Credinţa concretă a copiilor de vârstă şcolară este caracterizată de o privire realistă şi
o apreciere a narativului, întrucât la această vârstă copilul încearcă să găsească un
sens al lumii.
 Credinţa sintetico- convenţională
 Abilitatea de a gândi abstract deschide posibilitatea de a privi credinţa dintr-o
perspectivă nouă şi profundă.
 Credinţa individualizată – reflectivă
 Tinerii adulţi pot relocaliza sursa de autoritate din exteriorul lor către forul lor interior.
Ei încep să reflecteze critic asupra propriilor convingeri. În această etapă poate
apărea pentru prima dată sentimentul că credinţa lor le aparţine.
 Credinţa de legătură
 În plină maturitate şi chiar mai târziu adulţii devin din ce în ce mai reflectivi,
confruntându-se în cele din urmă cu paradoxurile vieţii şi învăţând să le accepte.
 Credinţa universală
 Continua creştere în înţelepciune şi har a unei persoane prin studiu, rugăciune şi
reflecţie o apropie din ce în ce mai mult de sentimentul că este una cu Dumnezeu.